Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2004 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2004
<<
Noiembrie 2004
>>
D
L
M
M
J
V
S
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30        
Cautare
Irakienii iau lectii in materie de alegeri de la romaniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :246
Tuesday, 23 November 2004

In vederea alegerilor de duminica, 28 noiembrie, un grup de cinci cetateni irakieni se va deplasa la Bucuresti pentru a trage invataminte din organizarea alegerilor in Romania.

In vederea alegerilor de duminica, 28 noiembrie, un grup de cinci cetateni irakieni se va deplasa la Bucuresti pentru a trage invataminte din organizarea alegerilor in Romania.

 
Din patru au mai ramas doar treiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :302
Tuesday, 23 November 2004

Anuntat in legatura cu decizia presedintelui Federatiei Nationale de Fotbal ca se afla printre antrenorii luati in vizor pentru postul de selectioner al echipei de fotbal a Romaniei, Ladislau Boloni a declarat pentru cotidianul francez LEquipe ca nu este interesat de acest post.

Mai mult el a dezmintit orice interes pentru reluarea selectionatei, care, de altfel, traverseaza o mica criza sportiva, informeaza LEquipe. Sansele ca nationala sa aiba un antrenor care sa o poata aduce in campionatele europene din 2008 si, de ce nu, poate chiar la Mondialele din 2006, raman in mainile lui Victor Piturca, Gheorghe Hagi sau Mircea Lucescu. In prezent, Ladislau Boloni, fost selectioner al Romaniei in perioada 2000-2001, antreneaza echipa franceza Stade Rennes, aflandu-se sub contract cu aceasta pana in anul 2007. FRF va intra intai in negocieri cu Mircea Lucescu, antrenorul lui Sahtior Donetk, prin intermediul secretarului general adjunct al Federatiei, Cristian Bivolaru, delegat la meciul dintre Sahtior si AC Milan, din Liga Campionilor. Ladislau Boloni, care nu a spus inca un "nu" oficial echipei nationale si Gheorghe Hagi, vor primi cate o scrisoare din partea FRF, in timp ce Victor Piturca va avea spre finalul acestei saptamani, o intrevedere cu Mircea Sandu.

 
MAE cere reevaluarea procesului electoral si a rezultatelor alegerilor din UcrainaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :222
Tuesday, 23 November 2004

Ministerul Afacerilor Externe isi exprima ingrijorarea in legatura cu deficientele majore inregistrate in scrutinul prezidential desfasurat duminica in Ucraina, calificat de OSCE si Consiliul Europei ca neconform standardelor europene in materie de alegeri libere si corecte.

Suntem preocupati de evolutiile post-electorale din tara vecina si am luat nota de reactiile opiniei publice dupa comunicarea rezultatelor comisiei electorale, se transmite intr-un comunicat de presa al Ministerului Afacerilor Externe. Consideram ca Ucraina trece prin cel mai important moment politic de la declararea independentei si in acest moment este nevoie de maturitate si de un grad inalt de intelegere, aplicare si respectare a regulilor democratice. Ministerul Afacerilor Externe a luat nota si se asociaza apelului adresat autoritatilor ucrainiene de catre Uniunea Europeana referitor la reevaluarea, impreuna cu reprezentantii OSCE/ODIHR, a procesului electoral si a rezultatelor alegerilor, se mai arata in comunicat.

 
Prova navei Rostock scoasa din DunarePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :307
Tuesday, 23 November 2004

Prova navei ucrainene Rostock a fost scoasa ieri din Dunare de macaraua autopropulsata Cormorant, dupa mai multe zile de stradanii.

Dupa ce a fost scoasa de pe bratul Sulina, epava a fost dusa pe bratul Sf. Gheorghe si depozitata pe mal, alaturi de alte drage ruginite. Scoaterea provei din apele Dunarii reprezinta prima faza a unui proiect ce urmeaza sa fie finalizat in luna ianuarie a anului 2005. Prova taiata din corpul epavei inca din 1995, cantarea 330 de tone la inceput, dar dupa 13 ani pe fundul Dunarii aluviunile depuse au adus-o in jurul greutatii de 1.000 de tone. "Suntem in grafic. Epava mare va fi taiata in bucati si extrasa din apa pana in ianuarie 2005", a declarat coordonatorul echipei olandeze care se ocupa de lucrarile de extragere a epavei navei Rostock din Dunare.

 
Madona cu Pruncul de Raibolini revine in taraPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :245
Tuesday, 23 November 2004

Pictura Madona cu Pruncul", de Francesco Raibolini, revine in urma unei donatii in Romania miercuri, 24 noiembrie, dupa ce mai multi ani a fost expusa la Castelul Malvande Chambesy din Geneva.

Ceremonia oficiala de primire a donatiei va avea loc la fosta sufragerie regala din cadrul Muzeului National de Arta al Romaniei, in prezenta Roxanei Theodorescu, Director General al Muzeului National de Arta al Romaniei, Academicianului Razvan Theodorescu, Ministrul Culturii si Cultelor, si Excelenta Sa, Ioan Maxim, Ambasadorul Romaniei la Berna, se arata intr-un comunicat de presa trimis de institutia culturala. Tabloul a fost pictat in secolul al XV-lea de pictorul bolognez Francesco Raibolini si a fost achizitionata de Regele Carol I la sfarsitul secolului al XIX-lea. Ulterior, lucrarea a fost cumparata de doamna Diana Kreuger, urmand sa revina, prin succesiune, fiului acesteia, domnul John Kreuger. Proprietarul actual a hotarat sa doneze tabloul Romaniei, mai ales ca acesta a facut parte candva din Galeria de Pictura Europeana constituita de Regele Carol I. Madona cu pruncul" a fost considerata de pictorul italian Rafael ca fiind cea mai frumoasa Madona, pictata cu cea mai marea devotiune".

 
Premiu balcanic pentru pictura romaneascaPDF Print E-mail
Sofia, Bulgaria/Romanian Global News
Accesari :243
Tuesday, 23 November 2004

Artistul roman Zamfir Dumitrescu a obtinut locul I, in valoare de 3000 de euro, la concursul Balkan Artists 2004 din Bulgaria, aflat sub patronajul presedintelui Georgi Parvanov.

Pictorul a participat la sfarsitul saptamanii trecute la aceasta competitie desfasurata in tara vecina alaturi de 200 de pictori din toate tarile balcanice. Pe locul doi s-a clasat Aneta Petrova-Drugushanu din tara gazda, iar pe pozitia a treia s-a aflat Spetim Kertsov din Albania, informeaza agentia de presa bulgara Novinite. Romanul s-a calificat in ultima faza a competitiei impreuna cu alti sapte artisti din Albania, Bulgaria, Grecia, Bosnia si Hertegovina, Turcia, Macedonia, Serbia si Muntenegru. Toate cele 24 de tablouri finaliste, in valoare de 30 000 de euro, vor fi achizitionate de un om de afaceri bulgar. Zamfir Dumitrescu este pictor, gravor, profesor la Facultatea de Arte Plastice din Bucuresti si Presedinte al Uniunii Artistilor Palstici din Romania. Operele sale au putut fi admirate inca din anii 60 in tara si in Germania, Suedia, Norvegia, Grecia si Olanda, fiind considerate o imbinare a tehnicilor vechi de pictura cu romantismul si tuseul personal.

 
Noni obtine locul patru la EurovisionPDF Print E-mail
Lillehammer, Norvegia/Romanian Global News
Accesari :292
Tuesday, 23 November 2004

Interpretul roman Noni Razvan Ene a reusit sa se claseze pe locul patru in finala concursului pentru copii Eurovision Junior, care s-a desfasurat sambata, 20 noiembrie, in orasul norvegian Lillehammer.

Cantaretul roman a acumulat un punctaj total de 123 de puncte si a fost devansat de copii din Spania, Marea Britanie si Croatia. Maria Isabel din Spania este castigatoarea din acest an, ea acumuland 170 de puncte, in timp ce ocupanta locului doi a avut doar 141 de puncte. Noni Razvan Ene s-a aratat incantat de rezultatul obtinut, desi repetitiile dinaintea concursului s-au dovedit a fi obositoare pentru el, se arata pe pagina personala de web a muzicianului.

 
Elevii care scriu o piesa pot ajunge la New YorkPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :230
Tuesday, 23 November 2004

Prima editie a concursului de dramaturgie "Scrie o piesa" se desfasoara in Bucuresti in perioada noiembrie 2004-aprilie 2005.

Competitia se adreseaza elevilor de liceu din capitala si are ca scop stimularea creatiei dramatice la aceasta grupa de varsta, informeaza un comunicat de presa. Concursul a fost initiat de Young Playwrights Inc. din New York si este sprijinit de Teatrul LUNI de la Green Hours, UNATC, Fundatia Pentru o Societate Deschisa, Biblos Advertising si referat.ro. Fiecare piesa inscrisa va fi completata de o evaluare scrisa pe care o va face un grup de regizori, dramaturgi si teatrologi. Castigatorii au sansa de a participa la un workshop de scris dramatic pe care il va sustine Peca Stefan, managerul de proiect, dramaturg, castigator dramAcum si bursier al New York University, workshop care are la baza modelul propus de Young Playwrights Inc. din New York, si vor beneficia, totodata, de montarea propriilor piese in cadrul Teatrului Luni de la Green Hours. Cea mai buna piesa va ajunge la New York unde va fi analizata de expertii de la Young Playwrights Inc. In cazul in care va trece de selectia acestora, lucrarea romana va fi prezentata la Festivalul Young Playwrights de la Cherry Lane Theatre din New York.

 
Basarabia vazuta de Departamentul de Stat al SUAPDF Print E-mail
Washington, SUA/Romanian Global News
Accesari :321
Tuesday, 23 November 2004

Basarabia beneficiaza de o scurta analiza pe site-ul Departamentului de Stat al SUA, analiza realizata de specialistii din cadrul Biroului pentru Afacerile Europene si Eurasiatice.

Studiul este impartit in scurte subcapitole, in care sunt tratate subiecte precum istoria si populatia, economia, organizarea politica si relatiile externe ale Republicii Moldova. Inceputul este facut prin prezentarea de scurte date statistice despre aceasta tara, iar de remarcat in acestea este faptul ca limba oficiala a statului este denumita romana, iar populatia majoritara de asemenea este recunoscuta ca fiind romaneasca. Este important faptul ca la cel mai inalt nivel in Statele Unite este cunoscut faptul ca ideile despre existenta "limbii moldovenesti" propagate de guvernul comunist de la Chisinau sunt gresite. Fragmentul destinat istoriei Republicii Moldova este succinct si se concentreaza asupra soartei regiunii in ultimul secol. Datele sunt in mare parte corecte si prezentate dintr-un punct de vedere obiectiv, desi se fac si mici greseli (plasarea lui Stefan cel Mare in secolul al-XIV-lea). Este aratata dezvoltarea dificila a tarii dupa declararea independentei in 1991, precum si problemele grave create de autoproclamata republica Transnistria in teritoriul din estul raului Nistru, inca nerezolvate. In cadrul studiului este de asemenea prezentata destul de detaliat evolutia politica din Basarabia, succesiunea partidelor la putere si a celor trei presedinti pe care tara i-a avut pana acum (Mircea Snegur, Petru Lucinschi si Vladimir Voronin). Alegerile tinute pana acum sunt considerate corecte si in concordanta cu standardele internationale, cu exceptia celor locale desfasurate in mai si iunie 2003, in timpul guvernarii comuniste, in timpul carora guvernul si-a folosit puterea pentru a influenta rezultatele. Sunt de asemenea amintite dificultatile economice care au dus la venirea Partidului Comunist la putere, precum si marile manifestatii de rotest organizate de opozitie in 2002 impotriva declararii limbii ruse ca a doua limba oficiala. Studiul scoate in evidenta situatia economica dificila a Republicii Moldova, cea mai saraca tara din Europa, in care industria contribuie cu doar 20% la produsul intern brut, in timp ce ponderea agriculturii este aproape dubla. Se considera ca economia Republicii Moldova se aseamana mult mai mult cu cea din tarile din Asia Centrala (si ele foste republici in cadrul URSS) decat cu economia tarilor invecinate din estul Europei. Reformele economice s-au facut sporadic si intr-un ritm lent, nici un govern nefiind in stare sa elimine sau macar sa miscoreze gradul de saracie din societatea moldoveana. Privatizarea intreprinderilor de stat este abia la inceput, iar investitiile straine sunt inca la un nivel extreme de scazut, din cauza instabilitatii politice, coruptiei si aplicarii necorespunzatoare a legii. In legatura cu relatiile diplomatice si externe ale Republicii Moldova, studiul mentioneaza apartenenta tarii la Comunitatea Statelor Independente (CSI). In 1994, Moldova a devenit si membra a Parteneriatului pentru Pace, apropiindu-se astfel macar partial si de vestul Europei si de SUA.  In 1998, Republica Moldova a participat la crearea GUAM, o organizatie de cooperare regionala din care mai fac parte Ucraina, Azerbaidjan si Georgia si la care a aderat mai tarziu si Uzbekistanul. Dupa atentatele teroriste din New York din 11 septembrie 2001, Moldova a sustinut eforturile americane de intensificare a cooperarii internationale in vederea unei combateri mai eficiente a terorismului.

 
Observatorii internationali maltratati de regimul terorist din TransnistriaPDF Print E-mail
Tiraspol, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :276
Tuesday, 23 November 2004

"In Transnistria au fost inregistrate actiuni fara precedent ale organelor de mentinere a ordinii publice indreptate spre falsificarea rezultatelor alegerilor prezidentiale din Ucraina", a declarat presedintele organizatiei obstesti "Cetvertaia Volna" deputatul Oksana Bilozir, informeaza publicatia electronica Glavred.info.

Potrivit Oksanei Bilozir, pentru a preveni falsificarile, la 18 noiembrie curent, in regiunea transnsitreana au fost trimisi cate doi jurnalisti si cate un observator international la fiecare din cele 7 sectii de vot, insa toate automobilele au fost retinute, persoanele - arestate, camerele video, care trebuiau sa fixeze incalcarile - distruse, iar "jurnalistul Klebanski a fost expulzat si amenintat cu moartea daca se va intoarce in Transnistria". Deputatul ucrainean a spus ca observatorii din partea lui Iuscenko au intampinat "mari dificultati" la sectiile de vot. Astfel, in Rabnita a fost maltratat observatorul oficial care a inregistrat pe video momentul in care presedintele societatii ucrainenilor din Transnistria Vladimir Bodnar a aruncat in urna un pachet cu buletine marcate cu votul pentru Ianukovici.  Bilozir sustine ca in jurul fiecarei sectii de vot din Transnistria erau plasati oameni in haine de camuflaj, care reprezentau pericol pentru observator.

 
Manifestatii si la Cernauti in favoarea lui IuscenkoPDF Print E-mail
Kiev, Ucraina/Romanian Global News
Accesari :267
Tuesday, 23 November 2004

Artera principala din capitala Ucrainei este blocata din cauza instalarii, pe carosabilul strazii Kresciatik, a 50 de corturi.

Deputatul Iuri Lutenko a anuntat ca organizatorii manifestatiilor de protest intentioneaza sa plaseze 1.500 corturi pana la 16.00, informeaza presa de la Kiev.

Totodata, a fost anuntat ca din Zaporojie si Harkov spre Kiev se misca zeci de autobuze. Potrivit postului independent de televiziune "5 Kanal", la intrarea in Kiev militia ii retine pe sustinatorii lui Iuscenko, in timp ce autobuzele cu militantii lui Ianukovici sunt insotite de fortele de ordine. Potrivit agentiei "Ukrainski Novini", in Lvov, Ivano-Frankovsk, Ternopol si Cernauti au inceput actiuni de sustinere a lui Victor Iuscenko. Astfel, in Ivano-Frankovsk s-au adunat peste 10 mii de persoane, in Lvov - peste 8 mii, iar in Cernauti - aproximativ 7 mii de sustinatori ai candidatului opozitiei. Participantii la manifestatii, in mare parte tineri, protesteaza impotriva falsificarilor alegerilor si cer puterii sa ia in considerare opinia poporului. Deputatii consiliilor locale au decis sa desfasoare marti, la Kiev, sedinte ale consiliilor orasenesti in deplasare. Potrivit CEC ucrainean, in rezultatul numararii a 99,38 la suta din buletine, Ianukovici a acumulat 49,4 la suta din voturi, iar Iuscenko - 46,7 la suta.

 
Cu sprijinul financiar al Poloniei la Chisinau s-a lansat Reteaua EuropeanaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :252
Tuesday, 23 November 2004

La Chisinau a fost lansat Proiectul "Reteaua Europeana", prin intermediul caruia populatia va putea obtine informatii privind Uniunea Europeana si programele ei pentru Republica Moldova.

Proiectul este implementat de Comitetul Helsinki Moldova si Fundatia "Educatie pentru democratie" cu sprijinul financiar al Poloniei.

Unul dintre expertii proiectului, Cristina Pantea, a declarat luni, in cadrul lansarii oficiale, ca proiectul va dura pana la 31 decembrie 2005, fiind implementat in Chisinau, Causeni, Comrat, Rezina si Balti. Scopul celor antrenati in proiect consta in a difuza informatii despre institutiile UE, despre relatiile Republicii Moldova cu UE, precum si despre intensificarea cooperarii moldo-poloneze in vederea promovarii valorilor democratice europene in cele doua state. Pentru acest lucru vor fi elaborate buletine, brosuri, vor fi organizate dezbateri publice, seminare, consultatii si conferinte de presa.

 
Problema Basarabiei in opinia analistei Anneli Ute GabanyiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :345
Tuesday, 23 November 2004

In baza colaborarii cu ziarul Ziua", redam mai jos un interviu cu Anneli Ute Gabanyi, analist politic al Institutului German pentru Politica Internationala si Securitate din Berlin, realizat de George Damian la Berlin si publicat marti, 23 noiembrie 2004, in ziarul Ziua".

Problema Basarabiei constituie o preocupare permanenta in Germania, mai ales la Institutul German pentru Politica Internationala si Securitate din Berlin. Analistul politic al acestui institut specializat in problemele teritoriului dintre Prut si Nistru este Anneli Ute Gabanyi, care urmareste cu atentie toate evolutiile politice din aceasta zona. Anneli Ute Gabanyi a lucrat intre 1969 si 1987 in cadrul sectiei de documentare a postului de radio Europa Libera, in ultimii ani publicand mai multe studii despre evolutia democratica din Romania. In randurile care urmeaza va prezentam un interviu pe tema Basarabiei si a conflictului transnistrean, un conflict aparent inghetat la mai putin de 100 de kilometri de granita Romaniei. Intertitlurile apartin redactiei.

De ce credeti ca nu a fost posibila realizarea unirii Romaniei cu Basarabia dupa caderea URSS?

"Pericolul" pe care unii observatori occidentali l-au vazut in "iminenta" reunificare a Basarabiei cu Romania a fost in realitate unul inexistent, atat dintr-o parte cat si din cealalta. Teza mea este ca conducerea care a ajuns la putere in Romania dupa 1989 nu a avut intentia, ba chiar dimpotriva, a avut, ca sa zic asa, mandatul - daca se poate vorbi de asa ceva fara sa intram in teoria conspiratiilor, de a nu pune problema Basarabiei. Si as mai spune inca ceva - orice conducere care ar fi ajuns atunci la putere in Romania ar fi avut acelasi mandat. Doi lideri occidentali sunt cunoscuti - atat Francois Mitterand (fost presedinte al Frantei, n.red.) cat si Genscher (fost ministru german de Externe, n.red.)- ca atunci cand au venit in Romania au transmis conducerii de la Bucuresti mesajul: "Nu cumva sa va ganditi sa va uniti cu Basarabia". Eu cred ca una dintre cele mai mari culpe ale lui Nicolae Ceausescu ar fi fost aceea ca ar fi pus problema Basarabiei si de a fi pus-o destul de clar la ultimul sau discurs de la Congresul PCR din 1989. Sunt cunoscute declaratii ale unor lideri sovietici, Eduard Sevardnadze de exemplu, care dupa revolutia din 1989 au spus ca au scapat de ridicarea problemei Basarabiei. Lucrurile erau absolut clare: oricine venea la putere dupa caderea regimului comunist trebuia sa nu ridice aceasta problema. Pericolul era reprezentat de preocuparea Occidentului in legatura cu Iugoslavia, ideea crearii unui precedent pentru destramarea statelor federale din Europa (care chiar s-au destramat, atat Iugoslavia, cat si Cehoslovacia), iar linia politica de atunci era evitarea crearii unui precedent, nu trebuia deschisa o Cutie a Pandorei.

Mihail Gorbaciov, cu care occidentalii facusera cateva trocuri foarte interesante in legatura cu Europa de Est, pe vremea aceea nu dorea destramarea URSS, era o politica agreata intre est si vest de a nu destrama URSS. Basarabia reprezenta un caz special pentru ca exista statul-mama alaturi si de aceea in primul rand in 1991, in aprilie, cand Iliescu s-a intalnit cu Gorbaciov pentru parafarea Tratatului de baza, nu s-a vorbit despre problemele Basarabiei, nici despre tezaur sau despre Insula Serpilor, iar acum aceste teme se dovedesc a fi explozive. In al doilea rand, conducerea Romaniei nu a pus niciodata in mod oficial problema Basarabiei, a existat doar o declaratie a Parlamentului de denuntare a Pactului Ribbentrop - Molotov.

De ce Germania s-a reunificat, iar Romania nu a reusit acest lucru?

Daca comparam situatia Romania - Moldova cu cele doua Germanii, diferentele sunt foarte mari. In Germania Federala Constitutia cuprindea un paragraf, asa-numitul mandat de reunificare, care solicita in mod expres unirea cu Germania Democrata. In al doilea rand Berlinul era sustinut de puterile occidentale in aceasta problema si populatiile din cele doua state doreau in majoritate aceasta reunificare. Totusi, dupa atatia ani, cel putin in fosta Germanie Federala s-a produs un fenomen de instrainare reciproca, de care oamenii din cele doua Germanii isi dau seama abia acum, de cat de adanca a fost aceasta despartire care a creat mentalitati diferite. In Romania Constitutia nu a cuprins niciodata o astfel de clauza de reunificare si nici macar nu a fost vreodata discutat un astfel de mandat. Pe de alta parte, politica fortelor din Basarabia care au dorit reunificarea nu a fost cea mai fericita, iar aceste forte s-au evaporat. Mai mult decat atat, Romania a fost primul stat care la doar cateva ore dupa declararea independentei Moldovei a recunoscut independenta unei parti a propriului teritoriu. Pana la urma nu a fost folosita in nici un fel aceasta oportunitate de reunificare oferita de destramarea Uniunii Sovietice.

La Chisinau se spune ca regimul Voronin pregateste o falsificare a ultimului recensamant in pregatirea alegerilor de anul viitor... Un astfel de recensamant era absolut imperios. Practic nu exista nici un fel de apreciere a evolutiei demografice in Basarabia. Insa acest recensamant a fost facut cu banii si participarea unor parteneri externi, printre care si Banca Mondiala. In orice caz nu pot sa-mi imaginez ca o institutie de acest calibru s-ar lasa instrumentalizata de Guvernul unei tari mici cum este Republica Moldova. Este clar ca acest Guvern are probleme cu identitatea nationala, ca acest Guvern isi doreste o componenta etnica in stare sa-i confirme tezele destul de stranii in legatura cu originea locuitorilor. Problema cu acest recensamant este ca nu s-a putut face si pe teritoriul autoproclamatei republici transnistrene, astfel ca isi pierde o buna parte din valoare.

Problema Basarabiei pare sa se regaseasca intr-o oarecare masura pe agenda internationala. Pana acum au fost lansate trei planuri de rezolvare a conflictului transnistrean: planul Kozak, planul Belkovski si acum initiativa lui Voronin pentru un pact de stabilitate. Cum apreciati aceste planuri? Planul Kozak a fost o manevra a Kremlinului in incercarea de a dribla OSCE, care oricum este manipulata in buna parte de rusi, insa n-a putut fi manipulat astfel incat Rusia sa obtina legalizarea prezentei militare in Transnistria. Planul Kozak era destinat de fapt legalizarii prezentei militare ruse in intreaga Republica Moldova. Presedintele Voronin a refuzat in ultimul moment sa semenze acest memorandum, si-a schimbat parerea dupa niste telefoane cu reprezentanti ai SUA si se pare si cu Javier Solana. Prin planul Kozak Rusia a sperat sa scape de presiunea OSCE si de angajamentul pe care si l-a asumat la Istanbul. Planul Kozak a fost pregatit pentru reuniunea ministrilor de Externe ai tarilor OSCE de la Maastricht de anul trecut. Daca Voronin si cu Smirnov ar fi semnat acest plan de federalizare, Rusia ar fi putut spune: "Vedeti, cele doua parti nu doresc, in mod liber, retragerea trupelor ruse. Din pacate Occidentul nu a reactionat asa cum si-ar fi dorit Voronin, desi acesta nu a mai dat semne ca urmeaza linia Kremlinului, iar relatia dintre el si Putin s-a racit. Se pare ca Voronin nu a inteles pe deplin scopul Moscovei - Putin vrea sa-si legalizeze trupele din Transnistria, nu prietenia cu Voronin e importanta. Iar acum Voronin a trecut pe linia incercarii obtinerii unui format diferit de negociere in cadrul OSCE, incluzand SUA si UE si a obtinerii unor garantii valide din punct de vedere al dreptului international. Pe de alta parte, Transnistria, si in spatele ei Moscova, si-au vazut politica adoptata pana acum in pericol. Aceasta politica a fost una a incercarii de a ridica rangul conducerii din Tiraspol si in acelasi timp de a realiza pentru aceasta regiune un statu-quo. Aici factorul timp, neglijat pana acum, a jucat un rol vital - in acesti 10 ani Transnistria este practic independenta, desi aceasta independenta nu este recunoscuta. Tiraspolul a incercat sa intre intr-o federatie moldoveneasca cu Chisinaul in incercarea de a tine in frau Republica Moldova si de a legaliza prezenta trupelor rusesti. Iar toata aceasta politica a esuat. Deocamdata exista doua amenintari la adresa actualului statu-quo din Transnistria. Pe de o parte s-a renuntat la ideea reunificarii, iar Smirnov a amenintat cu un alt referendum in Transnistria in legatura cu independenta, pe de cealalta parte semnalizand ca acest conflict nu este atat de inghetat pe cat se crede - la nevoie il putem dezgheta. Iar aceasta a doua parte cuprinde tot ce s-a intamplat in acest an in Transnistria: blocada scolilor, sicanele cailor ferate, toate acestea amintesc de modul in care a fost declansat conflictul de acum 12 ani.

Care ar fi cea mai rationala rezolvare a conflictului transnistrean?

Intrebarea e cum va reactiona Occidentul - va ceda in fata Tiraspolului de dragul unui statu-quo care il aranjeaza, nefiind nevoie de nici o decizie - sau va lua masuri? Eu le-as spune transnistrenilor sa se duca, au mai multe optiuni: fie Uniunea Rusia-Belarus, fie Comunitatea Statelor Independente. Din partea comunitatii internationale s-ar putea pune urmatoarea conditie: granita de pe Nistru se inchide. Vor ramane mai multe probleme nerezolvate in legatura cu populatia de dincolo de Nistru, insa aceasta granita reprezinta cea mai mare amenintare pentru securitatea europeana - contrabanda cu arme si multe altele se scurg prin aceasta granita, mai ales ca Ucraina, cu tot cu aspiratia sa europeana, nu a contribuit foarte mult la securizarea zonei.

Are Republica Moldova un viitor european?

Transnistria este cea mai mare problema in carca Moldovei. Identitatea de stat a Chisinaului se bazeaza pe criteriul integritatii teritoriale cu Transnistria. Insa Republica Moldova nu mai are nici un avantaj din unirea cu Transnistria - se spune ca industria si productia energetica se afla acolo - insa Chisinaul nu profita de pe urma lor. Pe de alta parte drumurile Republicii Moldova catre institutiile europene se gasesc mai degraba in noua politica de vecinatate a Uniunii Europene. O aderare a Republicii Moldova este deocamdata exclusa. Moldovenii ar trebui sa faca totusi asa cum au facut si romanii - sa isi pastreze scopul aderarii chiar daca nu au sanse prea mari in prezent. Transnistria ramane un factor de inhibare, iar daca Moldova nu scapa de el, o eventuala integrare europeana a Chisinaului este total periclitata. Locul Basarabiei este in Europa, insa in nici un caz in conformitate cu planul Belkovski. Acest plan nu a fost altceva decat o momeala aruncata pe ultimii 10 metri pentru a stopa drumul Romaniei catre Uniunea Europeana. Pe Stanislav Belkovski nu-l prea cunoaste nimeni, desi are contacte foarte bune in cercurile care determina componenta Kremlinului, este doar un mesager. Iar afirmatiile lui Belkovski nu au facut altceva decat sa reproduca foarte fidel naduful Kremlinului in ura impotriva lui Voronin si fata de esuarea planului Kozak.

 
Intarirea relatiilor de prietenie romano-pakistanezePDF Print E-mail
Islamabad, Pakistan/Romanian Global News
Accesari :253
Tuesday, 23 November 2004

La 21 noiembrie la Islamabad Club a fost organizata o intalnire a Ambasadorului roman, dr. Emil Ghitulescu, cu studentii si doctoranzii pakistanezi care au studiat in Romania, se arata intr-un comunicat de presa primit la redactie.

Manifestarea se inscrie in suita de actiuni care au avut sau vor avea loc in perioada marcarii Zilei Nationale a Romaniei: sarbatorirea a 40 de ani de relatii diplomatice dintre Romania si Pakistan; depuneri de coroane de flori la Monumentul Eminescu-Iqbal din Islamabad; organizarea unei expozitii de arta grafica, pictura si sculpturi in sare - Romania-Pakistan, la 1 decembrie. Studentii si doctoranzii pakistanezi care au participat la reuniunea de la Islamabad-Club, au multumit ambasadorului roman pentru contributia sa deosebita la dezvoltarea relatiilor bilaterale, exprimandu-si totodata mandria ca acesta a fost singurul diplomat strain nominalizat pentru un prestigios premiu din partea presedintelui si guvernului pakistanez. Ambasadorul Romaniei a apreciat initiativa reuniunii cu fostii studenti si doctoranzi pakistanezi multumindu-le pentru faptul ca vorbesc inca romaneste si ca se constituie ca un adevarat sprijin pentru raporturile de prietenie si cooperare dintre cele doua tari si a propus infiintarea unei Asociatii a acestora, initiativa primita cu interes si de reprezentantul Forumului de Prietenie Pakistan-Romania, Mohammad Amin Gaziani care a apreciat ca o asemenea initiativa va veni in sprijinul intaririi legaturilor de prietenie dintre cele doua tari. La intalnire au mai participat si fostul ambasador al Pakistanului la Bucuresti, dr. Nazar Abbas precum si alti membri ai Ambasadei Romaniei la Islamabad, se mai arata in comunicatul de presa.

 
Este eronat sa credem sau sa zicem ca "propaganda romaneasca" a distrus aromanaPDF Print E-mail
Skopje, Macedonia/Romanian Global News
Accesari :952
Tuesday, 23 November 2004

Academicianul Petar Atanasov, meglenoroman de origine, din comuna Uma, Republica Macedonia, este profesor de limba franceza la Facultatea de Filologie de la Universitatea Kiril si Metodiu din Skopje fiind primul lector de limba romana la aceasta universitate.

Personalitate recunoscuta in plan international, primind numeroase premii in tara si in strainatate, fiind lector de limba macedoneana slava la INALCO din Paris dar si lector itinerant la Universitatea Orientala din Neapole, Italia, profesorul Atanasov si-a dedicat intreaga activitate stiintifica studiului dialectologiei in domeniul filologiei romanice si al lexicografiei, fiind autorul unor traduceri importante din franceza in macedoneana, dar si unor dictionare. Lucrarea sa de doctorat, "Meglenoromana astazi" scrisa in 1979 si publicata in limba romana in 2002 de catre Academia Romana, a fost lansata la Bucuresti in vara anului 2003 bucurandu-se de un real succes in randul specialistilor.

Membru al Academiei Republicii Macedonia dl. Atanasov a raspuns intrebarilor publicistului Marian Tutui. In baza colaborarii pe care RGN o are cu publicatia "Dimandarea", mensual de cultura si literatura aromana, redam o parte din interviul realizat.

Care este situatia meglenoromanilor azi?

Petar Atanasov: Meglenoromanii sunt astazi un grup etnic foarte restrans, care traieste intr-o situatie de bilingvism de durata, intr-o zona de granita intre Republica Macedonia, Grecia si Bulgaria. Ei si-au pierdut de mult numele etnic de roman, numindu-se acum ei insisi "vla" sau "vlau", la plural "vlasi", la fel cum ii numesc celelalte popoare invecinate. Spre deosebire de istroromani, ei nu au un sentimentul ca sunt o nationalitate proprie. La aceasta au contribuit simbioza seculara cu alte nationalitati si lipsa unui invatamant in limba materna. Totusi, batranii de azi, care au apucat sa urmeze o scoala romaneasca se simt romani, desi oficial se declara macedo-slavi sau greci. In acest sens mi se pare sugestiva declaratia unui batran megleno-roman (azi decedat), Guonu lu Carnat (Ghiorghi Karnatov): "Spune-mi tu mie de ce noi, cei din Luminita, care traiam langa Vardar, cand veneam de la irigat vara, ne intrebam unii pe altii daca era destula apa si ziceam: apa era multa ca Dunarea; de ce nu ziceam: apa era multa ca Vardanul? Eu socotesc, ma gandesc, ca noi suntem romani, pentru ca am trait acolo, in trecut, cu romanii".

Cum apreciati situatia actuala a romanilor din Balcani?

P.A.: Din pacate, desi previziunea trista a lui Tache Papahagi ca aromanii vor disparea in secolul XX nu s-a adeverit, declinul lor dramatic si decisiv este insa evident. La romanii din Balcani care nu mai pot aborda discutii la un inalt nivel in idiomul propriu, a aparut chiar un complex de inferioritate care ii face sa-si ascunda originea. Astfel, desi teoretic ei se bucura acum de drepturi colective, nu se pot folosi indeajuns de acestea. Sa fim sinceri: este evident ca dialectul se pastreaza azi mai ales in familiile cu un grad de cultura mai scazut. Este interesant insa ca abandonul dialectului propriu se petrece astazi mai frecvent tot in mediile cu un grad de cultura scazut, vulnerabile fata de diversele presiuni si influente. La aceasta contribuie si opinia actuala a liderilor aromani din Macedonia de pilda, care considera ca "propaganda romaneasca" prin invatamantul in limba romana literara incepand din 1864 si pana in 1943 ar fi avut un efect distructiv, ceea ce este absolut aronat, fireste. Dupa 1990 aromanii din Macedonia au avut posibilitatea de a urma cursuri facultative de aromana, de doua ori pe saptamana. Ei bine, entuziasmul initial a scazut repede si rezultatele sunt minime. Au fost organizate si cursuri pregatitoare, de doua saptamani, pentru dascalii aromani. A fost adoptat si un alfabet diferit de cel traditional, aplicat de Capidan, Tache Papahagi si de scriitorii care au creat in aromana. S-a incercat fara succes standardizarea aromanei in conditiile in care dialectul are 6 variante locale, unele situate in tari diferite si supuse unor imprumuturi de termeni moderni si necesari din limbi diferite. Nedeclarandu-se ca fiind o minoritate care apartine de un popor, cel roman, aromanii au in cosecinta statut de grup etnic. Drepturile grupurilor etnice sunt limitate. In spatele acestor grupuri nu sta nici un stat, din perspectiva statelor balcanice, incat parintii copiilor aromani se intreaba ce vor face maine fii lor daca urmeaza o scoala aromana, nefundamentata stiintific fie vorba intre noi, si contrara optiunilor inaintasilor si carturarilor aromani din trecut. Ideea crearii unei limbi literare nu este rea in sine, dar trebuie sa se aprecieze corect daca exista premize reale pentru a se obtine asa ceva. Unui valon din Belgia sau unui vorbitor de dialect francez din Elvetia nici nu-i trece prin cap sa se instruiasca in dialect francez ci in franceza literara. Turcii din Macedonia de exemplu, vorbesc un dialect turcesc insa in scoala utilizeaza in turca literara. Aromanii si meglenoromanii de ce s-ar purta contra firii si nu ar adopta limba romana literara de care apartin, aceasta fiind singura perspectiva salvatoare in fata asimilarii fortate?

 
Recital pe versurile lui Nichita Stanescu la BudapestaPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :314
Tuesday, 23 November 2004

Sa spunem cuvinte lungi" este titlul manifestarii din 23 noiembrie, organizata de Institutul Cultural Roman de la Budapesta, transmite corespondentul Romanian Global News din Ungaria.

Spectacolul pe versurile poetului Nichita Stanescu va fi prezentat in limba romana de actorii Teatrului National din Cluj, Anton Tauf, Eva Crisan si Carmen Culcer. Manifestarea va avea loc la Institutul Cultural din strada Izso nr. 5, cu incepere de la ora 18.00.

 
Conferinta pe tema imigratiei la LondraPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :334
Tuesday, 23 November 2004

Andreea Udrea, o profesoara romanca de la Scoala de Studii Slavone si Est-Europene din Londra va sustine miercuri, 24 noiembrie, o conferinta pe tema comunitatilor de imigranti.

Dezbaterea intitulata "Transnationalitatea ca Strategie Socio-Economica si Politica a Comunitatilor de Imigranti" se va desfasura intre orele 13.00 si 14.00 la sediul Scolii de Studii Slavone si Est-Europene, din Russel Square 21/22. Conferinta este organizata de catre SSEES in colaborare cu Centrul de Studii Sud-Est Europene.

 
Margareta Paslaru face cariera in televiziunea americanaPDF Print E-mail
New Jersey, SUA/Romanian Global News
Accesari :338
Tuesday, 23 November 2004

Celebra cantareata si actrita romanca Margareta Paslaru, renumita odinioara in Romania, locuieste in prezent, in Statele Unite ale Americii, unde continua sa compuna, desi nu mai are timp pentru a scoate un album muzical, dar ceea ce este mai important este ca face cariera in televiziune.

Ea filmeaza, regizeaza si produce la "M" Soul Productions, emisiuni documentare pentru postul de televiziune TV 36, din New Jersey, unde produce emisiuni de televiziune. Cu toata experienta acumulata la nenumaratele filmari de la televiziunea romana, singurele pe care le puteau vedea telespectatorii romani in perioada in care programul TV dura numai doua ore, Margareta Paslaru a plecat in SUA, unde s-a pregatit si pe partea tehnica. A urmat mai multe cursuri in acest sens si a devenit, dupa cum ea insasi spune "un om orchestra". Firma sa de productie, "M" Soul Production, a pregatit, in vederea sarbatorilor de iarna, emisunea "The Women of Summit", povestea a 12 femei, care intruchipeaza fiecare cate o luna din an. Ea insasi reprezinta luna iunie, fiind initiatoarea Zilei Internationale a Copilului. Pentru ca in afara de televiziune, de unele compozitii muzicale, pe care le mai face din cand in cand, cantareata romanca se mai ocupa si cu actiuni de binefacere, chiar fondurile care se vor obtine in urma vanzarii calendarului care se va realiza cu cele 12 femei, vor fi donate familiilor sarace din zona, precum si organizatiilor de binefacere. Interpreta s-a gandit foarte serios in ultima perioada sa isi scrie autobiografia, la care chiar a inceput sa lucreze, iar ilustratiile acesteia vor fi realizate de fiica sa, Ana-Maria. Prin intermediul organizatiei sale, "M" Soul Production, Margareta Paslaru se ocupa de producerea, distribuirea, promovarea si vanzarea casetelor si CD-urilor, profituri care contribuie la efortul national si international al unor organizatii umanitare precum Crucea Rosie, UNICEF (pentru orfelinatele din Romania), M.A.D.I.R etc.

 
Rezolvarea cererilor de repatriere pentru romanii din SpaniaPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :325
Tuesday, 23 November 2004

Cetatenii romani stabiliti in Spania in baza unui permis de resedinta permanenta sau a cetateniei spaniole si care isi doresc sa se repatrieze, o pot face in conformitate cu legislatia in vigoare in Romania.

Pasapoartele romanilor care inainteaza aceasta solicitare trebuie sa fie valabile in momentul solicitarii, sa fie de tip nou si sa contina specificatia pentru cetatenii romani cu domiciliul in strainatate. Cererea de restabilire a domiciliului in Romania, sau de repatriere acolo unde este cazul se depune direct la sectia de politie din zona unde se doreste stabilirea domiciliului, iar aceasta va elibera solicitantului un buletin de identitate si o dovada de repatriere, in baza carora bunurile persoanei care decid sa se intoarca in tara, vor fi scutite de la plata taxelor vamale.

 

 
Un milion de voturi blocate peste hotarePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :456
Tuesday, 23 November 2004

Romanii din statul american Florida nu au decat un singur loc unde sa voteze, si anume in localitatea Hollywood, aflata la circa o ora de mers de metropola Miami.

Acest centru de vot a fost anuntat recent prin infiintarea peste noapte a unui consulat onorific si este greu de crezut ca s-a aflat de existenta acestuia in comunitatea romaneasca. Conform estimarilor oficiale americane de acum doi ani, in Florida ar trai in jur de 20.000 de romani. In aceasta directie, site-ul Ambasadei Romaniei din Washington D.C. arata ca 9 procente din romanii din SUA traiesc in Florida, ceea ce ar insemna peste 100.000 de persoane. La aceasta cifra oficiala se adauga categoria pensionarilor sau a muncitorilor zilieri in constructii care, datorita climei calde din timpul iernii in aceasta zona, se deplaseaza spre sudul continentului nord-american.

Cea mai dramatica situatie este pentru romanii de pe Coasta de Vest a Canadei. Romanii din provinciile de expresie britanica British Columbia si Alberta vor trebui sa zboare cu avionul circa sase ore sau vor merge cu trenul trei zile catre metropolele Toronto, Ottawa si Montreal, unde sint amenajate centre de vot. Potrivit statisticilor, numai in metropola Vancouver din British Columbia ar trai peste 20.000 de romani - conform estimarilor neoficiale chiar 40.000-50.000, iar numarul este in continua crestere in fiecare an datorita emigrarii din Romania si a dezvoltarii economice din aceasta zona in comparatie cu destinatiile traditionale" de pina acum, provinciile Ontario si Quebec. De asemenea, centre de vot nu exista nici in cele doua metropole din Alberta, Edmonton si Calgary, unde, de asemenea, traieste o importanta comunitate romaneasca. Probleme exista si pe Coasta de Est canadiana. Chiar daca exista trei centre de vot, acestea sint in marile metropole Ottawa, Quebec si Toronto. Romanii din Kingston, de exemplu, au de mers patru ore cu masina spre Ottawa sau Toronto. In Kingston traiesc citeva mii de romani, iar la Universitatea din localitate studiaza numerosi studenti si doctoranzi din tara. Romanii din Hamilton sint poate un pic mai privilegiati. Cei 10.000 de emigranti din Romania au de mers doar o ora cu masina pina in Toronto, cei din Windsor (circa 3.000-5.000) au de mers circa patru ore si jumatate pina la Toronto, iar cei din Kitchner (unde comunitatea romaneasca este cifrata chiar la 30.000 de persoane) si Guelph (citeva mii) au de mers circa trei ore cu masina proprie.

In Europa, exista mai multe centre de vot, dar si aici situatia nu este nici pe departe satisfacatoare. De exemplu, in Suedia, cei 10.000 de romani care locuiesc in orasul Malmo sau in suburbiile sale nu au prea multe sanse sa voteze. Pot alege sa mearga la Copenhaga, in Danemarca. Este drumul cel mai scurt, circa doua ore, insa trebuie sa plateasca podul peste Marea Baltica, circa 100 de euro. Sau pot merge cu masina aproximativ sase ore pina la Gteborg, unde se afla cel mai apropiat centru de vot din Suedia. Nici macar celebrii capsunari nu stau mai bine. De la fermele unde acestia locuiesc, deplasarea se face destul de greu spre Madrid, Barcelona sau Valencia, unde sint singurele centre de vot din Regatul iberic.

In Provincia Castellon, potrivit estimarilor oficiale, ar fi in jur de 30.000 de romani, care nu au nici autoturisme, in comparatie cu conationalii lor din America de Nord, si nici nu pot da citeva zeci de euro pentru un drum cu trenul daca sint in apropierea marilor metropole unde se poate vota. Cel putin in campusurile agricole, statul roman ar fi putut organiza centre de vot. Nici in celelalte tari europene, acoperirea" comunitatilor romanesti nu este la inaltimea cererii". In Marea Britanie, singurul centru de votare este la Londra. In Elvetia, exista centre la Berna si Geneva, insa in localitati cu mari comunitati romanesti, cum ar fi Zurich, Lausanne sau Lugano, acestea nu exista. In Norvegia, singurul centru de vot va functiona in capitala Oslo, dar in nordul Norvegiei mai traiesc citeva mii de romani. In ciuda faptului ca la Bergen si Trondheim exista consultate onorifice, centre de vot nu au fost organizate. In Belgia, singurul centru de vot este la Haga, iar in Belgia - la Bruxelles.

Spania si Italia, cele doua tari care in ultimii au absorbit cei mai multi imigranti din Romania, nu dispun decit de opt centre de vot: Roma, Milano, Bari, Florenta, respectiv Treviso, Madrid, Barcelona si Valencia. Practic, 250.000 de persoane vor trebui sa voteze la fiecare centru organizat de autoritati, daca e sa acceptam statisticile care spun ca in aceste tari ar fi peste doua milioane de romani. Interesant este ca in orase unde exista consulate onorifice si comunitati mari de romani, cum ar fi Torino, nu se va vota. De fapt, lista consulatelor onorifice unde nu se va vota este lunga. De exemplu, nu se va vota la consulatele onorifice din Amsterdam si Rotterdam (Olanda), Zurich si Lugano (Elvetia), Salzburg si Linz (Austria), Alpen, Bad Kreuznah, Stuttgart, Hamburg si Leipzig (Germania), New Orleans (SUA), Quebec City si Moncton (Canada). O solutie de tranzitie" ar fi fost organizarea de centre de vot la biserici si asociatii romanesti. In SUA, pe ultima suta de metri" au fost organizate astfel de centre la Atlanta, Cleveland, San Francisco, Boston, Philadelphia. Insa in Canada si in Europa organizarea votului in acest mod nu a fost permisa. Mai multe organizatii din strainatate au protestat fata de modul cum a fost organizata votarea, insa vocea" lor nu a fost auzita.

In afara de localitatile unde exista consulate onorifice si votul ar fi putut fi organizat, exista localitati din intreaga lume unde traiesc numerosi romani care nu vor putea vota: Nurnberg (peste 10.000 de romani), Dusseldorf (peste 20.000), Frankfurt (peste 20.000), Essen (citeva mii), Augsburg (citeva mii) Germania, Bruges, Anvers, Liege citeva mii de romani (Belgia), Manchester (Marea Britanie), Sacramento (circa 5.000), Seattle (circa 5.000), Tampa (2.000), Miami (2.000-4.000), Denver (3.000), Oklahoma (1.500-2.500), Pitsburgh (circa 1.000), statul New Jersey (unde traiesc sase la suta din romanii din America, aproximativ 70.000) si alte state din Midwest (SUA), Lyon, Saint Etienne, Grenoble, Lille - circa 20.000 (Franta), Perth (Australia), Auckland (Noua Zeelanda).

Articol preluat din ziarul "Cotidianul", marti, 23 noiembrie 2004, autor: Andrei Badin

 
Casa Romaniei din Grenoble isi pregateste delegatia pentru votarePDF Print E-mail
Grenoble, Franta/Romanian Global News
Accesari :240
Tuesday, 23 November 2004

Asociatia Casa Romaniei din Grenoble ii asteapta pe romanii care s-au hotarat sa mearga la centrul de votare de la Geneva prin intermediul autocarelor inchiriate de aceasta sa vina in cursul zilei de marti, 23 noiembrie, la sediul organizatiei pentru a plati suma necesara de bani.

Pretul unui bilet este de 15 euro pana in prezent, dar poate varia in functie de numarul total de persoane.Totodata, asociatia ii informeaza pe cei care s-au inscris prin intermediul internetului la aceasta deplasare ca, din cauza unor probleme de server, inscrierile din perioada 3-16 noiembrie 2004 nu fost inregistrate. Drept urmare, toti care au utilizat aceasta metoda de a fi inclusi pe lista delegatiei trebuie sa ia din nou legatura cu Casa Romaniei", in vederea clarificarii situatiei create, informeaza pagina de web a organizatiei. Pentru contact, se poate suna la numerele de telefon din Franta 06.09.48.82.81, doamna Magda Gondran, sau 06.75.75.58.14, domnul Marius Bilasco. Acesta poate fi gasit si la urmatoarea adresa de e-mail: marius_bilasco@yahoo.fr.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions