Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2004 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2004
<<
Iunie 2004
>>
D
L
M
M
J
V
S
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      
Cautare
Interviu cu Secretarul de Stat la Departamentul Romanilor de Pretutindeni PDF Imprimare E-mail

RGN: Ce ne puteţi spune despre relaţiile dintre Romnia si Serbia?

Este un lucru bine cunoscut, e deja o axiomă, nu trebuie să o mai spunem, că ntre romni şi srbi, n general, şi ntre Romnia şi fosta Iugoslavie, actualmente Serbia şi Muntenegru au fost relaţii deosebit de bune si politic şi economic, relaţii care sperăm să devină şi mai bune, acum, odată ce, acordul de liber schimb ntre Romnia şi Serbia şi Muntenegru a intrat n vigoare. De asemenea relaţiile interumane şi relaţiile culturale au fost deosebite. cestea sunt importante mai ales acum cnd, Serbia are nevoie de sprijinul prietenilor, şi cu Romnia se poate ncepe, n tot ceea ce şi doreşte, ca traseul european, sa se incheie cu aderarea la Uniunea Europeană, acolo unde este si locul Serbiei şi Muntenegrului, alături de familia europeană. Există un tratat semnat pentru protecţia minorităţilor naţionale, din Romania respectiv Serbia. Acest acord a fost ratificat doar de partea romnă, deocamdată, dar azi m-am ntlnit cu ministrul pentru Drepturile Omului şi minorităţilor naţionale domnul Ljaić, care m-a informat de faptul că n viitoarea şedinţă a Guvernului Unional din iunie a.c. se intenţionează aprobarea proiectului de lege şi după accea, va fi transmis la Parlament pentru ratificare. Va fi un lucru foarte important, pentru că odată intrat n vigoare, va permite romnilor indiferent cum se numesc ei, aici n Serbia, romni sau valahi, să beneficieze de prevederile acestui acord, pentru prezervarea identităţii naţionale.

RGN. Cum apreciaţi discuţiile purtate cu Ministrul Ljaić?

A fost prima ntlnire a oficialilor, din cele două state, responsabili pe problematica minorităţilor. A fost o ntlnire deosebit de bună, progresivă, ntr-un spirit foarte bun, mi-a făcut plăcere să discut cu domnul ministru Ljaić, in legatura cu relaţiile bilaterale, dar şi situaţia romnilor din Serbia-Muntenegru. Am nregistrat disponibilitatea politică deosebită pentru a sprijini, romnii-valahi care trăiesc n Serbia de nord-est, pe linia protejării şi prezervării identităţii şi deschiderea pentru acordarea sprijinului reconfigurării Consiliului Naţional al Romnilor, care n clipa de faţă funcţionează ntr-o formulă nereprezentativă. De ce nereprezentativă? Pentru că nu include o bună parte din romanii reprezentati prin asociaţiile lor din Voivodina şi nu include nici o asociatie romaneasca din Serbia de nord-est, din ceea ce numim noi n mod comun Valea Timocului. Există bunăvoinţă ca n situaţia n care asociaţiile romneşti doresc acest lucru, să se dea curs pentru convocarea acelei reuniuni de constituire a Consiliului şi am salutat n mod deosebit acest lucru.

 

RGN. Cum poate Romnia să-şi sprijine conaţionali, care trăiesc n afara graniţelor ţării?

Vreau să vă spun că acordarea sprijinului necesar ntăririi relaţiilor de legătură cu romnii care trăiesc n afara frontierelor, indiferent cum sunt ei numiţi n statul n care trăiesc, este o ndatorire constituţională pentru Romnia, pentru Statul Romn, e articolul VII din Constituţia Romniei. Ceea ce suntem interesaţi, indiferent n ce state trăiesc, este ca acei oameni să fie cetăţeni loiali statului n care trăiesc si este firesc să fie aşa, la fel cum şi noi aşteptăm ca minoritarii din Romnia să fie cetăţeni loiali ai statului n timp ce beneficiaza de sprijin pentru prezervarea identităţii lor etnice.

Atunci cnd cineva şi asumă identitatea sa naţională, ea trebuie respectată de statul pe teritoriul căruia trăieşte, trebuie recunoscută si trebuie acordate drepturile pe care legislaţia naţională le acordă pentru minorităţi, dar şi convenţiile europene pe care n speţă Serbia le-a ratificat. E ceva european, firesc, şi orice stat care merge pe o cale democratică trebuie să se ngrijească şi de cetăţenii săi care au o anumită specificitate, nu sunt ca toţi ceilalţi, ca grupul majoritar. Deci aşteptăm şi avem un dialog, din ce n ce mai bun cu Belgradul, pe linia prezervării identităţii romneşti n Serbia, a romnilor valahi din Serbia de nord-est, după cum şi Belgradul este interesat de situaţia srbilor din Romnia. E adevărat că situaţia este un pic mai bună. Sarbii din Romania sunt reprezentaţi n Parlament şi au o serie de alte drepturi, inclusiv o fila bugetara din bugetul naţional. Numai anul acesta, vreau să vă spun, sunt nouă miliarde şi şase sute de milioane de lei acordate de la bugetul statului pentru Uniunea Srbilor din Romnia, ceea ce nseamnă 250 000 de mii de Euro, la asta se mai adaugă şi multe alte lucruri, inclusiv mass-media n limba maternă, educaţie, serviciu religios, toate n limba srbă.

 

RGN. Cnd e vorba de srbii din Romnia, ştim că le-au fost retrocedate imobilele. Romnii din Voivodina revendică clădirea Luceafărul din Vrşeţ. Care este poziţia Romniei cu privire la aceasta?

Clădirea Luceafărul este o revendicare de mai multă vreme a Comunităţii Romnilor din Serbia şi este ndreptăţită pentru că a aparţinut comunităţii romne, a fost naţionalizată şi nu s-au oferit despăgubiri. Deocamdată nu există o lege de restituire n Serbia, dar este firesc ca un lucru care a aparţinut comunităţii să fie restituit. Statul Romn, la sfrşitul anului trecut, a fost dispus, la solicitarea romnilor din Voivodina şi a Comunităţii Romnilor, chiar să acorde sprijinul financiar pentru recuperarea, cumpărarea, privatizarea, acelei clădiri. Din păcate autorităţile, autoritatea de privatizare, s-a răzgndit n ultimul moment şi nu a mai fost posibil, nsă, de curnd, n ntlnirea ntre cei doi prim-miniştri, domnul Adrian Năstase şi domnul Vojislav Koštunica, la Bucureşti, a fost remis un document, privind situaţia romnilor din Serbia, care printre altele, făcea referire şi la necesitatea de a se acorda sprijinul necesar pentru revenirea acestei clădiri, comunităţii romne. O să urmărim această chestiune şi vă spun sincer, cu bunăvoinţă şi cu dialog, cred că

se poate găsi o soluţie foarte bună.

 

RGN. Romnia pregăteşte o lege de sprijin pentru romnii din afara ţării. Ne puteţi da vre-un detaliu?

Proiectul Legii de Sprijinire a Romnilor de Pretutindeni, va fii sperăm adoptat n toamna acestui an n Parlament, este practic finalizat, acum suntem n discuţii cu partenerii europeni, vorbim de organizaţiile europene care deja ne-au dat nişte semnale foarte bune, fiindcă trebuie să fim siguri că această lege nu va repeta greşelile pe care legea ungară, privind statutul ungarilor le-a făcut. Vrem să fim siguri că este euro-conformă şi avem semnale că este bună, vom discuta şi cu statele direct interesate, pe teritoriul cărora trăiesc romnii şi această lege va fi adoptată n Parlament n toamna acestui an. (Interviu realizat de Marcel Baica, corespondent RGN).

 
top

(C) 2019 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions