Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2004 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2004
<<
Iunie 2004
>>
D
L
M
M
J
V
S
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      
Cautare
Ministerul Justitiei si-a prezentat “deficientele” intr-un raport preliminar PDF Imprimare E-mail
Un studiu iniţiat de Ministerului Justiţiei, n a doua jumătate a anului 2003, avnd ca scop evaluarea integrităţii şi a capacităţii de rezistenţă a sistemului judiciar la fenomenul corupţiei, a avut ca punct de plecare existenţa unei percepţii publice negative asupra justiţiei, precum şi problemele specifice sesizate n cadrul negocierilor de aderare a Romniei la Uniunea Europeană, finalizandu-se cu acest raport preliminar din care vom spicui in cele ce urmeaza.

Obiectivele cercetării au vizat identificarea factorilor şi a circumstanţelor care generează şi favorizează actele de corupţie n sistemul judiciar, precum acelea care produc disfuncţii şi afectează negativ calitatea actului de justiţie. Cele 39 de ntrebări ale chestionarului au avut n vedere, n principal, următoarele aspecte:

1.  - Trăsăturile generale ale sistemului judiciar

2.  - Independenţa judecătorilor şi presiunile exercitate asupra acestora

3.  - Statutul social-economic al judecătorului

4.   - Integritatea şi rezistenţa la corupţie

5.  - Percepţia negativă asupra justiţiei

6.  - Relaţia cu parchetul

7.    - Relaţia cu mass-media

             Pe baza unei metodologii specifice de completare, chestionarul a fost distribuit tuturor curţilor de apel, pentru a fi completat de toţi judecătorii din ţară, sub rezerva anonimatului.

              Rata participării judecătorilor la completarea chestionarului a fost de peste 99% (3403 judecători din 3422).

              Prima parte a evaluării ne oferă o apreciere din interior a sistemului judiciar (prima figură sintetizează setul de ntrebări).

         Doar 3 dintre cele 8 trăsături chestionate se află n cuadrantul superior (transparenţă, competenţă şi accesibilitate). Media funcţionalităţii sistemului judiciar romnesc este de 75%. Cu alte cuvinte, justiţia funcţionează n doar 75% din cazuri, conform opiniei judecătorilor. Această cifră este sensibil mai ridicată dect cea furnizată de beneficiarii sistemului de justiţie: nivelul de satisfacţie al cetăţenilor faţă de sistemul judiciar este de 38%, iar al companiilor comerciale de 28%, conform Băncii Mondiale (2001), iar nivelul ncrederii populaţiei n sistemul judiciar a oscilat n jurul valorii de 50% (OSI, monitorizat ncepnd din 1996).

         In ceea ce priveşte calitatea cadrului legislativ, doar 7.5% (medie ponderată) din judecători sunt mulţumiţi de calitatea legislaţiei romneşti, un procentaj aflat mult sub limita critică (70-80%). 86% dintre respondenţi consideră că nivelul calitativ scăzut al legislaţiei afectează calitatea actului de justiţie. Legat de capacitatea sistemului judiciar de a rezista presiunilor nelegale, exercitate asupra judecătorilor, este necesar să existe garanţiile legale care să asigure independenţa acestora, iar din acest punct de vedere, cea mai mare parte a judecătorilor consideră că aceste garanţii, fie sunt insuficiente, fie chiar inexistente (81%).

         n acelaşi timp, se impune asigurarea protecţiei judecătorilor faţă de eventualele riscuri ce decurg din ndeplinirea atribuţiilor, covrşitoarea majoritate a judecătorilor (94%) considernd că această protecţie nu este asigurată.

         Rezumnd, putem aprecia că cea mai mare parte a corpului judecătoresc solicită garanţii depline pentru asigurarea independenţei şi protecţiei.

          3. Statutul social-economic al judecătorului

         Judecătorii consideră că, n general, dispun de condiţii de muncă, de salarizare şi de locuinţă satisfăcătoare.

         n ceea ce priveşte informatizarea, doar 44% dintre judecători dispun de calculatoare, iar dintre aceştia, mai puţin de jumătate (41%) le utilizează efectiv. Aceasta relevă o acoperire efectivă cu tehnica informatică de 18% la nivelul ntregii ţări. Acoperirea este satisfăcătoare (peste 61% acoperire efectivă) n ceea ce priveşte bazele de date de legislaţie (80%) şi jurisprudenţă (50%), n timp ce alte tipuri de baze de date sunt extinse cu precădere la nivelul instanţelor superioare. Totodată, judecătorii arată, n marea lor majoritate că se impune acordarea de indemnizaţii suplimentare celor cu un volum de activitate mai mare (complexitate sau cantitativ).

 4. Integritatea şi rezistenţa la corupţie

         Odată cu asigurarea deplinei independenţe, trebuie realizată şi o responsabilizare pe măsură a judecătorului, construirea acestui binom fiind absolut necesară pentru funcţionarea optimă a justiţiei. Este ngrijorător faptul că un procent relativ ridicat (16%) nu nţeleg să-şi asume responsabilitatea actului de justiţie, iar cei mai mulţi (88%) nu au ştiinţă despre măsuri disciplinare luate atunci cnd s-au pronunţat hotărri n flagrantă contradicţie cu legea.

         Judecătorii consideră că actualele incompatibilităţi prevăzute de lege sunt, n general, suficiente (67%).

         n ceea ce priveşte incidenţa corupţiei, doar un procent minor de judecători (14%) au afirmat că au ştiinţă despre cauze n care s-au oferit ori pretins bani ori alte foloase, iar un procent mult mai mic (6%) au afirmat că li s-au oferit bani ori alte foloase.

B. Sinteza studiului

Procentajele sunt mai ridicate dect cele revelate de studiul Băncii Mondiale (2001): n mediul de afaceri, 5% dintre cei chestionaţi au fost confruntaţi cu cazuri de corupţie n instanţele judecătoreşti, iar probabilitatea ca un justiţiabil să fie nevoit să plătească mită n instanţă este de 2.4%! Cu toate acestea, nivelul corupţiei percepute este mult mai ridicat (65% dintre respondenţi consideră că toţi sau aproape toţi oficialii sunt corupţi). n rndurile cetăţenilor, deşi un număr mult mai mare de respondenţi s-a confruntat cu cazuri de corupţie (22%), nivelul perceput al corupţiei este mai scăzut (55%).

          n ceea ce priveşte atribuţiile preşedinţilor de instanţă, 74% dintre judecători s-au confruntat cu situaţii de nerespectare a principiului continuităţii n compunerea completelor de judecată, şi 55% dintre ei consideră că atribuţiile preşedinţilor de instanţă cu privire la repartizarea sau redistribuirea cauzelor ar trebui desfiinţate.

          Cu privire la implementarea codurilor deontologice şi profesionale, studiul relevă faptul ca doar n jumătate din cazuri (51%) acestea pot fi consultate de justiţiabili.

          5. Percepţia negativă asupra justiţiei

         Constatăm că această percepţie este explicată de majoritatea judecătorilor, prin indicarea unor factori exteriori sistemului judiciar, respectiv reflectarea mediatică şi subiectivitatea justiţiabililor şi numai n mod secundar, prin carenţe ale sistemului judiciar, cum ar fi: soluţiile nelegale şi netemeinice; ntrzieri n executarea hotărrilor şi n soluţionarea unor cauze.

Corelnd aceste răspunsuri cu cele privind trăsăturile sistemului judiciar, unde judecătorii se pronunţă n sensul existenţei unor carenţe grave n nfăptuirea şi calitatea actului de justiţie, datorate unor cauze interne ale sistemului judiciar, tragem concluzia că centrul de greutate al responsabilităţii, pentru percepţia publică negativă asupra justiţiei, este deplasat de la cauzele interne (esenţiale), la cele externe (secundare).

         1. Trăsăturile generale ale sistemului judiciar

Prima parte a evaluării ne oferă o apreciere din interior a sistemului judiciar (prima figură sintetizează setul de ntrebări).

         Doar 3 dintre cele 8 trăsături chestionate se află n cuadrantul superior (transparenţă, competenţă şi accesibilitate). Media funcţionalităţii sistemului judiciar romnesc este de 75%. Cu alte cuvinte, justiţia funcţionează n doar 75% din cazuri, conform opiniei judecătorilor. Această cifră este sensibil mai ridicată dect cea furnizată de beneficiarii sistemului de justiţie: nivelul de satisfacţie al cetăţenilor faţă de sistemul judiciar este de 38%, iar al companiilor comerciale de 28%, conform Băncii Mondiale (2001), iar nivelul ncrederii populaţiei n sistemul judiciar a oscilat n jurul valorii de 50% (OSI, monitorizat ncepnd din 1996).

          n ceea ce priveşte calitatea cadrului legislativ, doar 7.5% (medie ponderată) din judecători sunt mulţumiţi de calitatea legislaţiei romneşti, un procentaj aflat mult sub limita critică (70-80%). 86% dintre respondenţi consideră că nivelul calitativ scăzut al legislaţiei afectează calitatea actului de justiţie. 

         6. Relaţia cu parchetul

         Judecătorii apreciază relaţia cu parchetul cel puţin satisfăcătoare (94%) şi se pronunţă (79%) pentru acordarea statutului de independenţă a procurorului, ca o garanţie a creşterii eficienţei actului de justiţie.

         7. Relaţia cu mass-media

         Judecătorii apreciază (83%) că presa are dreptul să informeze opinia publică cu privire la cazuistica dedusă judecăţii şi activitatea generală a sistemului judiciar, dar şi exprimă (95%) nemulţumirea faţă de reflectarea eronată a cazurilor deduse judecăţii de către mass-media şi faţă de faptul că cele mai frecvente presiuni exercitate asupra judecătorilor, n scopul pronunţării unor anumite soluţii sunt de natură mediatică.

          IV. Măsurile propuse de judecători pentru ameliorarea sau eliminarea disfuncţionalităţilor sistemului judiciar

         n răspunsurile la chestionar, judecătorii au formulat şi propuneri pentru ameliorarea sau eliminarea carenţelor sistemului judiciar, la care deja am făcut referire şi pe care le sintetizăm, mai jos.

         Aceste propuneri pot fi grupate n două categorii:

a)     măsuri organizatorice, de natură să descongestioneze activitatea şi să nlăture posibilitatea oricăror influenţe;

b)     măsuri legislative sau de altă natură.

a)     măsuri organizatorice;

         - repartizarea aleatorie a cauzelor şi desfiinţarea atribuţiilor preşedinţilor de instanţe (55% se pronunţă pentru), n acest sens, cu propunerea adoptării unui sistem de conducere colegial (46% pro)  şi a sistemului aleatoriu de repartizare a cauzelor (76% o consideră benefică şi necesară, iar 23% o consideră insuficientă) n scopul reducerii posibilităţilor de a se exercita influenţe contrare legii;

         - repartizarea echilibrată şi proporţională a cauzelor n şedinţele de judecată (84%), suplimentarea numărului de judecători şi de personal auxiliar, dotarea cu mijloace tehnice şi informatice (78%), proceduri prealabile de mediere (67%), n scopul operativizării activităţii instanţelor;

      - acordarea de indemnizaţii suplimentare celor cu un volum de activitate mai mare din punct de vedere al complexităţii şi al cantităţii (80%). Notă: n 91% din cazuri se acordă astfel de indemnizaţii.

          b) măsuri legislative sau de altă natură

- asigurarea deplinei independenţe a judecătorilor, coroborat cu responsabilizarea lor n mod corespunzător  (aceste elemente fac obiectul proiectelor de lege privind organizarea judiciară, statutul magistratului şi cea privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii);

- asigurarea unei protecţii reale a persoanei magistratului judecător;

- revizuirea statutului procurorului, n scopul asigurării unei independenţe reale a acestuia (79%).

Avnd n vedere cele prezentate mai sus, propunem:

- naintarea prezentului raport către Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi preşedinţilor curţilor de apel, pentru analiză şi formularea eventualelor propuneri;

- supunerea, spre analiză, a prezentului raport, oficialilor Uniunii Europene;

-  prezentarea acestui raport, experţilor Băncii Mondiale;

          - continuarea şi aprofundarea prezentei cercetări, n plan teritorial, pe grade de jurisdicţie, precum şi la nivelul Ministerului Public, notarilor,  a avocaţilor şi  executorilor judecătoreşti).
 
top

(C) 2019 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions