Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2004 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2004
<<
Iunie 2004
>>
D
L
M
M
J
V
S
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      
Cautare
Este eronat sa credem sau sa zicem ca "propaganda romaneasca" a distrus aromana PDF Imprimare E-mail

Academicianul Petar Atanasov, meglenoroman de origine, din comuna Uma, Republica Macedonia, este profesor de limba franceza la Facultatea de Filologie de la Universitatea Kiril si Metodiu din Skopje fiind primul lector de limba romana la aceasta universitate.

Personalitate recunoscuta in plan international, primind numeroase premii in tara si in strainatate, fiind lector de limba macedoneana slava la INALCO din Paris dar si lector itinerant la Universitatea Orientala din Neapole, Italia, profesorul Atanasov si-a dedicat intreaga activitate stiintifica studiului dialectologiei in domeniul filologiei romanice si al lexicografiei, fiind autorul unor traduceri importante din franceza in macedoneana, dar si unor dictionare. Lucrarea sa de doctorat, "Meglenoromana astazi" scrisa in 1979 si publicata in limba romana in 2002 de catre Academia Romana, a fost lansata la Bucuresti in vara anului 2003 bucurandu-se de un real succes in randul specialistilor.

Membru al Academiei Republicii Macedonia dl. Atanasov a raspuns intrebarilor publicistului Marian Tutui. In baza colaborarii pe care RGN o are cu publicatia "Dimandarea", mensual de cultura si literatura aromana, redam o parte din interviul realizat.

Care este situatia meglenoromanilor azi?

Petar Atanasov: Meglenoromanii sunt astazi un grup etnic foarte restrans, care traieste intr-o situatie de bilingvism de durata, intr-o zona de granita intre Republica Macedonia, Grecia si Bulgaria. Ei si-au pierdut de mult numele etnic de roman, numindu-se acum ei insisi "vla" sau "vlau", la plural "vlasi", la fel cum ii numesc celelalte popoare invecinate. Spre deosebire de istroromani, ei nu au un sentimentul ca sunt o nationalitate proprie. La aceasta au contribuit simbioza seculara cu alte nationalitati si lipsa unui invatamant in limba materna. Totusi, batranii de azi, care au apucat sa urmeze o scoala romaneasca se simt romani, desi oficial se declara macedo-slavi sau greci. In acest sens mi se pare sugestiva declaratia unui batran megleno-roman (azi decedat), Guonu lu Carnat (Ghiorghi Karnatov): "Spune-mi tu mie de ce noi, cei din Luminita, care traiam langa Vardar, cand veneam de la irigat vara, ne intrebam unii pe altii daca era destula apa si ziceam: apa era multa ca Dunarea; de ce nu ziceam: apa era multa ca Vardanul? Eu socotesc, ma gandesc, ca noi suntem romani, pentru ca am trait acolo, in trecut, cu romanii".

Cum apreciati situatia actuala a romanilor din Balcani?

P.A.: Din pacate, desi previziunea trista a lui Tache Papahagi ca aromanii vor disparea in secolul XX nu s-a adeverit, declinul lor dramatic si decisiv este insa evident. La romanii din Balcani care nu mai pot aborda discutii la un inalt nivel in idiomul propriu, a aparut chiar un complex de inferioritate care ii face sa-si ascunda originea. Astfel, desi teoretic ei se bucura acum de drepturi colective, nu se pot folosi indeajuns de acestea. Sa fim sinceri: este evident ca dialectul se pastreaza azi mai ales in familiile cu un grad de cultura mai scazut. Este interesant insa ca abandonul dialectului propriu se petrece astazi mai frecvent tot in mediile cu un grad de cultura scazut, vulnerabile fata de diversele presiuni si influente. La aceasta contribuie si opinia actuala a liderilor aromani din Macedonia de pilda, care considera ca "propaganda romaneasca" prin invatamantul in limba romana literara incepand din 1864 si pana in 1943 ar fi avut un efect distructiv, ceea ce este absolut aronat, fireste. Dupa 1990 aromanii din Macedonia au avut posibilitatea de a urma cursuri facultative de aromana, de doua ori pe saptamana. Ei bine, entuziasmul initial a scazut repede si rezultatele sunt minime. Au fost organizate si cursuri pregatitoare, de doua saptamani, pentru dascalii aromani. A fost adoptat si un alfabet diferit de cel traditional, aplicat de Capidan, Tache Papahagi si de scriitorii care au creat in aromana. S-a incercat fara succes standardizarea aromanei in conditiile in care dialectul are 6 variante locale, unele situate in tari diferite si supuse unor imprumuturi de termeni moderni si necesari din limbi diferite. Nedeclarandu-se ca fiind o minoritate care apartine de un popor, cel roman, aromanii au in cosecinta statut de grup etnic. Drepturile grupurilor etnice sunt limitate. In spatele acestor grupuri nu sta nici un stat, din perspectiva statelor balcanice, incat parintii copiilor aromani se intreaba ce vor face maine fii lor daca urmeaza o scoala aromana, nefundamentata stiintific fie vorba intre noi, si contrara optiunilor inaintasilor si carturarilor aromani din trecut. Ideea crearii unei limbi literare nu este rea in sine, dar trebuie sa se aprecieze corect daca exista premize reale pentru a se obtine asa ceva. Unui valon din Belgia sau unui vorbitor de dialect francez din Elvetia nici nu-i trece prin cap sa se instruiasca in dialect francez ci in franceza literara. Turcii din Macedonia de exemplu, vorbesc un dialect turcesc insa in scoala utilizeaza in turca literara. Aromanii si meglenoromanii de ce s-ar purta contra firii si nu ar adopta limba romana literara de care apartin, aceasta fiind singura perspectiva salvatoare in fata asimilarii fortate?

 
top

(C) 2019 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions