Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2004 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2004
<<
Iunie 2004
>>
D
L
M
M
J
V
S
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      
Cautare
Cornel Mândruţău despre origini, artă, românism şi România PDF Imprimare E-mail
Talentatul regizor de film Cornel Mândruţău din Budapesta este de origine romana si este unul dintre cei mai apreciaţi regizori tineri din Ungaria. Mândruţău este descendent al unei familii româneşti renumite din Ungaria (având un bunic şi mai mulţi unchi care au fost preoţi ortodocşi români).

El a reprezentat Ungaria la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes, editia din 2003,

cu pelicula „Kis Apokrif 2” („Micul Apocrif 2”).  Mai jos puteti citi interviul acordat de regizorul roman corespondentului RGN Press in Ungaria.

Interviu realizat de corespondentul RGN Press din Ungaria:

RGN Press: Cât ai păstrat în amintire despre bunicii tăi şi despre lumea în care ei au trăit?

CM: Verile le-am petrecut împreună cu bunicii, la Jaca. Eu m-am născut la Gödöllő şi m-am socializat într-un mediu unguresc, şi aproape singura legătură cu românii a fost că umblam la slujbele de la capela ortodoxă din Budapesta, unde era preot unchiul meu Petru. Bineînţeles, tatăl meu şi fraţii lui ştiau româneşte. Din păcate, eu nu am mai învăţat, pentru că am trăit într-un mediu unguresc. Dar vreau neapărat să menţionez un lucru: în Ungaria e foarte bine să nu fii cu totul ungur. E bine, pentru că te menţine treaz. În cursul istoriei, aceste două popoare, românii şi ungurii, nu de multe ori s-au înţeles. Cred că e bine să fii minoritar, pentru că poţi privi lucrurile mai de la distanţă. Eu mă simt bine aşa, ştiindu-mă de origine română. În legătură cu originea mea, un alt lucru interesant este că în copilărie am umblat destul de mult cu părinţii în România, în Transilvania. Nu ştiu de ce, dar după multă vreme, anul trecut am simţit prima dată că vreau să văd acea ţară, că pur şi simplu, mă cheamă plaiurile româneşti. M-am şi dus în România, am vizitat mai multe zone, şi m-am simţit acolo ca acasă. Nu m-am simţit străin. În anumite privinţe mă simt mai ciudat în Ungaria, decât în România. E foarte greu să explic ce am simţit acolo. Asta nu înseamnă că nu-mi place să trăiesc în Ungaria. Dar am avut senzaţia că ţara aceea este într-un anume fel şi în mine. Probabil, dacă totul va reuşi cum mi-am propus, următorul film de lung metraj îl voi face în România, în Delta Dunării. M-a copleşit zona deltei.

RGN Press: Cum iti alegi subiectele filmelor? Majoritatea filmelor tale sunt triste, deprimante, sumbre?

CM: Arta poate fi de două feluri: poate exprima idealul, să arate numai frumosul, iar partea urâtă a vieţii să o puna în umbră. Sau poate fi ca o oglindă, când se prezintă totul aşa cum este în realitate, cu părţile bune şi urâte în acelaşi timp. Eu cred în cea de-a doua categorie, pentru că sunt de părere că dacă ne imaginăm că partea rea nu există, suntem într-o capcană.

RGN Press: În ultimul timp, filmele tale au fost rasplatite cu mai multe premii? Cum primeşti aceste laude?

CM:  E bine să fii apreciat, pentru că astea te duc mai departe, astea te fac să cauţi subiecte noi şi să lucrezi şi în continuare. Vreau să menţionez însă că eu pentru filmele mele încă n-am primit salariu, deci le fac din pasiune, dintr-o pornire lăuntrică. Dacă critica e bună, câştigul nostru este că cei care sponsorizează cinematografia maghiară, ne vor acorda o atenţie sporită. Însă pe lângă aceste aprecieri, trebuie să ai mare grijă să nu cazi în păcatul laudei, a iubirii de sine. Cred că acest lucru este foarte important pentru orice artist
 
top

(C) 2019 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions