Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2004 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2004
<<
Noiembrie 2004
>>
D
L
M
M
J
V
S
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30        
Cautare
In vizita la Domnica Sarbu, matusa lasata in paragina a presedintelui VoroninPDF Print E-mail
Brezoaiele, Romania/Romanian Global News
Accesari :812
Tuesday, 30 November 2004
Era prin martie 2002 cand intr-o pauza, din intamplare, citind un ziar neimportant imprumutat de la o colega, am dat de un reportaj despre Domnica Sarbu, matusa presedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin, care traieste in Romania. Cel mai mult mi-a atras atentia cazul Domnicai Sarbu, din perspectiva exilului ei in Romania, dar, bineinteles, si a faptului ca este matusa presedintelui moldovean si traieste in conditii mai mult decat modeste, uitata de lume undeva prin campia Vlasiei.

Fiind din aceeasi zona, mi-am propus candva s-o vizitez. Ma interesa foarte mult viata ei: nascuta la Corjova, Dubasari; avand parinti deportati de regimul comunist pentru ca nu vroiau sa dea pamantul in colhoz; razboiul; fuga tatalui, Isidor, din lagarul de concentrare; trei ani in care este primar al Corjovei in regimul administrarii romanesti; evacuarea impreuna cu tatal ei in 1944 in Romania; rezistenta anticomunista din muntii Oasului si stabilirea lor, abia dupa moarte lui Dej, in comuna Brezoaiele.

Recent, una dintre prietene, dar si colega de facultate m-a intrebat daca nu cunosc vreun subiect interesant pentu un interviu de istorie orala (interviu intensiv, o metoda sociologica calitativa opusa chestionarului ce urmareste sondarea in profunzime a celor studiati). Mi-a trecut prin minte acest caz si i l-am propus. I-a placut ideea si a acceptat. M-am oferit s-o insotesc caci doza de curiozitate nu-mi pierise inca. Intr-o sambata geroasa am pornit sa cautam satul Camarasu, comuna Brezoaiele, judetul Dambovita. Un reportaj de Valentina Basiul, voluntar Romanian Global News si Diana Midoni, studenta.

 

Oamenii ara, oamenii strang varza, oamenii sunt varza

Pare bizar dar este adevarat undeva intr-un sat obisnuit din campia Vlasiei (aproximativ 35 de km de Bucuresti). Drumuri pustii, case oftand a fum, pamanturi ce respira obosite. Tipenie de om. Silozuri, panusi, balegar si alte mirosuri de pe marginea drumului ce-ti insista in osul nasului. Miros greoi de javre descompuse te face sa-ti pierzi entuziasmul sa mai continui. Cerul plapand strapuns de avioane. Soare timid care incepe sa dezamorteasca noroiul. De acum pana hat dupa amiaza drumetii il vor framanta in cautare de ceva nou. Prin parti pamant rasturnat, pamant inghetat care asteapta sa fie rasturnat, pamant cu varza, multa, multa, multa varza.

In zare se desprind trei biserici (in dreapta, in fata si in stanga). Spre una din ele ne indreptam. Nu stim exact spre care. Isi fac aparitia pe drum cate un mos sau cate o batranica ce se grabesc sa-si resolve treburile la Tartasesti. Apar si carute, marea lor majoritate umplute cu varza. Ai senzatia ca toata varza din Romania se cultiva aici. Oameni putin plictisiti se indrepta spre terenurile lor sa-si stanga roada.

Rasare un sat, pare sa fie comuna. Ritmul lui se face simtit la targul organizat la intrarea in localitate, targ organizat langa una dintre biserici ce ne domina mai inaite peisajul, un targ unde se negociaza nu numai cele necesare, ci si viata in acest sfarsit de toamna. Si aici iti persista in minte imaginea verzei. Oamenii par sa fie profanati de viata, de o viata plina cu varza. Siragul de case orientaza trecatorul incotro sa o ia. Pe ici pe colo case ratacite, este de fapt un fel de distanta intre oameni. Intr-un microunivers descoperi si oameni sihastri. O lume ciopartita in distante mai mici si mai mari.

O casuta "mai mult decat modesta" grupata cu o alta mai rasarita decat ea, dar din aceeasi catedorie de modestie, se disprind dintr-un sir ce parea fara capat. A doua biserica este reperul mult cautat. Peste drum casa lui "tanti Domnica", cum ii spun vecinii. Intram timid in ograda si observam pozitionarea noastra intre biserica de vizavi si cimitirul din spate. Un pusti despica energic la lemne. Are o movilita buna dar o alta si mai buna de druci isi asteapta randul.

Gardul din curte cu fel de fel de ulcele si borcane sta sa se pravale. A obosit de atata stat in picioare, vrea si el sa-si odihneasca picioarele. Cel de la drum rade de neputintele batranetii lui. El n-are treba, a fost recent schimbat si e tanar si hodinit. Este admirat si le zambeste tuturor trecatorilor.

Trandafirii din fata casei, ca si iasomniile, capsunile si alte vietati plang dupa niste maini care le mangaiau nu demult. Astazi buruienele le-au luat locul. Si fantana din mijlocul ograzii a ruginit, nu mai stie sa fuga dupa apa cum fugea odata.

Casuta seamana cu o bojdeuca cu prispe moldovenesti. O dor salele si nu se mai pate ridica. I-au cazut si dintii, iar deasupra poarta un sal de carton gudronat. Ar vrea sa se ridice sa ne salute dar o dor tare picioarele, nu o mai tin bata-le-ar norocul. Ferestrele sunt impaienjenite, iar ridurile de pe fata sunt nu numai din cauza batranetii, ci si dintr-o lipsa de afectiune. Un dor spre care se pierde de multe ori hat departe... pana la Corjova, Dubasari.

Tica, Tica, Tica/m-a batut mamica/c-a mancat pisica/toata mancarica

In casa tuseste de cateva ori cineva adanc. Tica, pisica din prag, ne indeamna sa intram in odaita. Aici, "tanti Domnica" ne saluta din pat cu un zambet din care i se vad doi dinti ruginiti. Este o batranica carunta infofolita de frig in asternut. Ochii albastrii tulburi ne aduc aminte de Nistru. Deasupra ochiului drept troneaza o cicatrice. Ne zambeste, dar ii citim pe buze dezamagire, aceasta i-a fost starea ei de spirit pe tot parcursul intalnirii. "Tanti Domnica" se plange ca cicatricea nu mai vrea sa dispara. Ii spunem cine suntem si ce-i cu noi pe aceste meleaguri. E foarte bucuroasa ca cineva si-a adus aminte si de ea. Vobim despre pisica care ne-a fost ghid. De la ea aflam ca o cheama Tica si ca mai are inca o pisica frumoasa si un caine. Ii plac pisicele si ne spune ca "... si o pisica ma iubeste..." Ulterior femeia care are grija de ea ii reproseaza ca nu-i pisica ei. Dar Tica este pisica din mintea Domnicai Sarbu, pisica care o duce intr-un timp cand a fost fericita si cand canta undeva pe valea Nistrului: Tica, Tica, Tica/m-a batut mamica/c-a mancat pisica/toata mancarica(sau smantanica)/si-am plecat la scoala/cu burtica goala.

Uratul din fotografie

Soba topeste la lemne in disperare, dar de un altfel de caldura are nevoie batranica cu care vorbim. Ne spune ca a cazut la pat acum o saptamana-doua si nu se mai poate ridica, "ca nu mai stateam eu asa in pat, numai pe-afara eram". Din spusele femeii care are grija de ea aflam ca a trecut vreo luna decand sta la pat. O intrebam cand a fost ultima data in Moldova. Ea nu stie exact cand si ne spune "demult" dupa care adauga ca sora ei e mai rau (mama lui Vladimir Voranin n.n.).

Pe pereti sunt covoare si stergare moldovenesti si multe icoane, fotografii si un calendar bisericesc. I-a placut o viata sa cante in biserica, iar acum ii pare rau ca nu mai poate merge la slujba. Candva a adapostit si un preot in casoica ei (are doua camere si o tinda). Astazi i se pare ca clopotele sunt tare galagioase si bat de sute de ori cand vreun mort, iar cand e vreo sarbatoare nu le aude asa de tare sunand. Se bucura totusi de vizita prietenelor in fiecare duminica dupa slujba.

Ne vorbeste despre numerosii ei nepoti si ni-i arata pe fotografiile de pe pereti. Evita initial sa vorbeasca despre Vladimir Voronin. Pe masa are o cutie cu medicamente, o farfurioara de sare si un telefon mobil. Oare la ce-i trebuie unei babute de 83 de ani?

Deasupra tuturor, oricat te-ai ascunde in aceasta camaruta, domina o pivire ce se impune fara voie. Este a unuia dintre nepoti pe care matusa ne sune ca l-a crescut - Vova (diminutiv al prenumelui Vladimir, in rusa), presedintele actual al Republicii Moldova. Am fost zece frati cinci baietii si cinci fete. Am foarte multi nepoti, dar unde imi sunt nepotii? nici unul nu vine. Amarata ne arata imaginea uratului de deasupra capului, o fotografie foarte recenta, de maxim doi ani, a presedintelui si ne spune ca zice urat la tot ce-i frumos, inclusiv si noi suntem urate. E un joc pe care l-am deprins cu totii din copilarie de la bunici.

Aflam si ce-i cu telefonul, un Nokia 5110, de fapt banuim ca reprezinta o legatura Matusa Domnica ne mai spune ca o mai viziteaza cineva de la Bucuresti. O intrebam daca-i ruda. Initial evita raspunsul, dupa care ne zice ca sunt oameni de-a lui Voronin, platiti de el ca sa aiba grija de ea. Aceasta familie (sot si sotie) au fost ieri si iau adus medicamente. Ei o platesc si pe Florentina, femeia care vine de trei ori pe zi (dimineata ca sa-i aprinda focul si sa-i dea medicamente, la pranz si seara medicamente si mancare). Tot ei i-au cumparat lemnele care ard acum in soba, caci inghetase de frig acum cateva zile.

Din vorba in vorba aflam ca ii place foarte mult Nicolae Furdui Iancu si cum canta, si cum arata. Mai are o caseta cu Maria Ciobanu si una cu muzica religioasa. Printre lucrurile unei tarance trecuta de 80 de ani nu-si au loc televizorul, telefonul mobil si acest casetofon care incepe sa cante un trandafir de la Moldova, trandafir din Chisinau. Se vede de la o posta ca au fost aduse recent si sunt obiecte de care aceasta batranica nici nu stie sa se foloseasca.

Nu vrem sa o amaram dar trebuie sa plecam la Bucuresti si s-o lasam singura, caci femeia platita vine doar la orele cand trebuie sa vina si de fapt am vazut, dar si ea ne-a spus, ca "tanti Domnica" este semiconstienta si trebuie sa fie cineva care sa strea in permanenta si sa vada de ea.

Ne vedem de drum deci si incercam sa iesim din gaura in care am intrat, dar gandul ne e la matusa uitata de lume. Varza pusa in movile la fiecare poarta ne persista in imagine.

Dupa o astfel de calatorie intr-un sat de campie iti ramane in minte varza si afisele electorale care abunda ca si varza. Iesite la mal, observam in Tartasesti un caine alb si dolofan ce se alinta pe o banca, o banca pe care trebuia sa fi stat altcineva. El n-are treaba cu nimeni si cu nimic.

Viata la Tartasesti are un alt ritm. Te lasa sa mergi oriunde vrei, dar sa nu lasi in urma ta oameni care devin varza sau care vor deveni

 
Cetatile dacice in circuitul mondialPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :304
Tuesday, 30 November 2004
Cetatile dacice din judetul Hunedoara vor face, in curand, parte din circuitul turistic international. Consiliul Judetean Hunedoara a obtinut o finantare europeana in valoare totala de 7 milioane de euro pentru reabilitarea acestor vestigii istorice.

Din valoarea totala a fondurilor, mai bine de 6 milioane provin din fonduri PHARE, urmand ca restul de bani sa fie alocat de la bugetele locale. Astfel, vor fi refacute cetatile dacice din Muntii Orastiei, precum si siturile arheologice din zona. Va mai fi restaurata si consolidata si Cetatea Sarmizegetusa. Conform proiectului, vor mai fi modernizati si 20 de kilometri din drumul judetean 705A, intre Costesti si Sarmizegetusa Regia si va fi pietruit drumul comunal 58A, intre Costesti si Cetatuie.

 
ACUM o noua publicatie electronicaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :193
Tuesday, 30 November 2004
O noua publicatie electronica va fi lansata miercuri, 1 decembrie, sub denumirea ACUM. Publicatia va aparea saptamanal in cadrul portalului Romania Libera, in Viitor, se arata intr-un comunicat din partea redactiei.

Pana in luna ianuarie publicatia va aparea in patru numere experimentale, iar in aceasta perioada mebrii redactiei vor putea primi sugestiile cititorilor interesati. Lansarea oficiala a ACUM va avea loc in luna ianuarie. Redam in cele ce urmeaza manifestul echipei redactionale a nou aparutei publicatii, manifest ce va aparea si ca editorial in cadrul portalului Romania Libera in Viitor:

De cand?

Incepand de la 1 Decembrie 2004, portalul Romania, libera in viitor (http://www.romanialibera.com) gazduieste saptamanalul ACUM.

Ce?

Misiunea noastra, a micii echipe redactionale care ne-am adunat in jurul ideii ca putem face si noi ceva ACUM, cu fortele noastre modeste, pentru viitorul Romaniei, este de a oferi cititorilor nostri informatii Adevarate, sub forma unor materiale alcatuite de persoane Competente, intr-o maniera Urbana, Muncind noi insine in acest scop. Adevarul, Competenta, Urbanitatea (ca stil opus suburbanului, grobianului, mitocanescului) si Munca sunt reperele noastre. ACUM, pentru ce va fi IN VIITOR.

Cine?

Suntem o echipa independenta, de voluntari aflati pe mai multe meridiane. Costurile pentru serviciile profesionale si infrastructura care ne sunt necesare sunt suportate de firma NIM din Bucuresti, cu activitate in domeniul productiei de software si control de calitate pentru aplicatii si date. Ne propunem sa realizam intr-o buna zi o publicatie tiparita si sa ne autosustinem, moment in care firma NIM se va retrage, discret, din pozitia de sponsor. Avem in permanenta o nevoie acuta de voluntari, de contributii, pentru a ajunge la masa critica in masura sa faca o diferenta.

Stim ca vom ajunge acolo si nu ne grabim.

Stim ca daca se va intampla sa nu reusim noi insine, vor reusi altii, dar pe baza acelorasi idei. Scrieti-ne pentru a va alatura echipei noastre redactionale pe adresa webmaster@romanialibera.com sau inscrieti-va direct ca membri in portal si va vom cauta noi. Avem nevoie de cuvantul dumneavoastra, de acea substanta magica a lui care construieste, care transforma idei in realitate.

 
Romanii il serbeaza astazi pe Ocrotitorul tariiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :263
Tuesday, 30 November 2004
Crestinii ortodocsi si catolici il sarbatoresc astazi pe Sfantul Andrei, unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus Hristos, a carui cinstire se face in biserica inca din secolul al II-lea.

Sfantul Andrei a fost fratele lui Simon Petru si, impreuna cu acesta, l-au urmat pe Mantuitor in  propavaduirea credintei printre oameni. Apostolul Andrei este primul mesager al Evangheliei printre geto-daci, el facand cunoscut cuvantul Domnului in teritoriul cuprins intre Dunare si Marea Neagra, dar si peste Prut. In urma misiunii sale, care se pare ca a fost posibila dupa o tragere la sorti in care i-a revenit aceasta arie de acoperire, Sfantul Andrei a fost numit si Ocrotitorul Romaniei si a reusit sa-i indrume spre crestinism pe multi dintre stramosii nostri.

Apostolul Andrei a ajuns in finalul peregrinarilor sale misionare in orasul Patras din regiunea Ahaia, Grecia de astazi, unde, in perioada domniei lui Nero, a fost supus la chinuri ce i-au adus moartea. Martirizarea sa a fost facuta pe o cruce in forma de X, caci Sfantul Andrei s-a considerat nevrednic de a fi rastignit pe o cruce obisnuita, cum se intamplase cu Invatatorul sau.

In traditia populara, de ziua Sfantului Andrei se pune grau la incoltit, cei carora le va creste graul mai frumos avand parte de un an viitor bogat si plin de roade. De asemenea, fetele nemaritate fac o turta dospita in mijlocul careia pun un catel de usturoi. Turta astfel facuta va fi lasata acasa, la caldura, timp de o saptamana, iar, daca usturoiul va incolti, inseamna ca fata va avea noroc .

 
Bucovinenii sarbatoresc ziua de 1 decembriePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :268
Tuesday, 30 November 2004
Societatea pentru Cultura si Literatura Romana din Bucovina a organizat in 29 noiembrie la Bucuresti un eveniment aniversar cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei si a implinirii a 86 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia.

In cadrul manifestarii care a avut loc in Sala Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania au rostit alocutiuni istoricul Florin Constantiniu si criticul literar basarabean Stefan Hoistuc, discursurile lor fiind pigmentate de pasaje muzicale si de dansuri populare bucovinene.

Tot luni a avut loc si o ceremomie de dezvelire a bustului voievodului roman Alexandru cel Bun, in prezenta comunitatii romanesti din Cernauti.

Organizatia bucovineana a fost creata in urma cu 164 de ani pentru a promova actiunile culturale de pastrare si popularizare a fenomenului romanesc in Bucovina. Filiala din Bucuresti este condusa de George Galan si are in prezent 400 de membri activi care se ocupa si de publicarea unei reviste intitulata Mesager Bucovinean.

 
Scoala Internationala de Drept, la a treia editiePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :311
Tuesday, 30 November 2004
Asociatia Europeana a Studentilor in Drept si Societatea Nationala de Cruce Rosie Romana organizeaza in perioada 30 noiembrie - 11 decembrie cea de-a treia editie a Scolii Internationale de Drept Mijloace si Metode de Razboi Law Is Better Than War! (Legea e mai buna decat razboiul!).

Evenimentul are ca scop pregatirea a 25 de studenti si tineri juristi din Anglia, Italia, Norvegia, Germania, Bulgaria, Grecia si Republica Moldova in domeniul Dreptului International Umanitar, este organizat de asociatia non-guvernamentala ELSA si este gazduit de Facultatea de Drept din cadrul Universitatii din Bucuresti.

Pe parcursul scolii se vor aborda diverse subiecte precum acordurile asupra armelor conventionale, armele nucleare, bacteriologice si chimice, obiective militare obiective civile, protectia patrimoniului cultural in timpul conflictelor armate, terorismul si Dreptul International Umanitar, in zilel de 8, 9 si 10 decembrie avand loc si un concurs de procese simulate care va fi recompensat de juriul acestei sectiuni, se arata intr-un comunicat de presa trimis de organizator.

Alaturi de cursanti se vor afla si nume mari din domeniul dreptului umanitar, printre care se numara Robert Young, Consultant Juridic al Delegatiei Regionale pentru Europa Centrala si de Est, Almiro Rodrigues, fost judecator al Tribunalului Penal pentru Fosta Yugoslavie, Tamas Lattmann, profesor Universitatea Nationala de Aparare Zrinyi Miklos din Budapesta sau Ryszard Piotrowicz, profesor la  Departamentul de Drept al Universitatii Wales din Regatul Unit al Marii Britanii, precum si profesori ai Comitetului International al Crucii Rosii, cum sunt Patrick Zahnd, Seful Delegatiei Regionale pentru Europa Centrala si de Est a Comitetului International al Crucii Rosii si Louis Maresca, Comitetul International la Crucii Rosii Geneva.

In finalul manifestarii, pe data de 10 decembrie, va avea loc aniversarea Zilei Internationale a Drepturilor Omului si sarbatorirea a 103 de de la Decernarea Premiului Nobel pentru Pace parintelui Dreptului International Umanitar si al Comitetului International al Crucii Rosii, Henry Dunant, aniversare care va fi marcata de un eveniment multicultural care consta intr-o festivitate care se va desfasura la Facultatea de Drept, petreceri tematice, un tur al capitalei si o excursie la munte.
 
Procesiune religioasa la Pestera Sfantului Andrei in ConstantaPDF Print E-mail
Constanta, Romania/Romanian Global News
Accesari :312
Tuesday, 30 November 2004

Sarbatoarea Sfantului Andrei, care se celebreaza pentru crestinii ortodocsi in ziua de 30 noiembrie, are in acest an pentru credinciosii din Dobrogea o dubla semnificatie, fiind, totodata, ziua in care se vor aduce pe pamant romanesc moastele a sapte sfinti martiri care au trait in Scythia Minor, actuala Dobroge, ca implinire a 1700 de ani de la persecutiile pe care le-au suportat acestia din partea imparatului Diocletian.

Cele sapte moaste sunt ale Sfantului Dasie de la Durostorum, ale Sfintilor Epictet si Astion si ale Sfintilor Martiri Zotic, Atal, Camasie si Filip de la Niculitel. Acestea vor ajunge in ziua de 29 noiembrie la manastirea Pestera Sfantului Apostol Andrei, fiind aduse din Silistra, Bulgaria, si respectiv Romania. Astfel, moastele Sfantului Martir Dasie de la Durostorum vor fi aduse din Silistra de o delegatie religioasa condusa de Inalt Prea Sfintitul Ilarion, Mitropolit al Durostorumului, moastele Sfintilor Mucenici Epictet si Astion vor fi aduse de la Catedrala Arhiepiscopala din Constanta de catre Inalt Prea Sfintitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, iar moastele Sfintilor Zotic, Atal, Camasie si Filip vor ajunge la pestera de la Manastirea Cocos, din Tulcea, de catre parintele protosinghel Andrei Tudor, Exarh al Dobrogei.

Seria de manifestari dedicate sarbatorii Sfantului Andrei va continua in 30 noiembrie, cand, incepand cu ora 09:00, un sobor de preoti va oficia Slujba Sfintei Liturghii, iar de la ora 18:30 in sala Casei de Cultura Constanta se va desfasura o conferinta referitoare la sfintii enumerati, urmata de un concert de muzica religioasa, se arata intr-un comunicat de presa transmis de Arhiepiscopia Tomisului.

In Pestera Sfantului Apostol Andrei, care se afla in inima muntelui, a sihastrit singurul apostol al lui Iisus care a raspandit cuvantul Domnului pe teritoriul tarii noastre. De asemenea, pestera este primul lacas de cult din actuala zona a Romaniei, fiind sfintita in anul 1944, iar din 1990 s-a refacut si s-a infiintat un schit pentru calugari.
 
Piturca va fi noul antrenor al nationalei de fotbal?PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :273
Tuesday, 30 November 2004
Victor Piturca este cel mai probabil candidat pentru postul de antrenor al selectionatei tricolore de fotbal, dupa ce Mircea Lucescu si Gheorghe Hagi au raspuns negativ cererii formulate de FRF. Presedintele Federatiei, Mircea Sandu, mai asteapta, in acest moment, doar raspunsul lui Ladislau Boloni, ofertat si el de pricipalul for fotbalistic din Romania. Antrenorul lui Rennes declarase deja in presa franceza, in urma cu doua saptamani, ca nu este interesat sa antreneze nationala de fotbal a Romaniei, dar acum se asteapta din partea sa un raspuns oficial. Daca Victor Piturca va deveni noul tehnician al nationalei Romaniei, principalul sau obiectiv va fi calificarea acesteia la Campionatul European din 2010. Cu toate acestea si mai ales dupa rezultatele slabe din ultima vreme, Piturca este convins ca Romania are sanse de calificare chiar si la Mondialele din 2006, din Germania. Fostul capitan al selectionatei Romaniei, Gica Hagi a decis sa nu devina antrenorul acesteia, in urma unei discutii cu presedintele clubului pe care il antreneaza in prezent, Galatasaray Istambul si care i-a propus romanului sa ii prelungeasca contractul cu inca cinci sezoane.
 
La Multi Ani!PDF Print E-mail
Accesari :232
Tuesday, 30 November 2004

LA MULTI ANI DIN PARTEA REDACTORILOR ROMANIAN GLOBAL NEWS TUTUROR CELOR CARE POARTA NUMELE SFANTULUI ANDREI, OCROTITORUL ROMANILOR DE PRETUTINDENI!

 
Peste 2000 de romani din Basarabia au votat pentru RomaniaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :273
Tuesday, 30 November 2004

In primul tur al alegerilor prezidentiale si parlamentare din Romania au participat 2 668 cetateni ai Republicii Moldova care au si cetatenie romana.

Dintre acestia, 1.332 au votat cu actualul premier Adrian Nastase, 855 si-au dat votul pentru Traian Basescu si 354 cetateni au votat cu Corneliu Vadim Tudor. Pentru ca Uniunea PSD-PUR sa figureze in Senat au votat 985 cetateni, pentru Alianta PNL-PD - 726, iar pentru PRM - 635 cetateni. Pentru Camera Deputatilor Uniunea PSD-PUR a acumulat 1,057 voturi, PNL-PD - 733 voturi, PRM - 558 voturi. Celelalte formatiuni au obtinut un numar nesemnificativ de voturi", a conchis Ioan Popa.

 
Rezultatele primului tur de scrutin de la romanii din CanadaPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :586
Tuesday, 30 November 2004

TORONTO

Numarul cetatenilor care au votat a fost de 973 de persoane. Dintre acestia 771 au votat pentru Traian Basescu, 82 pentru Gheorghe Ciuhandru si 79 pentru Adrian Nastase.

La Senat voturile s-au impartit astfel: Alianta D.A.cu 718, PNTCD cu 93 si PSD+PUR cu 68 de voturi.

Voturile pentru Camera Deputatilor s-au impartit astfel: Alianta D.A. cu 728, PNTCD cu 85 iar PSD+PUR a intrunit 67 de voturi.

MONTREAL

Numarul cetatenilor care au votat in Montreal a fost de 1204 persoane dintre care pentru Traian BASESCU - 1056 voturi, pentru Gheorghe CIUHANDU - 71 de voturi iar pentru Adrian NASTASE 36 de voturi.

La Senat voturile au fost pentru Alianta D.A. 959, PNTCD 104 si PSD+PUR 39 iar la Camera Deputatilor Alianta D.A. a intrunit 953 de voturi, PNTCD 108 iar PSD+PUR cu 38 de voturi.

OTTAWA

Numarul cetatenilor care au votat in Ottawa a fost de 330 si dintre acestia 242 au votat cu Traian BASESCU, 37 cu Adrian NASTASE si 22 cu Gheorghe CIUHANDU.

La Senat Alianta D.A. a acumulat 226 de voturi, PSD+PUR 39 iar PNTCD 32. Pentru Camera Deputatilor Alianta D.A. a fost votata de 231 de persoane, PSD+PUR de 36 iar PNTCD de 23.

 
Corespondenta de la Sectia MadridPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :255
Tuesday, 30 November 2004

De la Madrid primim o corespondenta din partea unui observator oficial care ne anunta ca in afara faptului ca s-a produs aglomeratie mare si ca au fost mai multi votanti decat posibilitatea comisiei electorale de a face fata situatiei, nu au fost semnalate alte probleme.

A fost nevoie ca personalul ambasadei cu acceptul BEC sa se implice pentru a fluidiza situatia. Votarea s-a desfasurat insa fara fraude. Fata de alte locuri unde a fost semnalat faptul ca lumea nu a putut vota din cauza documentelor expirate, la sectiile de votare din Madrid s-au eliberat pe loc si gratuit titluri de calatorie pentru cei cu pasapoartele expirate.

Atat observatorii cat si personalul implicat in procesul alegerilor generale romanesti atrage atentia, in scrisoarea mentionata, ca pentru desfasurarea turului II de scrutin este nevoie ca numarul membrilor in comisia electorala sa fie mai mare si spatiul si logistica sa fie suplimentate, deoarece atat comisia electorala cat si ambasada au facut tot posibilul pentru ca alegatorii sa isi poata exercita in numar cat mai mare dreptul la vot.

Din totalul de voturi, 1770, la presedintie au fost distribuite voturile astfel: Traian Basescu: 929, Adrian Nastase: 504 voturi, Corneliu Vadim Tudor: 214, Gheorghe Ciuhandru: 57, Petre Roman: 43, Ghe. Dinu: 6, Gigi Becali: 7, Marco Bela: 5, Marian Milut: 2, altii: 5, anulate: 7.

La SENAT situatia a stat in felul urmator: Alianta D.A. - 781 de voturi, PSD+PUR - 435, PRM - 261, UDMR - 34, Forta Democrata: 34 si altii.

La Camera Deputatilor voturile au fost impartite intre Alianta D.A. - 795, PSD+PUR - 456, PRM - 226, PNTCD - 58, UDMR - 32 si altii.

 
MAE nu vede nereguli de la sectiile de votare din strainatatePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :313
Tuesday, 30 November 2004

{mosimage}Romanii din strainatate au avut la dispozitie, in vederea alegerilor de duminica, 28 noiembrie, 142 de sectii de votare, impartite in 90 de tari.

Desi statisticile din tarile in care se afla comunitati de romani atesta prezenta unui numar mai mare al compatriotilor nostri in tarile respective, Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti a trimis in Diaspora numai 243.000 de buletine de vot. Rezultatele oferite de MAE dupa centralizarea datelor obtinute de la sectiile de votare releva o prezenta foarte slaba la vot a romanilor: numai 38.986 de romani au votat in strainatate. In fata fiecareia dintre aceste sectii de votare s-au format cozi interminabile. Romanii au fost nevoiti sa astepte ore in sir, in cele mai multe dintre cazuri in ploaie si vant, pentru a le veni randul sa voteze. Numarul de sectii de votare a fost, conform corespondentelor primite, mai mult decat insuficient, multi dintre romani renuntand chiar sa-si mai exercite dreptul la vot din pricina distantei mari pe care ar fi trebuit s-o parcurga pana la "cea mai apropiata" sectie de votare. La Roma, a fost organizata o singura sectie de votare pentru un numar aproximativ de 100.000 de cetateni romani, iar dintre acestia au reusit, in cele din urma, sa voteze numai 1.000 de persoane. Pe treptele Accademiei di Romania s-au format cozi pe mai multe randuri, iar procesul a fost ingreunat nu numai de faptul ca existau doar patru cabine de vot, ci si din pricina procedurilor de vot care cereau atat notarea codului numeric personal al fiecarui votant pe liste, cat si scrierea unei declaratii pe propria raspundere din partea votantului ca nu a mai votat si in alta sectie pe baza unui alt act de identitate. Si la Milano situatia a fost asemanatoare, formandu-se cozi in fata Institutului Roman de Cultura. Si aici au votat tot in jur de 1.000 de persoane, desi numarul celor care venisera hotarati sa voteze fusese mai mare, el scazand considerabil in fata viciilor de organizare a procesului electoral. Si la Ambasada Romaniei din Madrid cozile au facut ca multi dintre romani sa se razgandeasca. Unii dintre cei care au batut cel mai lung drum, pentru a veni sa voteze la Madrid au fost romanii din San Sebastian care au parcurs 500 de kilometri pana la sectia de votare. Ei au cerut ambasadorului Romaniei la Madrid, Stelian Oancea, infiintarea unui consulat al Romaniei in San Sebastian pentru evitarea pe viitor a acestor situatii. In Franta romanii au avut la dispozitie trei sectii de votare, la Paris, Strasbourg si Marsilia si se pare ca procesul a decurs normal fara sa se inregistreze incidente. La Paris, potrivit estimarilor, au votat un numar de 1.200 de romani, in timp ce in celelalte doua sectii, la Marsilia si Strasbourg au votat cate 500 de persoane. In Austria, la Viena au votat tot 500 de persoane. Si la sectia organizata la Bruxelles s-a stat la cozi, iar oamenii au plecat acasa descurajati de vremea rece, dar si de lungimea cozii care se formase. 650 de persoane au fost nevoite sa voteze aici in doar trei cabine.

Pentru romanii din Chisinau au fost organizate doua sectii de votare, la Ambasada Romaniei si la Consulat, unde, la fel ca si pana acum, romanii s-au inghesuit la coada si au asteptat in jur de doua ore pentru a ajunge la urne. In Danemarca, romanii aflati pe insulitele din jur au fost nevoiti sa plateasca 70 de euro pentru a ajunge la sectia de votare din Copenhaga, ajungand ca numai 250 de persoane sa voteze aici. Si la Londra, in sectia de votare organizata in fosta resedinta a a ambasadorului Romaniei, s-au format cozi de 50 de metri in fata cladirii. Aici s-a putut vota si pe baza titlurilor de calatorie provizorii eliberate pentru cei cu acte de identitate expirate. Tot in Marea Britanie au votat si cei 230 de militarii romani de pe fregata "Regina Maria", achizitionata de Romania de la Marea Britanie. In Canada romanii au putut vota chiar si cu pasaportul expirat, in baza unui titlu de calatorie obtinut daca dadeau o declaratie pe propria raspundere ca nu si-au mai exercitat dreptul la vot in alta sectie, procedura care chiar daca oferea mai multor persoane sansa de a vota, ingreuna cu mult procesul electoral. Romanii din afara granitelor au mai stat la cozi si la Atena, in Grecia si la Tel Aviv, in Israel. Cu toate acestea ambasadoarea Romaniei in Israel a declarat ca, in toate cele trei sectii de votare de la Ierusalim, Haifa si Tel Aviv totul a decurs normal.

In Australia, la sectia de votare de la Sidney au fost numarate 133 de voturi, la Canberra 31, iar la Melbourne 189. In Noua Zeelenda, in unica sectie de votare organizata la Wellington au votat 39 de romani. In Japonia, la Tokio, au votat 120 de persoane, in Malayezia, 35 la Singapore si 40 la Kuala Lumpur. In Coreea de Nord si Coreea de Sud au votat 7, respectiv 28 de romani. In China au votat 144 de romani, in cele trei sectii de la Beijing, Shanghai si Hong Kong, in timp ce in Filipine, la Manilla, 13 romani si-au exprimat preferintele electorale. Pentru cei 100.000 de romani din Chicago a fost organizata o singura sectie de votare la Consulatul Romaniei, mult prea putin pentru cati romani ar fi putut sa vina la vot. In Statele Unite ale Americii romanii protesteaza impotriva modului in care au fost organizate alegerile in sectiile din strainatate sustinand ca "statul roman le-a restrictionat dreptul de vot". Principalul argument adus in sprijinul acestor acuzatii este numarul foarte mic de sectii si distanta foarte mare dintre ele. Sondajele electorale efectuate in Diaspora in perioada preliminara alegerilor de duminica nu dadeau deloc sperante actualilor guvernanti de la Bucuresti, mai ales cele venite din Canada si Statele Unite. Diaspora, in general, este potrivnica regimului Iliescu si nu sustine deloc Guvernul Nastase, iar romanii care au votat dincolo de granitele tarii au certitudinea ca au fost inselati si ca le-au fost incalcate drepturile. Cu toate acestea, comunicatul Ministerului Afacerilor Externe de la Bucuresti, sosit la doua zile dupa inchiderea urnelor de votare, atat in tara cat si peste hotare, conchide si "subliniaza" ca "la toate sectiile de votare de la ambasade, consulate generale si consulate onorifice, procesul electoral a decurs normal, fara incidente, in stricta conformitate cu prevederile legilor electorale si a hotararilor Biroului Electoral Central".

 
Consiliul Mondial Roman propune cateva solutii pentru diaspora care va vota in turul doiPDF Print E-mail
SUA/ Romanian Global News
Accesari :302
Tuesday, 30 November 2004

Consiliul Mondial Roman propune pentru turul doi al scrutinului prezidential mai multe solutii pentru imbunatatirea procesului de votare in sectiile din ambasade, consulate si consulatele onorifice ale Romaniei din lumea intreaga.

Redam pentru cititorii Romanian Global News textul comunicatului de presa ce va fi inmanat de reprezentanta CMR Romania Ministerului de Externe, Guvernului, Biroului Electoral Central si presei din Romania.

COMUNICAT DE PRESA

privind desfasurarea alegerilor in strainatate

Modul de organizare in strainatate a primei runde a alegerilor pentru Parlamentul si Presedintia Romaniei a dovedit ca masurile intreprinse pentru asigurarea dreptului de vot, mai ales in Europa si Republica Moldova, au fost insuficiente pentru realizarea unui proces electoral continuu si normal. Din aceasta cauza s-au inregistrat aglomerari nedorite si intarzieri in derularea procesului. Ne referim la numarul mic de cabine de vot, numarul insuficient de stampile, numarul redus al membrilor Comisiilor Electorale si probleme privind eliberarea Titlului de Calatorie pentru cetatenii romani cu pasaportul expirat.

De asemeni, semnalam problema extrem de grava a incalcarii hotararii Biroului Electoral Central prin care Institutele de sondare a opiniei publice care aveau interdictia de a anunta sondajele realizate la iesirea de la urne (exit-poll) inaintea incheierii procesului de votare, s-au grabit sa publice primele rezultate la ora 21:00 ora Romaniei desi votarea nu se incheiase in cele mai multe dintre centrele din strainatate.

Alta neregula semnalata, a fost aceea ca posturile de radio au anuntat in jurul orei 23:00 ora Romaniei, ca Ministerul de Externe a declarat incheiata votarea in strainatate desi in Statele Unite si Canada procesul era in plina desfasurare. Putem da exemplul Radio Timisoara Vest.

Asemenea lipsuri organizatorice, incalcari ale legii si anunturi false facute de posturile de radio prin care s-a indus ideea ca voturile romanilor de peste hotare nu sunt luate in consideratie, au contribuit la demobilizarea cetatenilor romani care au intentionat sa voteze.

Pornind de la aceste constatari, si luand in consideratie faptul ca Biroul Electoral Central a anuntat desfasurarea pe data de 12 Decembrie a turului doi al alegerilor prezidentiale la care orice vot individual conteaza, Consiliul Mondial Roman cere:

Respectarea stricta a interdictiei anuntarii sondajelor realizate de Institutele de sondare a opiniei publice, pana la ora de inchidere a ultimelor statii de vot pentru cetatenii romani din starinatate, respectiv 12 decembrie ora 21:00 Pacific Time echivalenta cu 13 Decembrie ora 7:00 ora Bucurestiului.

Depistarea celor care au facilitat transmitere prin statiile de radio din Romania a anunturilor false despre incheierea procesului electoral in strainatate, proces aflat in plina desfasurare.

Atentionarea si amendarea Agentiilor de sondare a opiniei publice care au incalcat legislatia elctorala, transmitand rezultatele alegerilor inainte ca intreg procesul electoral sa fie incheiat.

Ministerul de Externe, prin reprezentantii misiunilor diplomatice din comisiile de votare, sa asigure eliberarea in mod expeditiv a Titlurilor de Calatorie pentru cetatenii romani cu pasapoarte expirate.

Ministerul de Externe al Romaniei sa asigure statii suplimentare de vot in cadrul comunitatilor romanesti importante, sau sa suplimenteze numarul cabinelor de vot, al stampilelor si al membrilor Comisiilor Electorale, pentru a fluidiza si accelera procesul de votare.

Consideram ca o justa si echitabila prezenta la vot a romanilor din strainatate o poate constitui "Votul prin Corespondenta" folosit cu succes in Statele Unite ale Americii pentru milioanele de cetateni americani aflati peste hotare. De aceea solicitam viitorului parlament al Romaniei sa amendeze Legea Electorala actuala cu prevederea introducerii sistemului de vot prin corespondenta. Consiliul Mondial Roman isi declara disponibilitatea de a participa la elaborarea acestui sistem de vot prin corespondenta.

Biroul Director al Consiliului Mondial Roman

30 Noiembrie 2004

 
La mormantul lui Iancu FlondorPDF Print E-mail
Storojinet, Ucraina/Romanian Global News
Accesari :434
Tuesday, 30 November 2004

{mosimage}Cu ocazia sarbatoririi Zilei Nationale a Romaniei si a Marii Uniri publicam o relatare despre omagiu adus lui Iancu Flondor, unul dintre principalii intemeiatori ai Unirii Bucovinei cu Romania de la 28 noiembrie 1918.

"Fiind boier adica mosier, mare proprietar de pamant, dupa cum era trecut in actele de stare civila, Iancu Flondor a nutrit o dragoste sincera si respect profund fata de taranul roman nu numai in vorbe, ci si in fapte. In pofida originii sale aristocratice, a fost dominat de un spirit eminamente democratic" scrie despre acest mare patriot roman Stefan Broasca, redactor sef al revistei "Plai Romanesc" din Cernauti. De la fata locului, din marginea Storojinetului, langa biserica Sf. Arhangheli Mihail si Gavril, unde se afla locul de vesnica odihna a celui care a fost boierului de la Storojinet, transmite pentru Romanin Global News Malina Anitoaei.

Cand s-a lasat seara, in duminica de 21 noiembrie, in catunul Maidan, din orasul Storojinet (Regiunea Cernauti, nordul Bucovinei), pe mormantul lui Iancu Flondor, aflat in curtea Bisericii Arhanghelii Mihail si Gavril, se asezase albul pur, de cristal, iar tricolorul romanesc, podoaba a coroanelor depuse, se ivea cu demnitate si curaj de sub vraja zapezii. Lumanarile aprinse acolo, in acea zi, ardeau limpede, in pofida vantului, strajuind locul de veci al aceluia care, asa cum scria Grigore Nandris, "a fost un mare vizionar, caci a crezut in idealul national integral, atunci cand politicienii practici se inspaimantau de acest gand".

Dimineata devreme, romanii din Storojinet, si de prin imprejurimi, s-au adunat pentru a participa la slujba prilejuita de hramul Bisericii. In mijlocul romanilor s-a aflat si consulul general al Romaniei la Cernauti, Romeo Sandulescu, care a organizat un parastas spre cinstirea lui Iancu Flondor si a adus un omagiu pentru aceia "carora le-a mai ramas doar un nume pe o cruce" si al caror monument se gaseste in vecinatatea mormantului lui Iancu Flondor. Este vorba de crucea ridicata spre amintirea victimelor represiunilor staliniste. "Ne rugam din nou pentru cei care au fost persecutati pentru dreapta credinta, pentru cei care au fost aici, de veacuri, impreuna cu noi. Ne rugam pentru Iancu Flondor, care a trait o viata in Storojinet si a contribuit la pastrarea acestei sfinte Biserici", a spus parintele Constantin Chifu din comuna Igesti, aratand ca "Nu se uita cei care fac o fapta buna pentru dreapta credinta".

Invitand oaspetii la o masa traditionala, parintele paroh Ioan Schipor le-a reamintit participantilor: "Va rog, frati crestini, sa nu uitam cine suntem si unde mergem". Avocatul Mircea Rusu, membru al delegatiei din Radauti a facut un apel la toleranta: "Pamantul acesta este atat de mare si ne poate hrani pe toti. Nu conteaza ca suntem ucraineni sau romani".

Prezent la reuniune, ziaristul Dumitru Covalciuc, presedintele Societatii "Arboroasa", si-a reamintit de ziua in care a fost gasit mormantul lui Iancu Flondor. "Cand a venit, in 1990, primavara, pamantul fusese nivelat cu buldozere, iar deasupra mormantului, era o cruce germana. Am descoperit unde se gaseste, impreuna cu academicianul Grigore Bostan, Dumnezeu sa-l ierte!". Poetul Vasile Tarateanu, directorul ziarului "Arcasul", a tinut sa precizeze ca Iancu Flondor a avut o viata grea, chiar daca a fost unul dintre marii boieri, pentru ca si-a consacrat intreaga viata unui ideal, care pana la urma a fost spulberat, pentru ca multi dintre contemporanii sai nu l-au inteles si l-au atacat de multe ori pe nedrept. El a stiut sa cedeze, sa se retraga, ca sa nu fie dezbinare intre romani mai mare, cum se produce azi la romani". Cu accente mai aspre a intervenit profesorul Adrian Iliut din Ciudei: "Ne-am trezit la viata nationala dupa 1985, treptat cate oleaca. Dar treptat, noi, romanii, am fost desconsiderati, prostiti, injositi, cumparati". Concluzia intrunirii s-a inchegat in discursul prof. Mihai Pinzaru din Radauti, vicepresedintele Asociatiei Culturale "Flondor": "Vin de peste 15 ani la Storojinet si multe au fost si sunt de spus. Astazi, problema trebuie luata cu incetisorul. Daca Vasile Tarateanu si Dumitru Covalciuc au identificat atunci unde se afla mormantul, azi vedem eforturile pe care comunitatea le face pentru ridicarea Casei Parohiale. Am vorbit si in urma cu cateva saptamani despre rolul pe care ar trebui sa-l aiba Guvernul Romaniei in a-l ajuta pe parintele de aici sa termine constructia. Este datoria Guvernului Romaniei fata de patriotul Iancu Flondor, pentru ceea ce a facut la 1918, sa aiba grija de aceasta parohie. Tarateanu spune ca la Alba-Iulia nu exista un monument al lui Iancu Flondor, eu la 20 octombrie, am avut proces cu Guvernul Romaniei, la Inalta Curte de Casatie, pentru ca nu doreste sa se dea un imobil unde sa facem un muzeu al Bucovinei". Mihai Pinzaru a aratat ca va milita cu indarjire pentru recuperarea memoriei patriotului roman.

Cam acestea au fost cuvintele spuse prin viu grai... de catre cei aflati la evenimentul de la Storojinet. Caci sufletele vor fi spus, ele, mai multe... Mai tacut si mai ganditor a fost insa batranul Alexandru Davideanu, cel care a organizat pomenirea victimelor represiunii staliniste si care a supravietuit unei cumplite deportari. "Pe mama, saraca, n-am mai vazut-o... Dusa a fost", ne-a marturisit batranul. "Vedeti, aici, astazi, s-a inchegat ceva, iar daca noi, romanii din Cernauti suntem dezbinati aceasta este pentru ca voi, romanii din Romania ne dezbinati", ne-a spus, la plecare, Dumitru Covalciuc, tulburatoare si amara afirmatie... "Cum facem asta?", am intrebat. "Preamarindu-i prea mult pe unii si uitandu-i pe altii", a replicat ziaristul Dumitru Covalciuc, raspuns care merita adancit.

Iata de ce, scanteia aruncata de prof. Mihai Pinzaru, vicepresedintele Asociatiei Culturale "Flondor" poate fi considerata o adevarata candela, atata timp cat ii cheama laolalta pe romani. La urma urmei, a fost o zi de intelegere si toleranta, slujba religioasa oficiindu-se in limbile romana si ucraineana, prin participarea tanarului preot Svlatoslav din Storojinet. Pe de alta parte, nu trebuie uitat ca dialogul a fost "limpezit", la nevoie, prin interventia lui Vichentie Nicolaiciuc, vicepresedintele Flialei "Bucovina" al Uniunii Democrate a Ucrainenilor din Romania, membru al delegatiei radautene. Parohul Bisericii a primit din partea consului roman un Ticon bisericesc, fie si acesta un semn de binecuvantare dumnezeiasca, alaturi de albur pur al zapezii din 21 noiembrie.

 
Eveniment dedicat Zilei Nationale a Romaniei la SeattlePDF Print E-mail
Washington, SUA/Romanian Global News
Accesari :315
Tuesday, 30 November 2004

Societatea Culturala Romano-Americana, prescurtata RACS dupa denumirea in limba engleza a asociatiei, organizeaza cu prilejul sarbatoririi Zilei Nationale a Romaniei, in data de 1 Decembrie si, implicit, a 86 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, o reuniune culturala in orasul Seattle.

Participantii au primit prin posta programul manifestarii, invitatiile si informatii privitoare la locul de desfasurare al evenimentului, dupa ce s-au inscris in prealabil pe o lista electronica pe adresa societetii, informeaza pagina de web a organizatiei.

RACS s-a infiintat in anul 1992 in Seattle, la initiativa unui grup de romani stabiliti in aceasta localitate americana din statul Washington, si a avut la baza conceptul presedintelui Abraham Lincon "Cine nu isi iubeste tara de origine nu merita sa devina cetaten american". Societatea romano-americana este o organizatie independenta, neguvernamentala, fara scop lucrativ si apolitica, ce are ca scop pastrarea valorilor etniei romanesti in Statele Unite ale Americii. Printre activitatile asociatiei se numara diverse actiuni de popularizare a culturii romanesti in America si de creare a unei amicitii intre cele doua parti, care sa duca si spre eventuale colaborari. In prezent, asociatia este condusa de Nick Fedorean si il are ca vicepresedinte pe Corneliu Mihaila.

Totodata, Societatea Culturala Romano-Americana isi rezerva dreptul de a-si prezenta public opinia atunci cand drepturile constitutionale ale romanilor care traiesc in tara natala sau in strainatate au fost incalcate sau ignorate in mod voluntar de autoritati.

 
Romanii din Irlanda sarbatoresc Ziua NationalaPDF Print E-mail
Dublin, Irlanda/Romanian Global News
Accesari :273
Tuesday, 30 November 2004

Asociatia Romana din Irlanda organizeaza cu prilejul Zilei Nationale a Romaniei o seara culturala in Dublin, ce va incepe la ora 18:30.

In cadrul acestei manifestari aniversare spectatorii le vor putea admira pe interpretele de muzica populara Sofia Vicoveanca si Ionela Prodan, dar si Formatia de Dansuri Populare "Miorita", acompaniata de Taraful Centrului Cultural. La spectacolul dedicat zilei de 1 Decembrie va fi prezent si primarul capitalei irlandeze, Michael Conaghan, informeaza site-ul comunitatii romanilor din Irlanda. Intrarea la eveniment este gratuita pentru toti participantii.

 
Evenimente dedicate Zilei Romaniei in SuediaPDF Print E-mail
Stockholm, Suedia/ Romanian Global News
Accesari :311
Tuesday, 30 November 2004

Cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei, la Stockholm, vor avea loc doua evenimente culturale, organizate de Ministerul Culturii si Cultelor, Institutul Cultural Roman, Muzeul National de Istorie din Bucuresti, Ambasada Romaniei in Suedia si Muzeul de Antichitati Mediteraneene si Apropiat-Orientale din Stockholm.

Primul dintre ele este un concert al pianistului Dumitru Nicolae si al sopranei Simonida Lutescu, iar al doilea conferinta Romania stat candidat la Uniunea Europeana", sustinuta de fostul ambasador al Suediei in Romania, domnul Ragnar Angeby, transmite Cristian Nita, Atasat cultural al Ambasadei Romaniei in Suedia. Concertul de muzica clasica va cuprinde piese celebre de Rahmaninov, Enescu, Rossini, Gounod, Puccini si Verdi. Desfasurarea acestui program incepe la ora 19, in ziua de 30 noiembrie, la Muzeul Muzicii din Stockholm.

Conferinta "Romania: stat candidat la Uniunea Europeana" va avea loc in ziua de 1 decembrie 2004, ora 18, la Muzeul de Antichitati Mediteraneene si Apropiat-Orientale din Stockholm.

 
Act de solidaritate al Asociatiei Invatatorilor Aradeni si Adevarului de Arad cu romanii din TimocPDF Print E-mail
Malainita, Timoc Serbia/Romanian Global News
Accesari :303
Tuesday, 30 November 2004

Efortul tanarului preot roman Boian Alexandrovici din Malainita-Negotin de a construi o biserica pentru romanii din Timocul sarbesc este cunoscut si adus la cunostiinta opiniei publice din Romania si peste hotare prin interviul realizat cu acest preot si publicat in presa romana. Orice asociatie romaneasca din lumea intreaga poate subscrie acestui apel, pot folosi scrisoarea si trimite apelul lor la adresa ambasadei sarbe din Romania, Calea Dorobantilor nr.34 sector 1, Bucuresti.

Asociatia Invatatorilor Aradeni si ziarul Adevarul de Arad au adus cu consecventa la cunostiinta aradenilor situatia dramatica a romanilor din Timocul sarbesc. Acest tanar preot ne-a trimis acum un dosar voluminos cuprinzand schimbul de documente facut de el timp de 2 ani in numele satenilor de acolo cu autoritatiile sarbe care in final i-au refuzat autorizarea ridicarii primei biserici romanesti din regiune", transmite Presedintele Asociatiei Invatatorilor Aradeni, Viorel Dolha.

La 1 decembrie 2004, intre orele 12 si 13, un grup de invatatori vor fi in fata Primariei Arad si vor da ocazia celor doritori sa semneze o scrisoare pe adresa Ambasadorului Serbiei si Muntenegru la Bucuresti (Calea Dorobantilor nr.34 sector 1) in care se solicita acestuia rezolvarea pozitiva a cererii preotului Alexandrovici.

Cei care vor sa vina in intampinarea cererii de sprijin financiar a preotului Boian necesar ridicarii primei biserici romanesti din Timocul sarbesc pot depune prin ordin de plata sau mandat in contul RO60CECEAR0137ROL0000091 al Asociatiei Invatatorilor din jud. Arad deschis la CEC Arad (sucursala CEC are adresa Arad B-dul Revolutiei nr.5-7) neaparat cu mentiunea ,,Pentru Romanii Ortodocsi-Malanita". Alte informatii puteti obtine la numarul de telefon: 0744195155 - Presedintele Asociatiei Invatatorilor Aradeni, Viorel Dolha.

Preotul Boian Alexandrovici poate fi contactat la tel +381 63 81 57 209.

Redam mai jos textul scrisorii ce va fi adresata diplomatilor sarbi:

Excelentei Sale Domnului Ambasador al Serbiei si Muntenegru in Romania,

Cunoasteti desigur ca romanii din Voivodina au unele drepturi nationale (nu cate au sarbii din Romania, dar au cateva biserici si scoli). Cunoasteti desigur si ca romanii/valahii timoceni din judetele Bor, Branicevo, Zajeciar, Pomoravlie (mult mai multi conform ultimului rensamant) nu au nici o ora de limba romana in scoala, biserica si presa.

Din septembrie reprezentanti ai timocenilor au intrat in Consiliul Minoritatii Nationale Romane din Serbia- institutie infiintata de statul sarb. Unul din ei este chiar presedintele acestui consiliu.

Timoceanul Boian Alexadrovici preot din Malainita raionul Negotin este si el membru al conducerii acestui consiliu. El a infiintat Asociatia pentru Cultura Romanilor din Serbia ,,Romanii Ortodocsi-Malainita" si cu acordul credinciosilor romani a inceput demersuri pentru ridicarea unei biserici care sa fie sub jurisdictia Episcopiei Ortodoxe romane din Varset a carei binecuvantare o are.

Cunoastem ca legislatia sarba consacra libertatea cultelor si ca exista o lege sarba aproape rezonabila a minoritatilor nationale care detaliaza aceste drepturi. Va rugam sa solicitati institutiilor din Serbia sa autorizeze construirea unei biserici romanesti pentru romanii din Malainita care doresc sa faca acest lucru pe cheltuiala lor, dar de 2 ani sunt refuzati si intimidati. Nici unde in lumea civilizata nu se cere pentru aprobarea ridicarii unei biserici a unui cult avizul altui cult. Spunem aceasta incat se pare ca institutiile statului sarb nu iau decizii conform legii ci tin cont de opozitia Bisericii Sarbe. Va prezentam mai jos documetele care certifica aceasta incalcare a legii care merge de la tergiversare si refuz la presiuni si amenitari la adresa cuiva care nu doreste decat sa ridice o biserica ortodoxa in care sa se roage in limba materna.

Cu adresa 06 din 10 01 2004 Episcopul Ortodox Sarb al Timocului-Iustin ii comunica preotului roman ca ,,In ciuda incercarilor oamenilor cu intentii bune de a va sfatui sa va lasati de acest lucru ati ramas cu ideea ridicarii in Malainita a unei biserici ortodoxe romanesti facand discordie intre oameni. Va sfatuim parinteste sa ganditi logic si sa reveniti la biserica ortodoxa sarba". Acelasi mesaj de intimidare i-l trimite prin adresa nr. 03 din 14 01 2004 arhiepiscopul Milan Radovici al Negotinului.

Cu adresa nr.350-194/03 III/01 din 30 04 2004 Primarul din Negotin, Miriana Doicinovici refuza acordarea autorizatiei de constructie, invocand lipsa de competenta care ar fi a Ministerului Cultelor. Ori in 9 06 2003 comitetul bisericesc din Malainita ceruse aprobare Ministerului Cultelor - d-lui ministru Voislav Milanovici. Ministrul Cultelor a comunicat adunarii bisericesti din Malainita prin adresa nr. 351-01-2/2003 din 23 iunie ca nu este competent si ca aceasta competenta ar apartine Primariei. Oamenii se mai adresasera si Ministerului Investitiilor de Capital care prin adresa 011-00-00013/2004-10 din 13 04 2004 ii indruma sa se adreseze ministerului cultelor. In 2004 Alexandrovici revine cu o cerere la Ministerul Cultelor, insa prin adresa 08-00-42 din 30 aprilie 2004 Ministrul ii comunica sa se adreseze primariei. Nu mai repetam ca aceasta tocmai ii spusese sa se adreseze ministerului.

Deci intimidari si refuz pe linie facute cu ,,binecuvantarea" episcopului sarb. Preotul roman incepe sa faca plangeri penale. In 23 06 2004 Boian Alexandrovici face plangere la judecatorie impotriva primariei. Acelasi nefericit preot roman face plangere inregistrata cu nr.214 in 30 01 2004 la politia Negotin impotriva preotului sarb Jarco Novacovici din Iasenita care l-a amenintat cu bataia daca va continua ideea bisericii romanesti. In 06 02 2004 il cheama in judecata pe Ivan Puici pentru acelasi tip de amenintari facute pentru a-l descuraja in demersul ridicarii bisericii romanesti.

Fiindu-i clar ca este plimbat de la Ana la Caiafa preotul inregistreaza cu nr. 78/07/01 din 9 07 2007 o adresa Organizatiei pentru Drepturile Omului din Negotin si in 12 iulie 2004 se adreseaza Presedintelui Republicii Serbia Boris Tadici.

Ajuns la capatul rabdarii, acest tanar preot roman umilit de statul al carui cetatean este a cerut sprijin in 13 noiembrie 2004 Asociatiei Invatatorilor Aradeni si ziarului Adevarul de Arad carora le-a trimis copii de pe toate aceste documente pomenite mai sus. Suntem solidari cu acesta si percepem cele de mai sus ca un act de inamicitie si la adresa Romaniei. Credem ca nu va fi nevoie sa apelam si la alte demersuri democratice si legale pentru a convinge statul sarb sa ne respecte conationalii.

Avem speranta ca aveti interesul ca statul pe care il reprezentati sa rezolve conform legii si cu intelegere acest caz.

 
One-man show francez in regia unei romancePDF Print E-mail
Toulouse, Franta/Romanian Global News
Accesari :313
Tuesday, 30 November 2004

Compania de teatru "Deux Deux" prezinta in zilele de 1 si 4 decembrie la Centrul Cultural "Minimes" din Toulouse un spectacol de tipul one-man show ce il are ca protagonist pe actorul francez Christophe Marechal si este regizat de romanca Liana Didilescu.

Spectacolul se intituleaza "De ce eu ????!!!!" si este pus in scena dupa comedia scrisa de Aldo Nicolaj si Daniil Harms, informeaza un site de informatii culturale din localitatea franceza. Titlul reprezentatiei ar putea fi sinonim cu descrierea unei ore din viata lui Attilio Dussetti, inainte ca acesta sa se indrepte spre cinematografie. Momentul este trait in prezenta spectatorilor si devine, astfel, o perioada de declin inexplicabil pentru personajul Attilo, care ofera celor care se afla in sala de spectacol un recital prin intermediul careia publicul depaseste starea de martor si este implicat in jocul conventiei teatrale.

Regizoarea romanca Liana Didilescu nu etse la prima colaborare cu autori si actori straini, ea fiind cea care a mai pus in scena piese precum Soare o data la doua zile" cu Pascal Coulan, sau Binefacatorul" cu acelasi Christophe Marechal. De asemenea, romanca a regizat si versiunea in limba franceza a piesei Tom Jones", de data asta in interpretarea trupei de teatru aradeane Amifran.

 
Participare romaneasca in domeniul educational europeanPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :291
Tuesday, 30 November 2004

Profesorul universitar doctor Lizica Mihut, rectorul Universitatii Aurel Vlaicu" din Arad, se afla in zilele de 30 noiembrie si 1 decembrie la Bruxelles, pentru a participa la cea de-a VII-a Conferinta Mondiala a Asociatiei Studiilor Comunitatii Europene organizata de Directoratul General pentru Educatie si Cultura: Jean Monnet Action, din cadrul Comisiei Europeane.

Rectorul aradean face parte din cei 1800 de profesori ai unui numar de 55 de institutii de invatamant superior din Europa, care sunt inclusi in acest program.

Intrunirea ce se desfasoara la Palatul Charlemagne din Bruxelles are ca tematica promovarea dialogului intre mediul academic, societatea civila si formatorii politici, cu scopul de a discuta diverse probleme politice actuale. Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad se afla pe lista invitatilor ca urmare a rolului important pe care institutia romana il are in cadrul programului de popularizare a tuturor detaliilor referitoare la integrarea europeana, dar si ca parte activa in ceea ce priveste dezbaterile ce tin de noua evolutie politica pe plan european, informeaza cotidianul Adevarul de Arad".

 
Cursuri de limba si civilizatie romaneasca la StrasbourgPDF Print E-mail
Strasbourg, Franta/Romanian Global News
Accesari :246
Tuesday, 30 November 2004

In fiecare marti seara incepand cu ora 19 (ora locala) la Institutul National de Stiinta Aplicata (INSA), din Avenue de la Victoire, in sala C110, au loc cursurile de limba si civilizatie romaneasca pentru incepatori, propuse de asociatia ACAR din Strasbourg.

Cursurile sunt sustinute de dl. Stamatoiu, profesor la Facultatea de teatru din Targu Mures si profesor la Departamentul de limba romana de la Universitatea Marc Bloch din Strasbourg. Pretul de intrare este de 4 euro sedinta plus cotizatia la ACAR care este de 15 euro. Cotizatia ACAR da posibilitatea membrilor de a participa la numeroase manifestari organizate de ACAR precum si la reduceri de preturi la biletele de intrare la diferitele actiuni ale asociatiei romano-franceze. Cursurile se tin de obicei in fiecare marti cu exceptia perioadelor de vacanta iar daca doriti detalii mai multe sunteti rugati sa contactati organizatorii la telefon 03.88.61.87.47.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions