Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2004 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2004
<<
Noiembrie 2004
>>
D
L
M
M
J
V
S
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30        
Cautare
Schimb de experienta pedagogica inter-europeanPDF Print E-mail
Botosani, Romania/Romanian Global News
Accesari :230
Wednesday, 03 November 2004

Trei scoli din Romania au participat in ultimele zile ale lunii octombrie la reuniunea belgiana de la Liege a proiectului scolar Comenius 1 Apa la noi, apa la pretutindeni".

Scolile selectate in acest proiect sunt Scoala cu clasele I-VIII Alexandru Cuciureanu" din Tulcea, Scoala cu clasele I-VIII Catamaresti-Deal, judetul Botosani, si Scoala cu clasele I-VIII numarul 8 Elena Rares" din Botosani. Programul are ca parteneri cadre didactice care predau la institutii de invatamant din Franta, Polonia, Portugalia si Romania si a fost coordonat la nivel european de Scoala Primara Nainot din Liege.

Intalnirile Comenius 1 au constituit un prilej de cunoastere interculturala si de schimburi utile de experienta pedagogica. Un aspect important l-a reprezentat descrierea metodei pedagogice Freinet, prin care se incurajeaza exprimarea libera a copilului, creativitatea si comunicarea, si care il face pe copil sa-si constientizeze existenta lui ca individ si ca fiinta sociala.

Proiectul Comenius 1 este o actiune a programului Socrates - componenta a programelor Comisiei Europene - care propune imbunatatirea calitatii si consolidarea dimensiunii europene in educatie. Acesta se adreseaza in mod special celor implicati in invatamantului preuniversitar, si anume elevilor, cadrelor didactice, parintilor, asociatiile non-guvernamentale si comunitatea locala.

 
Un celebru tren expres ar putea tranzita RomaniaPDF Print E-mail
Suceava, Romania/Romanian Global News
Accesari :258
Wednesday, 03 November 2004

Proiectul feroviar privitor la legatura dintre continentele Europa si Asia intentioneaza sa includa Romania ca tara prin care trenurile respective sa poata trece.

Cei 200 de kilometri pe care ar urma sa-i parcurga Expresul Paris-Shanghai pe taram romanesc se inscriu in lista celui mai lung tronson feroviar de pe glob. In eventualitatea in care proiectul se va concretiza, trenurile ar trebui sa intre pe teritoriul tarii noastre la Episcopia Bihor, urmand sa-si continue ruta pe regionalele CFR Cluj si Iasi. Iesirea trenului din tara ar urma sa se faca pe la Vicsani, continuand apoi parcursul sau prin Ucraina, Rusia si Kazahstan, pana in China.

Reprezentantii Cailor Ferate Romane au declarat ca nu s-a incheiat nici un fel de protocol de asemenea factura intre cele doua parti si nici Uniunea Europeana nu a facut vreo oferta concreta in acest sens. Ziarul Monitorul de Suceava" a obtinut insa, o declaratie din partea Biroului de presa al CFR, prin care se confirma existenta proiectului, dar si costurile mari de modernizare a structurii feroviare, necesare in cazul in care Romania ar fi inclusa in traseul expresului.

 
Judetul Tulcea, inclus in circuitul turistic cultural europeanPDF Print E-mail
Constanta, Romania/Romanian Global News
Accesari :191
Wednesday, 03 November 2004
Judetul Tulcea participa cu un numar de zece judete in cadrul unui proiect intitulat Spatii ale integrarii culturale: traditii si perspective.

Proiectul este finantat de Uniunea Europeana, prin programul Cultura 2000, si consta in includerea celor zece judete in circuitul turistic cultural european. Tulcea este singurul judet roman care este inscris in proiect ca urmare a faptului ca acesta a intrunit conditiile de selectionare: existenta unor obiective de interes turistic, de exemplu monumentele, si asigurarea unor spatii de cazare conform cerintelor UE.

Proiectul, care se intinde pe o perioada de 11 luni, intre august 2004 si iulie 2005, cuprinde localitatile Enisala, Babadag, Niculitel, Murghiol, Jurilovca, Sulina, Dunavatu de jos, Slava Cercheza, Sfantu Gheorghe si Isaccea, acestea inscriindu-se in program  alaturi de regiuni mai celebre din Italia, Germania si Portugalia. Valoarea intregii finantari se ridica la suma de 252.000 si are ca obiective protejarea, conservarea si dezvolatrea patrimoniului cultural mobil si imobil de importanta europeana, informeaza ziarul constantean Cuget liber.

 
Degustari de vinuri la RomwinePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :234
Wednesday, 03 November 2004
World Trade Center ii invita pe toti amatorii de vinuri sa deguste cele mai celebre soiuri romanesti la cea de-a treia editie a Romwine-2004.

Gandita ca un preambul pentru sarbatorile de iarna, perioada in care se achizitioneaza foarte multe cadouri, expozitia dedicata licorii bahice va fi deschisa in perioada 4-7 noiembrie in incinta hotelului Sofitel si va reuni standuri ale celor mai cunoscute podgorii autohtone. Evenimentul a fost intentionat sincronizat cu expozitia IndAgra, ca sa poata oferi vinurilor de calitate sansa de a se bucura de un public mai numeros.

In intervalul orar 12:00 si 21:00 salonul expozitional va  fi animat de ansambluri folclorice, de formatia Mambo-Siria si de participarea Asociatiei Nationale de Turism Rural si Ecologic, se arata intr-un comunicat de presa transmis de World Trade Center. O prezenta inedita la aceasta manifestare este expozantul Mircea Dinescu, cel care vine in acest an cu propunerea Vinul Mosierului.

 
Romania ar putea avea un nou aeroport internationalPDF Print E-mail
Brasov, Romania/Romanian Global News
Accesari :378
Wednesday, 03 November 2004

Ron Weissberger, un om de afaceri canadian de origine romana, doreste sa construiasca un aeroport international la Ghimbav, in judetul Brasov.

Aflat in tara, presedintele unui important concern nord-american, Intelcan", a discutat zilele trecute la Brasov cu reprezentantii autoritatilor judetene despre posibilitatea construirii unui aeroport in localitatea in care exista deja o fabrica de avioane. Propunerea canadiana urmeaza sa fie realizata in parteneriat public si privat, in cazul in care va reusi sa devina realitate. Partea straina a intreprins pana in prezent un amplu studiu de fezabilitate si unul de trafic pentru aeroport si se pare ca va intra in competitie pentru acest proiect cu o firma austriaca.

Investitia canadiana se va ridica la suma de 100 de milioane de euro si va cuprinde realizarea proiectului, design-ul, ingineria si constructia aeroportului, in timp ce partea romana se va ocupa de obtinerea aprobarilor necesare constructiei si va asigura si utilitatile. Finalizarea intregului complex de la Ghimbav ar putea fi gata in trei-patru ani, informeaza cotidianul brasovean Monitorul Expres.

Compania canadiana nu este la prima investitie de acest gen in Romania, in anul 1999 ea semnand un contract substantial cu statul roman pentru modernizarea a trei aeroporturi militare. O alta investitie majora recenta a constituit-o semnarea unui contract cu Ministerul Apararii Nationale din tara noastra la jumatatea lunii octombrie a acestui an. La 14 octombrie 2004 Intelcan a acordat Romaniei suma de 24 de milioane de dolari pentru modernizarea a inca doua aeroporturi militare la standardele NATO.

Compania Intelcan este lider mondial in domeniul furnizarii de sisteme de management de trafic aerian pentru aplicatii civile si militare si colaboreaza cu clienti din peste 60 de tari. Sediul firmei se afla in Ottawa, Canada, compania avand filiale si in Europa si America Latina.

Aflat in tara, presedintele unui important concern nord-american, Intelcan", a discutat zilele trecute la Brasov cu reprezentantii autoritatilor judetene despre posibilitatea construirii unui aeroport in localitatea in care exista deja o fabrica de avioane. Propunerea canadiana urmeaza sa fie realizata in parteneriat public si privat, in cazul in care va reusi sa devina realitate. Partea straina a intreprins pana in prezent un amplu studiu de fezabilitate si unul de trafic pentru aeroport si se pare ca va intra in competitie pentru acest proiect cu o firma austriaca.

Investitia canadiana se va ridica la suma de 100 de milioane de euro si va cuprinde realizarea proiectului, design-ul, ingineria si constructia aeroportului, in timp ce partea romana se va ocupa de obtinerea aprobarilor necesare constructiei si va asigura si utilitatile. Finalizarea intregului complex de la Ghimbav ar putea fi gata in trei-patru ani, informeaza cotidianul brasovean Monitorul Expres.

Compania canadiana nu este la prima investitie de acest gen in Romania, in anul 1999 ea semnand un contract substantial cu statul roman pentru modernizarea a trei aeroporturi militare. O alta investitie majora recenta a constituit-o semnarea unui contract cu Ministerul Apararii Nationale din tara noastra la jumatatea lunii octombrie a acestui an. La 14 octombrie 2004 Intelcan a acordat Romaniei suma de 24 de milioane de dolari pentru modernizarea a inca doua aeroporturi militare la standardele NATO.

Compania Intelcan este lider mondial in domeniul furnizarii de sisteme de management de trafic aerian pentru aplicatii civile si militare si colaboreaza cu clienti din peste 60 de tari. Sediul firmei se afla in Ottawa, Canada, compania avand filiale si in Europa si America Latina.

Aflat in tara, presedintele unui important concern nord-american, Intelcan", a discutat zilele trecute la Brasov cu reprezentantii autoritatilor judetene despre posibilitatea construirii unui aeroport in localitatea in care exista deja o fabrica de avioane. Propunerea canadiana urmeaza sa fie realizata in parteneriat public si privat, in cazul in care va reusi sa devina realitate. Partea straina a intreprins pana in prezent un amplu studiu de fezabilitate si unul de trafic pentru aeroport si se pare ca va intra in competitie pentru acest proiect cu o firma austriaca.

Investitia canadiana se va ridica la suma de 100 de milioane de euro si va cuprinde realizarea proiectului, design-ul, ingineria si constructia aeroportului, in timp ce partea romana se va ocupa de obtinerea aprobarilor necesare constructiei si va asigura si utilitatile. Finalizarea intregului complex de la Ghimbav ar putea fi gata in trei-patru ani, informeaza cotidianul brasovean Monitorul Expres.

Compania canadiana nu este la prima investitie de acest gen in Romania, in anul 1999 ea semnand un contract substantial cu statul roman pentru modernizarea a trei aeroporturi militare. O alta investitie majora recenta a constituit-o semnarea unui contract cu Ministerul Apararii Nationale din tara noastra la jumatatea lunii octombrie a acestui an. La 14 octombrie 2004 Intelcan a acordat Romaniei suma de 24 de milioane de dolari pentru modernizarea a inca doua aeroporturi militare la standardele NATO.

Compania Intelcan este lider mondial in domeniul furnizarii de sisteme de management de trafic aerian pentru aplicatii civile si militare si colaboreaza cu clienti din peste 60 de tari. Sediul firmei se afla in Ottawa, Canada, compania avand filiale si in Europa si America Latina.

 
Virtual si real in turismul cultural din RomaniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :238
Wednesday, 03 November 2004
Turismul cultural din Romania va fi inclus, in curand, intr-un proiect finantat de Uniunea Europeana, urmand sa fie prezentat celor interesati intr-un nou format care va imbina virtualul cu realul.

Vestigiile arheologice devenite muzee, precum si traseele turistice mai importante, vor putea fi vizionate de-acum cu un echipament hich-tech, care va permite vizionarea locurilor respective tridimensional. Conectarea la acest echipament se face printr-o pereche de ochelari care redau imagini tridimensionale. La acesti ochelari este atasata o camera video de mica dimensiune, care capteaza imaginile preluate cu ajutorul ochelarilor, le transmite catre soft-ul unui computer, iar vizitatorul va putea astfel, sa combine imaginile pe care le percepe in realitate cu imagini virtuale, animate. Bineinteles ca acest lucru va putea fi posibil numai daca programatorii au avut grija sa realizeze in prealabil filme legate de respectiva locatie.  Soft-ul este realizat de catre compania britanica 2d3, al care sef de echipa, Andrew Stoddart a declarat pentru BBC News Online ca personajele care apar in film sunt redate in timp real, miscarea, exprimarea, imbracamintea fiind cat se poate de autentice.

 
America incearca sa contrabalanseze avantajele oferite de Romania in productia de filmPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :216
Wednesday, 03 November 2004
Producatorii de filme din America ar putea fi atrasi, in scurt timp, catre locurile de filmare din propria tara, in detrimentul Romaniei care a fost, in ultimii ani, locul in care s-au realizat multe filme de peste ocean.

Productia de filme americane a primit facilitati fiscale din partea guvernatorului statului New York, George Pataki, pentru ca cineastii sa nu mai fie tentati sa plece in tari din Europa de Est sau alte destinatii, numai pentru ca preturile de productie de aici sunt mult mai mici decat in tara lor. Nu numai ca aceste facilitati fiscale i-au pus pe ganduri pe cineastii americani, dar unii dintre acestia chiar s-au razgandit si si-au stramutat echipele de filmare acasa. Unul dintre acestia este regizorul american Mel Brooks, care urma sa filmeze The Producers la Bucuresti. Acesta nici macar nu era incantat de ideea sa caute la Bucuresti sau in oricare alta parte un loc care sa semene cu New York-ul. Cand s-au gandit sa acorde aceste facilitati pentru producatorii de film, autoritatile de la New York au luat in considerare beneficiile uriase pe care le aduce economiei locale industria filmului, dar si numarul de locuri de munca puse la dispozitia americanilor (in jur de 100.000). Povestea fostului primar new-yorkez, Rudolph Giuliani a fost si ea, paradoxal, filmata in Canada, pentru ca locurile de filnmare de la New York erau mult mai scumpe decat ceea ce oferea Canada. Reducerea taxelor, la care s-a gandit guvernatorul Pataki, este de 15%, iar productia trebuie realizata in proportie de 75% in New York.

 

 
Steaua se pregateste pentru infruntarea cu italienii de la ParmaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :280
Wednesday, 03 November 2004

Steaua va intalni joi, 4 noiembrie, pe A.C. Parma in cadrul meciului din grupele Champions League, ce se va desfasura in Italia.

Delegatia stelista a plecat in cursul diminetei de miercuri, 3 noiembrie, catre Parma, unde vor fi cazati la Star Hotel du Parc, un hotel de patru stele. Antrenamentul oficial se va desfasura in cursul acestei seri, pe stadionul Ennio Tardini, de la orele 20.00. Cele doua echipe vor avea parte fiecare de cate o revenire spectaculoasa in unsprezecele lor de baza. Formatia din Ghencea va putea conta din nou pe prestatia capitanului Mirel Radoi, revenit dupa doua luni de absenta, in timp ce Parma il are in formatie, dupa o luna, pe atacantul Massimo Maccarone, proaspat operat la genunchi. Antrenorul ros-albastrilor, Walter Zenga, s-a aratat deosebit de optimist, mai ales prin prisma seriei de succese ale echipei sale in ultima vreme. Steaua poate castiga orice meci daca jucatorii sunt disciplinati si montati pe teren, a declarat Zenga, care a tinut totusi, sa ii atentioneze pe elevii sai sa nu se lase pacaliti de ideea lansata de Parma, conform careia aceasta va juca cu rezervele. Orice echipa a doua din Italia poate castiga campionatul in Romania", a aratat tehnicianul. Conducerea tehnica a echipei italiene care va intalni maine Steaua Bucuresti este de parere ca titularii sai trebuie sa fie pregatiti pentru meciurile din campionatul intern, care este acum mult mai important, mai ales in conditiile in care Parma se afla aici in penultima pozitie.

 
80 de ani de la moartea lui Iancu FlondorPDF Print E-mail
Strojinet, Ucraina/Romanian Global News
Accesari :533
Wednesday, 03 November 2004
Pe data de 24 octombrie, la Strojinet, a avut loc comemorarea lui Iancu Flondor, unul dintre parintii Unirii Bucovinei cu Romania.

Pe langa importanta ceremoniei, aceasta comemorare a prilejuit intalnirea oamenilor cu suflet romanesc care au afirmat ca Bucovina este un stravechi pamant romanesc. Despre drama romanilor instrainati, batuti de vanturile istoriei si pomenirea celor care au luptat pentru unitatea romanilor se aude tot mai putin in ziua de astazi. Multi tineri, urmasii celor care au luptat pentru Romania Mare, nici nu mai au ocazia sa afle despre sacrificiile stramosilor lor.

Merg adesea in nordul Bucovinei pentru a participa la manifestarile organizate de romani. De multe ori, imi spun ca va trebui sa renunt, deoarece intotdeauna ma intorc de acolo strivita de tristetea de a nu putea face nimic pentru fratii mei. Romanii de acolo, mai ales batranii, mai cred intr-o minune si au vie in minte imaginea Romaniei Mari. Romanii din Cernauti merita macar niste oameni care sa-i asculte, sa le stie istoria, sa le-o respecte a declarat Malina Anitoaei, care ne-a redat atmosfera de la Strojinet printr-o scrisoare trimisa la redactia Romanian Global News.

Profesorul Mihai Pinzaru din Radauti, vicepresedintele Asociatiei Culturale Flondor, a avut initiativa de a organiza un parastas cu prilejul implinirii a 80 de ani de la moartea lui Iancu Flondor, al carui nume s-a identificat cu actul Unirii de la 1918. Asa cum  arata carturarul Constantin Loghin, intradevar in acele momente, si in acele imprejurari, Iancu Flondor, pregatind, organizand si prezidand actul Unirii Bucovinei, n-a facut decat sa fie cel mai fidel interpret al sufletului romanesc din Bucovina.

Parastasul a avut loc duminica, 24 octombrie, intr-o zi binecuvantata de caldura dulce-amaruie de toamna, strajuind mormantul lui Iancu Flondor, aflat in curtea Bisericii Arhanghelii Mihail si Gavril din Storojinet, locas ctitorit de familia Flondor. Din partea Societatii pentru Cultura si Literatura Romana in Bucovina au fost delegati profesorii Stefan Rotaru si Daniel Hrenciuc.

In cele doua saptamani de dinaintea evenimentului, ajutat de profesorul Vichentie Nicolaiciuc, vicepresedintele Filialei Bucovina a Uniunii Democrate a Ucrainenilor din Romania, profesorul Mihai Pinzaru s-a deplasat pe la o serie de reprezentanti ai administratiei din Suceava si Cernauti pentru a-i invita la ceremonie. Preocupati, crede dl Pinzaru, mai mult de campania electorala, si de o parte si de alta, cei chemati n-au reusit sa-si onoreze absenta nici macar trimitand o coroana de flori, cu exceptia primarului municipiului Radauti, dl Mihai Frunza. Au sosit, in schimb, doi reprezentanti ai Consulatului General al Romaniei la Cernauti, consilierul Ovidiu Ene, despre care ar fi multe de scris, si consilierul economic Ioan Aniculaesei primul afisand o junete sclipitor de necoapta, cel de-al doilea etaland o discretie sora cu anonimatul. Poate ca cei doi demnitari detin un secret care vizeaza bunele relatii dintre Ucraina si Romania si asta le-ar putea justifica rolul de spectatori plictisiti. Oricum, nici unul, nici celalalt n-au dorit sa se mandreasca in fata publicului cu meritele lui Iancu Flondor, tacerea fiind contributia domniilor lor la eveniment. Au vorbit insa, cu multa sensibilitate, preotii locului parohul Ioan Schipor, protopopul de Storojinet, preotul  Dumitru  Covalciuc, preotul Constantin Chivu din Igesti.

Acest pamant trebuie pastrat de noi, asa cum l-a pastrat Iancu Flondor,  a spus preotul Ioan Schipor.

Prezent la eveniment, stranepotul de frate al lui Iancu Flondor, printul Alexandru Racovitza, in varsta de 35 de ani, lector la Universitatea de Stat din Bucuresti, a marturisit: Sufletul meu e trist pentru ca nu m-am intalnit cu majoritatea dintre inaintasii mei, dar in acelasi timp ma umplu de bucurie cand vad ca atata lume isi mai aduce aminte de ei. Suntem poate nevrednici si nu ne ridicam la inaltimea lor si lasam sa treaca uneori prea mult timp pana cand ne adunam sa-i cinstim. Eu promit ca, de azi inainte, sa-mi aduc aminte cel putin o data pe an, atunci cand se implineste sorocul, la sfarsitul anului, si propun sa ne adunam in acelasi loc pentru a le da prinosul de recunostinta. Sunt prea tanar si prea putin i-am cunoscut. Dar daca n-ar fi fost prietenii nostri de la Asociatia Culturala Flondor, nu as fi fost nici macar in cunostinta de cauza cu ce este aici. Pana in anul 1990 nici macar nu am stiut unde se gasesc aceste locuri de unde se trag inaintasii mei,  a precizat Alexandru Racovitza.

De doua saptamani organizam aceasta comemorare - a 80-a de la moartea lui Iancu Flondor, cel mai mare roman din Bucovina, din toate timpurile. Am luat legatura cu autoritatile ucrainene de la Bucuresti si Suceava si am vazut ca este posibil parastasul. Am vazut in aceasta perioada  cat este de greu pentru parohul de aici, care face naveta de la Vijnita, de la 50 de km. Cred ca trebuie sa adresez o rugaminte a unora dintre sateni. Ii rog pe reprezentantii  Consulatului, aflati aici, sa sprijine terminarea Casei Parohiale a preotului care a vorbit cu atata curaj despre istoria Bucovinei, aici, la mormantul lui Iancu Flondor, acest om providential. Cred ca dl consilier pe probleme economice va gasi o suma necesara sa termine casa acestui paroh. Profesorul Vichentie Nicolaiciuc a facut o reverenta in fata mormantului si a reamintit ca domnia sa este de nationalitate ucrainean, insa este cetatean roman, loial statului in care traieste si istoriei acestuia si fiecare minoritate aduce o floare in plus la spiritualitatea unei natiuni.

Sunt trist deoarece pe unii oameni politici nu-i intereseaza istoria. Ei cred ca totul de la ei incepe, a mai spus V. Nicolaiciuc.

Prof. Stefan Rotaru a apreciat, la randul sau: Ne consideram urmasii conceptiilor politice ale lui Iancu Flondor, pe care ne straduim sa le realizam dupa exemplul si indemnul sau. 
Facand o paralela, prof. Micailiu Gheorghe din Ciudei a rememorat o perioada trista, traita langa Sever Zota, alt roman de nadejde, ruda cu Iancu Flondor, despre care nu se stie unde si-a gasit sfarsitul si unde ii este locul de veci. Profesorul din Ciudei a mai spus: Iata crucea de alaturi, vedeti cati au murit in timpul represiunilor staliniste.

Dupa ce credinciosii au primit cate un colacel si un pahar cu vin spre cinstirea familiei Flondor, delegatii din Romania au fost invitati la o agapa crestineasca, prilej cu care preotul Ioan Bivolaru din Raionul Hotin, satul Colincauti, a accentuat: Plangem in limba noastra, ne bucuram cu poporul, nu are importanta cine ne conduce. Ne conduc faptele si viata noastra. Avocatul Mircea Rusu din Radauti, membru al delegatiei, a adaugat: Nu se poate ca roman cu roman sa fie impotriva.
In aceeasi zi, oaspetii au vizitat Catedrala  din  Storojinet, ctitorita de asemenea de familia Flondor, au participat la sfintirea unei capele ortodoxe in satul Ropcea si au vizitat Complexul Manastiresc aflat la hotarul dintre Ropcea si Patrauti. La Ropcea, batranul Gheorghe Levitchi, in varsta de 85 de ani, isi amintea de caii albi al familiei Flondor si de vremurile de odinioara. Vezi, mata, oare n-o sa mai fie partea asta de Bucovina alipita de fratii nostri? Oare n-o sa mai fie aici Romania? Ca doar noi suntem romani., intreba nedumerit batranul pe cate un oaspete. Avea ochii mari, limpezi, de un albastru pur, cum era si cerul din acea zi. Nu vazuse Romania din 1942.

 

 
Basarabeni apreciati pentru competenta lor in IrakPDF Print E-mail
Irak/ Romanian Global News
Accesari :220
Wednesday, 03 November 2004
Pirotehnistii basarabeni, detasati in Irak, au fost apreciati de americani pentru competenta lor.

Ministerul Apararii de la Chisinau a primit o scrisoare de recunostinta, din partea unui numar de 83 de congressmani americani, in care era aratata inalta apreciere si recunostinta pentru modul in care au actionat acestia in Irak in ultimele 3 luni. Acest al doilea Contingent de basarabeni este antrenat in actiunile de dezamorsare si lichidare a obiectivelor explozive, in ultimele trei luni de activitate neutralizand un numar de aproximativ 54.000 de obiective explozive. Cei 12 militari romani au fost dislocati in Irak, in luna iulie anul acesta, ca urmare a solicitarii de ajutor pentru restabilirea tarii, cerere adresata Consiliul Suprem de Securitate al ONU de catre noul guvern irakian. Primul contingent de militari basarabeni in Irak, in numar de 42, au participat la misiuni umanitare in Irak, din septembrie 2003 pana in martie 2004.

 
Romani basarabeni premiati la Olimpiada Mondiala de sahPDF Print E-mail
Calvia, Spania/ Romanian Global News
Accesari :281
Wednesday, 03 November 2004

Lotul national de sah masculin din Basarabia s-a situat pe locul 36, iar cel feminin pe locul 26 la Olimpiada Mondiala de sah, desfasurata in perioada 14-31 octombrie la Calvia (Spania).

In concursul masculin au evoluat echipe din 129 de tari, locul I ocupandu-l echipa Ucrainei, iar Russia si Armenia s-au situat pe locul 2 si 3. Conducerea Federatiei Nationale de Sah (FNS) a apreciat ca fiind buna prestatia jucatorilor romani, lotul masculin situandu-se pe locul 22 in ratingul mondial, iar cel feminin pe locul 25. Secretarul FNS, Tudor Scripcenco a declarat ca ambele echipe au avut sanse reale sa acumuleze un punct in plus, fapt ce ar fi permis urcarea cu 10-12 trepte in clasamentul final al turneului. Sahista Svetlana Petrenco a declarat ca rezultatele ar fost mai bune daca in momentele decisive ar fi reusit sa isi invinga starea generala de oboseala. Secretarul FNS a recunoscut ca unii adversari au dat dovada de o pregatire psihologica mai buna. Echipele Basarabiei au participat deja la 7 Olimpiade Mondiale. Lotul national de sah masculin a avut cea mai buna prestatie la Olimpiada Mondiala de acum doi ani, de la Bled (Slovenia),fiind clasat pe locul 31, iar sahistele au inregistrat cel mai bun rezultat la Olimpiade in 2000, la Istanbul (Turcia), locul 12. Amintim faptul caTudor Scripcenco a implinit, pe data de 1 noiembrie, 50 de ani de cariera in lumea sahului.

 
Asociatiile romano-franceze vin in ajutorul romanilor din ElvetiaPDF Print E-mail
Grenoble, Franta/Romanian Global News
Accesari :348
Wednesday, 03 November 2004
Casa Romaniei din Franta incearca sa faciliteze accesul romanilor stabiliti in Elvetia care nu se afla atat de aproape de putine centre de votare pe care Ambasa Romaniei in Elvetia le-a organizat.

In sprijinul acestei initiative, Casa Romaniei doreste sa inschirieze in jur de trei autocare care sa ii transporte pe romani la Geneva. In acest sens a fost postat pe pagina de web a romanilor din Grenoble (www.geocities.com/maisonroumaniegrenoble) un formular prin care este ceruta parerea romanilor din regiune cu privire la aceasta deplasare. Formularul contine si intrebari privind date personale ale celui care il completeaza. Organizatorii se gandesc si la posibilitatea vizitarii si organizarii unei zile romanesti alaturi de romanii care fac parte din comunitatea romaneasca din Neuchatel. Casa Romaniei in Grenoble este una dintre asociatiile romanilor din Franta, infiintata in 1999, care isi propune ca scop promovarea unei Romanii autentice, a culturii romanesti, a traditiilor din diverse regiuni, precum si sa permita francezilor de origine romana sa pastreze, sau sa reia, contactul cu actualitatea artistica, literara, economica, politica si sociala din Romania. De asemenea, Casa Romaniei doreste sa favorizeze schimburile culturale si turistice, ca si intalnirile romano-franceze, precum si sa promoveze limba romana prin organizarea de cursuri in acest sens.

 
Prima zi a Teatrului Bulandra in ItaliaPDF Print E-mail
Milano, Italia/Romanian Global News
Accesari :249
Wednesday, 03 November 2004
Miercuri, 3 noiembrie este prima zi in care teatrul bucurestean Bulandra (sala Toma Caragiu) va sustine spectacolul Titus la teatrul Studio din Milano.

Prezentarea in Italia a celebrului spectacol romanesc regizat de Alexandru Darie se inscrie in programul Festivalului Mediterraneo. Trupa de teatru a salii Toma Caragiu de la Bulandra se va afla in Italia, unde va sustine trei reprezentatii in zilele de 3, 4 si 5 noiembrie in primul rand pentru romanii aflati in Italia, dar si pentru toti iubitorii de arta dramatica din peninsula. Piesa il aduce din nou in actualitate pe Shakespeare, cu al sau Titus Andronicus, de data aceasta prin ochii scenaristului Heiner Muller. Anatomie.Titus. Caderea Romei este o opera ce ii prezinta in rolurile principale pe Dan Astilean, Cornel Scripcaru, Marian Ralea, Anca Adrone, ca si alti mari actori ai scenei romanesti. Muzica este semnata de Adrian Enescu. Spectacolul pus in scena de Ducu Darie s-a mai jucat pana acum si pe scene din tari precum Japonia sau America. Alaturi de teatrul bucurestean in cadrul festivalului de la Milano vor mai fi prezente trupe de teatru din Palestina, Egipt, America de Sud, etc.  Biletele pentru acest spectacol costa 30 de euro, iar daca vor fi achizitionate prin intermediul Asociatiei Romanilor in Italia, numai 10 euro, pentru seara de joi, 4 noiembrie. Foarte important pentru iubitorii de teatru romanesc din Italia este ca, dupa cum anunta ARI, regizorul roman Alexandru Darie se va intalni cu cei interesati incepand de la orele 18.30, la Cafeneaua Dionis din incinta teatrului Studio.

 
Elevii romani din Transnistria vor sa studieze in limba romanaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :192
Wednesday, 03 November 2004
50 dintre scolile din auto-proclamata republica Transnistria in care invata elevi basarabeni vor sa foloseasca grafia latina in procesul de invatamant, a anuntat marti, Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova (CHDOM).

In momentul de fata scolile amintite sunt subordonate regimului separatist de la Tiraspol, fiind obligati sa invete, sa citeasca si sa scrie in grafia chirilica. Cererea romanilor din Transnistria nu este una noua, ei cerand acest lucru pe intreg parcursul ultimilor 11 ani. Presedintele Comitetului Helsinki, Stefan Uratu, a aratat ca acestia au pledat in ultimii ani pentru interventia reprezentantilor Comitetului pe langa organismele internationale pentru reglementarea acestei situatii si pentru a le ajuta sa treaca la un invatamant integru in limba romana, adugand ca romanii de acolo inteleg foarte bine ca studiile in grafie chirilica, impuse de programele sovietice sunt lipsite de orice perspectiva, deoarece nicaieri nu exista un loc in care acesti copii sa isi poata continua studiile in asa-zisa  limba moldoveneasca. Uratu a tinut sa sublinieze faptul ca in momentul de fata acesti copii invata ilegal in limba romana, profesorii lor predandu-le in grafie latina numai in intervalul de timp dintre vizitele inspectorilor de la Tiraspol, iar la sosirea acestora se scot din nou pe banci manualele in grafie chirilica. Pentru normalizarea situatiei elevilor basarabeni obligati in Transnistria sa invete intr-o limba care nu este a lor, un grup de reprezentanti ai organizatiilor pentru apararea drepturilor omului din Basarabia, printre care si Comitetul Helsinki pentru Apararea Drepturilor Omului, ii cer liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, sa intervina prin actiuni clare in sensul solutionarii acestei probleme, amenintand, totodata cu pichetarea non-stop a Ambasadei Rusiei la Chisinau, daca situatia nu isi va afla nici o rezolvare. Tot marti, in cadrul conferintei de presa reprezentantii CHDOM, Ligii Apararii Drepturilor Omului (LADOM), Centrului de Consultanta pentru Categoriile Sociale Defavorizate si avocatul Veaceslav Turcan au prezentat un apel catre presedintele rus si premierul de la Kremlin in care califica drept tortura actiunile autoritatilor trasnistrene fata de copiii si profesorii de la scolile basarabene de pe teritoriul republicii separatiste. De asemenea, se cere tragerea la raspundere a autoritatilor de la Tiraspol de catre Rusia pentru crime impotriva umanitatii. Aceste cereri catre Rusia vin si ca urmare a unei observatii lansate de CEDO de la Strasborg, care remarca raspunderea pe care o poarta Rusia pentru situatia creata in Transnistria si arata ca aceasta controleaza in deplina masura aceasta situatie. Organizatiile care raspund de apararea drepturilor omului cer si Chisinaului sa inceapa urmarirea penala impotriva auto-proclamatelor autoritati de la Tiraspol, pentru tratament inuman si degradant, iar in cazul in care autoritatile basarabene nu vor lua nici o masura, Executivul de la Chisinau va raspunde in fata Curtii de la Strasbourg pentru inactivitate. Totodata, cei care semneaza Apelul catre Putin ii cer liderului comunist de la Chisinau, Vladimir Voronin, sa respinga scrisorile de acreditare ale noului Ambasador rus in Moldova, Nikolai Reabov, acuzat ca in perioada in care facea parte din Legislativul de la Moscova a incurajat separatismul transnistrean. 

 
Iurie Rosca intreprinde o vizita de lucru in tarile balticePDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :206
Wednesday, 03 November 2004

Presedintele PPCD Iurie Rosca intreprinde un turneu in Estonia, Letonia si Lituania, unde urmeaza sa aiba intrevederi cu politicieni, oameni de stat, reprezentanti ai ONG-urilor si ai mass-media, transmite corespondentul Romanian Global News, citand un comunicat al Biroului de presa al PPCD.

Potrivit sursei citate, este vorba de aprofundarea relatiilor cu partenerii din cadrul Partidului Popular European si de studierea practicii de realizare a unor procese reusite de tranzitie, iar obiectivele prioritare ale vizitei sunt insusirea experientei Tarilor Baltice in materie de reforma economica, de elaborare a legislatiei, de organizare eficienta a puterii centrale si locale, precum si consolidarea unor relatii de importanta strategica in vederea promovarii intereselor Republicii Moldova la nivel international si a unei mai largi deschideri in organismele continentale.

Marti, 2 noiembrie, in Estonia, Rosca a purtat discutii cu ex-premierul estonian si deputat din partea partidului Pro Patria, Mart Laar. Cei doi au trecut in revista intreaga problematica a Republicii Moldova de ordin politic, economic si social, liderul estonian aratand aceeasi receptivitate ca si pe parcursul mai multor ani in care s-a afirmat ca prieten al crestin-democratilor din Republica Moldova si suporter activ al PPCD pe plan international.

Intalnirea cu primarul orasului Tallinn Tonis Paltsu, ex-ministru de finante si membru al partidului Res Publica, s-a axat pe abordarea unor aspecte vizand dezvoltarea dinamica a capitaliei Estoniei ca urmare a aplicarii unor masuri de ordin legislativ si economico-financiar de atragere a investitiilor straine si locale si de stimulare a liberei initiative economice. Ca reprezentant al unui partid din cadrul aceleasi familii politice reunite in PPE, Tonis Paltsu l-a asigurat pe Iurie Rosca de intreaga sa sustinere.

Discutia purtata cu deputatul in Parlamentul European Tunne Kelam si presedintele grupului parlamentar al partidului Pro Patria, deputat in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, Andres Herkel s-au axat pe situatia drepturilor omului in Republica Moldova si pe abuzurile anti-democratice comise de puterea comunista. In aceasta ordine de idei, Iurie Rosca a subliniat faptul ca rezolutiile APCE si ale Parlamentului European din 2002 privind functionarea institutiilor democratice si respectarea drepturilor omului au fost neglijate de guvernarea comunista, ca si recomandarile facute recent de organismele internationale in materie de libertati fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare si cea a intrunirilor. Presedintele PPCD a accentuat faptul ca, in conditiile restrangerii libertatilor democratice, viitoarele alegeri parlamentare nu se pot desfasura in atmosfera unei competitii corecte care sa asigure sanse egale tuturor participantilor. Iurie Rosca a convenit cu cei doi deputati in forurile parlamentare europene sa intreprinda un sir de demersuri care sa determine autoritatile Republicii Moldova sa respecte angajamentele asumate in momentul admiterii tarii in organismele internationale.

A urmat o intrevedere la guvernul Estoniei cu consilierii premierului, Andreas Kaju si Allar Tankler. Presedintele PPCD s-a documentat asupra structurii guvernului, modului de elaborare si adoptare a deciziilor, ca si asupra politicii economice si financiare a statului care mentine o dinamica ascendenta remarcabila. Problema diferendului moldo-rus din Transnistria si a prezentei militare ruse pe teritoriul Republicii Moldova a fost abordata din perspectiva amenintarilor pe care le comporta aceasta zona secesionista cunoscuta ca zona de trafic ilegal de armament, droguri, fiinte umane, contrabanda si controlata de o grupare criminala sustinuta din exterior. Reprezentantii premierului estonian au mentionat pozitia ferma a guvernului acestei tari de sustinere a eforturilor Republicii Moldova in vederea evacuarii trupelor straine de pe teritoriul sau si de restabilire a unitatii teritoriale a statului.

Intalnirea presedintelui PPCD cu secretarul politic al partidului Res Publica, Jaak Polluaas a vizat modalitatile de aprofundare a relatiilor dintre cele doua partide la nivel bilateral, precum si pe plan international.

 
Nu ne-am saturat de Romania, ci de relele si viciile care o distrugPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :651
Wednesday, 03 November 2004

Ioan Sebastian Buhai, unul dintre creierele tinere pe care Romania le-a pierdut prin proasta gestionare a domeniului cercetarii stiintifice din Romania, vorbeste, la numai 25 de ani, dar cu o vasta experienta, cu reporterul RGN despre viitorul cercetarii din Romania, despre posibilitatea unui "brain-gain" pentru tara noastra, dar si despre sistemul corupt din Romania, sau despre conditiile absurde de aici.

RGN: Cand ati plecat din Romania si de ce?

Am plecat in toamna lui 1998, dupa terminarea Liceului de Informatica "Tiberiu Popoviciu" din Cluj, cu o bursa completa obtinuta in urma unei selectii din toata Europa Centrala si de Est, la University College Utrecht (UCU), nou infiintatul departament international al Universitatii din Utrecht. Am plecat pentru ca UCU era o institutie extrem de prestigioasa ( se vorbea despre el ca despre Oxford-ul Olandei sau Harvard-ul Europei) si confirma asta si in prezent, pentru ca imi place competitia la nivel international si sunt capabil sa ii fac fata, pentru ca programele UCU erau la o calitate net superioara oricaror programe oferite in facultatile noastre, pe orice domeniu, pentru ca, in fine, am dorit sa vad eu insumi care e realitatea de "dincolo", din "vest", despre care, chiar si in 1998, la noi nu se stiau prea multe si predominau speculatiile si stereotipurile.

RGN: Dati-ne cateva detalii despre parcursul carierei dvs.

In 2001 am terminat UCU cu doua licente (bachelors), ambele cum laude, una in Stiinte, cu focus pe Fizica Teoretica si Matematica si una in Stiinte Sociale, cu focus pe Economie, Drept si Stiinte Politice. Avantajul acestui program cuprinzator la nivel de bachelor, identic celor din universitatile anglo-saxone de prestigiu mondial (Cambridge, Oxford) este ca te poti orienta, poti experimenta, poti vedea clar ceea ce iti place si pentru ce esti cel mai bine pregatit. Pasiunea mea primara a fost intotdeauna matematica si stiintele naturale (fizica, chimia), dar mi-a placut intotdeauna si filozofia, literatura, lingvistica si mai tarziu, economia, stiintele politice si dreptul, deci nu as fi acceptat sa ma inrolez direct dupa liceu intr-un program extrem de specific, cu o perspectiva unilaterala. La UCU am avut ocazia sa iau cursurile unor profesori de reputatie mondiala in multe din aceste discipline. Bineinteles exista si specializare, nimic nu e tratat superficial: daca vrei o disciplina vei munci zi si noapte sa o aprofundezi: de multe ori aceste lucruri suna straniu pentru studentul roman din tara care se pregateste pentru examene doar in sesiune si in rest lucreaza full-time pentru a se intretine (in cazurile pozitive) sau il intalnesti in fiecare zi/noapte in barurile/pub-urile/discotecile orasului unde iti poate articula doua cuvinte atat cat sa arate ca e totusi un homo sapiens. La noi educatia este inca privita doar ca si consumatie (sau ceva pe langa munca) si mai putin ca investitie, in timp ce in alte parti e in primul rand investie, cu toate ca, desigur, daca faci ceva ce nu iti place nu poti realiza nimic, deci placerea consumatiei (ex. viata de student cu toate dimensiunile ei) trebuie sa fie si ea prezenta. Dupa terminarea University College Utrecht am aplicat la cele mai bune institutii din Europa, din domeniile mele de interes, am fost aceptat de toate, dar mai ales, am fost acceptat la Tinbergen Institute, care este institutul de studii postuniversitare si cercetare in economie/econometrie format din universitatile : University of Amsterdam, Erasmus University of Rotterdam, Free University of Amsterdam. Aici am terminat un master de cercetare in economie/econometrie aici (Master of Philosophy in Economics) si am aplicat tot aici pentru un doctorat in economie. In acest moment sunt in ultimul an de doctorat pe domeniul economia muncii/ microeconometrie (labour economics/microeconometrics), afiliat la Erasmus University Rotterdam si la Tinbergen Institute. Acesta este mediul pe care orice cercetator stiintific, orice om de stiinta ar vrea sa il aiba, un mediu in care poti invata si te poti dezvolta, poti sa incerci acea perfectionare continua. In paralel cu activitatea academica am fost implicat in diverse organizatii studentesti, organizatii neguvernamentale etc. Voi aminti in acest sens doar faptul ca in prezent sunt presedintele consiliului doctoranzilor din Tinbergen Institute, un consiliu format din 6 persoane alese prin vot direct, si reprezentand interesele celor aproximativ 150 de doctoranzi si masteranzi in economie si econometrie din aceasta institutie. Am castigat si ceva experienta de munca, de ex. ca student la universitate si ca masterand am lucrat part-time in diverse job-uri, de la programator sau web-designer in cateva firme din Olanda la asistent universitar in cercetare.

RGN: Dl. Profesor Popentiu-Vladicescu spunea la Sinaia "Nu ne condamnati prea tare pentru ca am plecat din tara". Simtiti ca va condamna cineva aici in tara pentru asta?

Cred ca intrebarea este foarte oportuna. Si are mai multe raspunsuri posibile sau cel putin un raspuns pe mai multe niveluri. In primul rand eu nu am plecat din tara cu gand sa raman in afara permanent. Niciodata nu am renuntat la ideea ca la un moment dat ma voi intoarce. Nu am plecat cu gand sa obtin o alta cetatenie si nu mi-am schimbat acest gand, nu am plecat sa emigrez permanent si asa mai departe. Romania a ramas in sufletul meu si nu am sa o inlocuiesc niciodata, nu am cum sa o inlocuiesc. De fapt in fiecare an ma intorc in Romania de cate ori pot, in medie de 2-3 ori. Voi indrazni acum sa generalizez si sa spun ca, dupa parerea mea, majoritatea celor care au plecat nu si-au propus sa emigreze permanent. Din pacate pe moment in Romania esti legat de maini si de picioare, aripile iti sunt taiate, nu poti trai si nu poti visa fara sa te inregimentezi intr-o grupare politica sau in alta, fara sa fii nevoit sa respecti niste oameni care nu merita absolut nici un respect, fara sa fii parte a unui sistem corupt care nu promoveaza valoarea si nu are nici un interes sa o faca. De aceea consider ca din afara tarii se pot face mult mai multe pentru Romania decat din interior, contrar multor altor opinii. De aceea unul dintre raspunsuri este ca nu putem fi condamnati, pentru ca nu avem pentru ce sa fim condamnati, pentru ca din afara noi credem ca putem si ca vom ajuta tara mai mult decat ar face-o oricine din interior. Rolul diasporei romanesti, temporare sau permanente, inca nu a fost definit si istoria din acest punct de vedere inca nu a fost scrisa. Am mai zis asta si anterior, noi doar ce ne incalziram. Sa vedeti ce bine vom dansa cand discoteca va fi in toi. Vor vedea acesti veleitari care au ajuns in posturi cheie in Romania prin cai numai de ei stiute, cine sunt "scursurile societatii", "lumpenii" , "cretinii", "retardatii" romani din afara Romaniei. Cum ziceam, intrebarea dumneavoastra cere si un al doilea raspuns. Intr-adevar, multi dintre cunoscutii nostri ramasi in tara ne invinuiesc pentru faptul ca am plecat, ca am pierdut contactul cu "realitatea cruda" din tara, si ca acum venim uneori cu solutii care nu sunt adaptate mediului intern. Ca suntem caposi si ca nu vedem ca exista o diferenta ca de la cer la pamant intre realitatea de acasa si ceea ce pentru romanul autohton este idealul din afara. Trebuie sa le dau partial dreptate. Doar partial, insa. Toti putem invata unii de la altii, tocmai de aceasta trebuie sa existe un dialog, trebuie sa comunicam, sa colaboram. Eu pastrez legatura permanenta cu multi romani aflati in Romania, oameni extraordinari care au ramas acolo in ciuda conditiilor absurde, oameni care incearca imposibilul. Ei bine, cu acesti oameni care cunosc perfect realitatea interna colaboram si vom colabora si toti cei care vor sa ni se alature sunt bineveniti sa o faca. Experienta noastra de dincolo si experienta lor acasa, coroborate, vor realiza mai multe decat orice altceva: nu venim nici noi cu idei imposibil de implementat pe moment in tara, dar adaptam unele masuri absolut necesare pentru a urni tara asta din loc, pentru a scapa de mediocritatile care s-au decis sa profite de pe urma ei cat se poate. Nu ne condamnati pentru ca am plecat din tara, intelegeti-ne. Colaborati cu noi. Folositi-ne. Noi suntem pregatiti sa aducem contributia noastra. Noi nu ne-am saturat de Romania, contrar ineptiilor enuntate de altii, si nu ne vom satura niciodata de Romania. Ne-am saturat de relele si viciile care o distrug, de indiferenta si ignoranta care o macina, de lehamitea si letargia in care multi dintre cei ce ar putea sa faca ceva, s-au scufundat, lasandu-i pe cei incapabili sa decida destinele lor.

RGN: Credeti ca se vor intoarce vreodata tinerii cercetatori in Romania? Acest Program National schitat la Sinaia are vreo sansa reala?

Inainte de a raspunde la aceasta intrebare as vrea sa spun ca am intalnit la Sinaia niste oameni extraordinari. Castigul principal al acestei conferinte organizate de Institutul Cultural Roman a fost de fapt facilitarea acestei intalniri dintre cercetatorii romani din Romania si cei din strainatate, dintre cercetatorii romani, in general, si o parte a mass-mediei, acea parte infima care este cu adevarat interesata de problemele majore din tara asta etc. Cu multi dintre acesti oameni voi pastra legatura si vom incerca impreuna sa concretizam multe din cele discutate la conferinta de la Sinaia si multe altele. In ceea ce priveste raspunsul la intrebarea dumneavoastra, as remarca urmatoarele. Tinerii cercetatori cu adevarat performanti se vor intoarce atunci cand conditiile pe care le vor avea in tara vor fi competitive cu cele de dincolo. Judecati si dumneavoastra cam cand se va intampla asta. Cata vreme ni se cere noua sa ne sacrificam si sa venim sa facem "cercetare" aici cu o bursa lunara de 150-300 de dolari, cu un statut social inferior personalului de serviciu din institutiile publice, cu obligatia de a lauda si de a aplauda ineptiile si aberatiile celor care ar ramane in pozitii cheie ale cercetarii stiintifice, eu consider ca suntem mai mult decat insultati. Am vorbit pana acum de intoarcerea permanenta, de repatriere. Desigur, si facand o legatura cu raspunsul meu la intrebarea precedenta, reveniri temporare si colaborari intre noi, cei din afara, si specialistii romani din Romania, nu sunt excluse. De fapt aici vad eu inceputul procesului de reforma. Multe tari care au si avut mari probleme cu brain-drain-ul au luat astfel de masuri. Intrevad niste centre de excelenta in care specialisti romani activand in tara, experti romani din strainatate, dar chiar si specialisti straini, ar putea activa temporar, pe perioade de timp limitate, in Romania. Aceste centre de excelenta ar fi finantata in mare parte din fonduri externe, sponsorizari sau granturi la nivel EU sau USA, pentru ca daca ii asteptam pe guvernantii nostri sa faca ceva cred ca vom astepta mult si bine. Astfel o forma de cercetare stiintifica alternativa ar lua fiinta, o cercetare stiintifica de excelenta, in care doar cei mai buni vor fi admisi si promovati. In scurt timp, prin rezultatele stiintifice obtinute, am confirma cine suntem si chiar daca nu vom fi recunoscuti de sistemul intern vom fi recunoscuti ca exponentii cercetarii romanesti de catre mediul stiintific international. Despre acest plan national schitat la Sinaia. Opinia mea este ca a avut un scop mai mult declarativ si prea putin concret. Ma refer la planul redactat de Institutul Cultural Roman in care s-a decis incorporarea mai multor "principii" prezente si in alte comunicari. In acelasi timp si metoda de implementare aleasa, de a incerca sa convingem pe unul sau pe altul din factorii de decizie, care ar fi mai binevoitor si ar dori sa sustina demersurile noastre mai departe, etc, mi se pare prost-aleasa. Doar in momentul in care totul se va face pe fata, deschis, cand va fi un protest colectiv impotriva mediocritatii si indiferentei vom realiza cu adevarat ceva. E momentul ca adevaratele elite sa se uneasca si sa ceara ceea ce li se cuvine. E momentul ca ceilalti sa se dea la o parte sau sa fie dati la o parte. Doar cand elitele adevarate (in cazul acesta vorbind de cercetarea stiintifica) vor ajunge sa decida masuri care vor afecta cercetarea stiintifica abia atunci lucrurile se vor misca in directia dorita. Asta nu inseamna ca acest plan nu se poate modifica, extinde, elabora, pentru a include si niste propuneri concrete, decisive, clare. Eu consider ca acest plan a fost doar o schita, un inceput, un sumar. Esential e sa nu ramana la stadiul de schita, inceput, sumar

RGN: Daca lucrurile vor incepe sa se schimbe aici, care ar fi argumentul hotarator pentru intoarcerea dumneavoastra?

Depinde ce intelegeti dumneavoastra prin schimbare. O schimbare in care mie sau altora ni se ofera un post de secretar de stat sau consilier ministerial, cica pe baza de merit (in realitate pentru a mai cumpara un protestatar, pentru a mai inchide o gura care nu tace), in timp ce sistemul ramane ramane obtuz, ermetic, gerontocratic, declarat impotriva promovarii pe baza de merit, nu este o "schimbare". S-au practicat si se practica astfel de schimbari si unii cad usor in plasa, chiar dintre cei tineri si mai rasariti. Schimbarea pe care eu si altii o asteptam este acceptarea competitiei, acceptarea superioritatii valorii, acceptarea faptului ca un tanar cercetator la 30 de ani poate fi mai bun decat 100 de gerontocrati la un loc, care se tarasc prin sistemul academic si cel al cercetarii prin posturi de conducere atribuite pe viata, si din cauza lor regresam in loc sa progresam. Argumentul hotarator ar fi deci faptul ca vin sa fac ceea ce imi place sa fac, adica cercetare stiintifica, ca fac cercetare stiintifica la nivelul pe care il doresc, ca nu sunt nevoit sa mai fac si altele pentru a supravietui (de la a munci la negru pentru vreo firma privata pana la a deveni membru de partid in vreun partid din haosul politic al Romaniei), ca meritul este recunoscut drept merit si rasplatit la valoarea lui reala si prostia recunoscuta drept prostie si penalizata ca atare.

RGN: Presedintele Iliescu spunea in discursul sustinut in prima zi a Conferintei de la Sinaia ca nu i se pare corect ca tinerii cercetatori romani care se intorc in tara sa beneficieze de conditii superioare celor din Romania? Cum comentati?

Din toata alocutiunea domnului Presedinte, acest punct de vedere este poate singurul verosimil (punandu-l insa in contextul in care a fost spus se incadreaza tot in genul remarcilor aberante)- si am fost cat de poate de diplomat la aceasta apreciere. Sunt absolut in favoarea ridicarii standardului in ceea ce priveste conditiile de cercetare in general, si nu doar prin facilitati acordate celor ce vor sa se intoarca. Sunt absolut in favoarea unei competitii centralizate in care cei mai buni dintre cei buni ajung pe cele mai bune locuri iar ceilalti in functie de rezultate pe urmatoarele pozitii. Pana la urma cercetarea stiintifica este si va fi intotdeauna un domeniu pentru cei alesi, nu oricine poate face cercetare stiintifica. Indirect insa, e o utopie sa credem ca daca intr-adevar cei mai buni dintre cei buni dintre romanii aflati in prezent in institute de renume mondial in afara tarii (atentie, am zis "cei mai buni dintre cei buni") ar participa la aceste competitii, ar fi depasiti de cei care au activat toata viata lor in tara. Sa fim corecti, obiectivi, dar realisti. Dar inca o data: nu sunt de acord sa se faca vreo discriminare pozitiva sau negativa pentru cei care se intorc. Sunt de acord ca totul se se valorifice pe baza meritului, cum de fapt se intampla peste tot.

RGN: Unde vedeti peste zece ani cercetarea din Romania?

Exista doua posibilitati pe care le intrevad pentru viitorul cercetarii stiintifice romanesti. In prima varianta, politica cercetarii stiintifice de la noi va continua in acelasi fel cum a facut-o si pana acum: distrugerea cercetarii stiintifice. Nu 10 ani, mai putin de 5 ani vor fi necesari pentru a eradica complet tot ce a mai ramas din cercetarea stiintifica de excelenta care se practica altadata la noi. Toti oamenii de stiinta si cercetatorii stiintifici vor fi parasit deja Romania, iar tara se va fi scufundat pentru totdeauna in negurile prostiei. Cea de-a doua varianta este cea optimista: cea in care noi toti, cercetatori romani din tara si din fara, NE VOM IMPLICA DIRECT, ACUM, in stoparea fenomenului de eradicare a cercetarii stiintifice romanesti si in sprijinirea acesteia, chiar daca aceasta va fi impotriva vointei factorilor de decizie. Cercetarea romaneasca in acest caz va inflori si va ajunge sa fie ceea ce are tot potentialul sa fie, in chiar mai putin de 10 ani. Asta pentru ca un cercetator stiintific adevarat are cap cat sute de mediocritati de teapa celor care trag in prezent sforile in tara asta si toti stiu asta, singura cerinta este sa fie suparat indeajuns sa iasa din turnul sau de fildes si sa spuna "gata, v-ati facut de cap destul, e timpul sa o luati la goana si asta, cat mai puteti".

RGN: Din cati cercetatori tineri activeaza acum in strainatate, in aceiasi zece ani cati credeti ca se vor intoarce?

Depinde de cele doua variante de mai sus. In cazul variantei pozitive, eu estimez un "brain gain" major deja, si atentie, concretizat nu doar in intoarcerea multor creiere romanesti, dar si, ceea ce ar fi prima data dupa multi ani, in venirea in tara noastra a unor specialisti straini, care ar dori sa faca cercetare in Romania si ar contribui la ridicarea nivelului cercetarii romanesti.

 
Trei romani in finala concursului international de programare TopCoderPDF Print E-mail
Londra, Anglia/ Romanian Global News
Accesari :288
Wednesday, 03 November 2004
Firma americana TopCoder Inc., lider in dezvoltare software si competitii de programare online, a anuntat lista celor 31 de finalisti care au reusit in acest an sa treaca de faza preliminara a Campionatului TopCoder Open, editia 2004, concurs sponsorizat de conglomeratul Microsoft.

Pe lista acestora se afla si romanii Adrian Carcu si Mihai Pasca din Bistrita, la sectiunea Design, iar la sectiunea Algoritm s-a calificat in finala si  Bogdan Stanescu, trecut ca participant american provenit din orasul Rockville, statul Maryland. Alaturi de romani, in finala se afla si participanti din tari precum Germania, Norvegia, Suedia, Argentina, Canada, Australia, Polonia, Filipine, Ukraina, China si Statele Unite ale Americii. Semifinalistii au fost supusi la numeroase testari si faze eliminatorii preliminare, pana sa reuseasca sa ajunga in finala, informeaza site-ul englezesc PR Newswire.

Turneul TopCoder din 2004 este primul eveniment de acest gen pe care il sponsorizeaza compania Microsoft si s-a adresat tuturor programatorilor de pe mapamond. Premiul competitiei consta in suma de 150.000 $ si va fi repartizat astfel: suma de 50 000 de dolari pentru sectiunea Algoritm, iar ceilalti 100.000 de dolari pentru  sectiunile Design si Dezvoltare de componente. Faza finala a acestui concurs online se va desfasura in zilele de 11 si 12 noiembrie la Hotelul Marriott din Santa Clara, California.

TopCoder este liderul mondial in ceea ce priveste identificarea, evaluarea si mobilizarea resurselor eficiente de dezvolatre de software si recunoaste abilitatile in domeniu ale celor mai buni programatori de pe glob.

 

 

 
Bursa pentru studentii romani din AmericaPDF Print E-mail
Jackson, SUA/ Romanian Global News
Accesari :325
Wednesday, 03 November 2004
Episcopia Ortodoxa Romana din America lanseaza si pentru acest nou an scolar programul de burse Dumitru Golea Goldy-Gemu.

Programul consta in acordarea a doua burse in valoare de 1000 de dolari fiecare catre studenti de origine romana care locuiesc in Statele Unite ale Americii. Ajutorul finaciar se va raporta la primul semestru care va trebui incheiat cu brio de catre aplicanti, iar pentru a putea intruni aceasta conditie si formularele au o data prelungita de trimitere, respectiv 31 mai 2005. Orice inscriere care va depasi data anuntata nu va mai fi luata in considerare.

Aplicantii declarati castigatori pot candida si pe viitor la aceeasi bursa, cu conditia sa nu depaseasca patru premii consecutive de acest fel. Pe langa cerinta de a avea cel putin unul dintre parinti roman, candidatii trebuie sa dea dovada de implicare activa in cadrul manifestarilor scolare interne si externe, de rezultate bune la invatatura si sa scrie manual un eseu de 300 de cuvinte pe tema Cum ma poate ajuta mostenirea mea romana sa fiu un american/canadian mai bun?. De asemenea, aplicantul trebuie sa trimita si o poza recenta a sa. Formularele pentru inscriere se pot obtine de la Episcopia Ortodoxa Romana din America, asa cum se poate observa si pe site-ul acesteia.

Programul de burse Dumitru Golea Goldy-Gemu se ofera anual de catre institutia bisericeasca romana ca recunoastere a importantei pe care o are sustinerea educatiei juvenile. Bursa variaza ca suma acordata in functie de capitalul acumulat in acest scop, capital obtinut din partea persoanelor fizice si juridice care au facut astfel de donatii. Pe langa aceasta bursa, Episcopia mai are si alte programe similare, precum Bursa William R. Stanitz, Bursa Martha Gavrila pentru Femei, Bursa Memoriala Bujea si Fondul Seminarului Episcopal.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions