Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2004 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2004
<<
Octombrie 2004
>>
D
L
M
M
J
V
S
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            
Cautare
Comisia Europeana critica iar RomaniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :289
Friday, 29 October 2004
Coruptia, administratia publica, deficientele la nivel central, modul de aplicare a legislatiei in Romania au fost dur criticate de adjunctul Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Onno Simons.

Oficialul european a criticat si guvernul Romaniei, pe care il considera ineficient si direct responsabil de faptul ca tara noastra nu primeste de la UE fonduri care in mod normal ii sunt disponibile, numai pentru ca Guvernul nu este suficient de eficient ca sa le merite. Prezent la conferinta Invest Romania, Onno Simons a vorbit despre climatul economic defavorabil si despre incapacitatile administrative din Romania, factori care considera ca afecteaza eforturile Romaniei de depasire a granitelor, fiind cea mai mare bariera in calea aderarii din 2007. Va trebuie o administratie moderna, eficienta, competitiva si onesta pentru a adera la Uniunea Europeana a sugerat reprezentantul Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti. In cadrul aceleiasi conferinte au mai luat cuvantul experti externi, aflati in Romania pentru a analiza situatia din zona. Nici ei nu au fost mai blanzi cu autoritatile de la Bucuresti, explicand ca Romania are o problema de comunicare si de imagine atunci cand este vorba despre mesaje trimise spre exterior. Coruptia a fost si ea una dintre problemele dur criticate la Bucuresti, vazuta, de altfel, ca o problema ce cantareste foarte mult in atragerea de capital strain in tara.

 
Catedrala Mantuirii Neamului aprobata de Presedintele IliescuPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :261
Friday, 29 October 2004
Dupa ce a fost votata de Senat si de Camera Deputatilor, legea Catedralei Mantuirii Neamului a fost promulgata si de Presedintele Romaniei in prima zi din cele 20 pe care le avea la dispozitie pentru luarea acestei decizii. Masura a suscitat numeroase proteste din partea Asociatiei Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta, a societatii civile si de arhitecti, precum si numeroase memorii depuse de acestia ce acuzau neconstitutionalitatea legii. Asociatia pentru Libertatea de Constiinta il acuza pe Ion Iliescu de nerespectarea art. 80 din Constitutia Romaniei, conform caruia presedintele tarii trebuie sa fie un factor de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate. Totodata asociatia pretinde ca Legea privind construirea Catedralei Mantuirii Neamului intra in conflict cu Legea Protectiei Mediului, Legea protejarii monumentelor istorice, Legea finantelor publice, Legea privind autorizarea executarii constructiilor, Legea administratiei publice locale. Asociatia a anuntat o actiune de protest programata pentru duminica, 7 noiembrie, orele 13.00. De asemenea, reprezentantii Solidaritatii pentru Libertatea de Constiinta au asigurat ca se vor folosi de toate caile legale de care dispun pentru a opri incercarile abuzive indreptate impotriva modernizarii si transformarii democratice a Romaniei. Reamintim ca legea Catedralei Mantuirii Neamului a trecut in urma cu o saptamana de Camera Deputatilor, fiind apoi directionata catre Presedintia Romaniei. Odata legea aprobata si de Presedintele Iliescu, lucrarile de construire vor putea fi incepute, cu fonduri asigurate de Patriarhie si de la bugetul de stat.
 
Economia in Romania are o tendinta ascendentaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :297
Friday, 29 October 2004
Romania va inregistra in urmatorii cinci ani o crestere economica de 4% anual, conform unor declaratii ale analistilor de la The Economist Intelligence Unit (EIU). Nu numai tara noastra va inregistra o astfel de crestere spectaculoasa, reiese din declaratiile lui Stuart Hensel, analist EIU, ci statele din Europa Centrala si de Est, in general. Un scenariu optimist indica o crestere de 4% pentru Romania, in timp ce celelalte tari din regiune vor creste cu 2%, ceea ce este un scenariu plauzibil a aratat Hensel in cadrul seminarului pe teme economice desfasurat la Bucuresti. Investitiile straine au urcat, in ultimul timp, in intreaga regiune, iar in Balcani cresterea a fost extraordinara, cu varful in Romania a mai declarat analistul britanic. El a mai apreciat ca si in urmatorii cinci ani se vor inregistra cresteri ale investitiilor straine peste media ultimilor ani. Hensel a avertizat totusi ca acest trend ascendent al tarilor aflate in prag de aderare la Uniunea Europeana ar putea fi limitata de costurile si de sarcinile suplimentare determinate de aderare .
 
Bucurestiul are un nou muzeuPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :313
Friday, 29 October 2004
Muzeul National de Arta Contemporana isi deschide astazi portile in aripa E4 a Palatului Parlamentului.

Acest eveniment deosebit in peisajul artelor vizuale din Romania beneficiaza de un amplasament aparte, intr-un spatiu care reprezinta o provocare pentru artisti, curatori si critici de arta, si care spera sa atraga interesul si sustinerea internationala. La evenimentul care se va deschide printr-o conferinta de presa, ce va incepe la ora 17:00, vor participa nume marcante ale lumii artistilor plastici de pe intreg globul, printre care se afla Ami Barak, curator in Paris si presedinte al Asociatiei Internationale a Curatorilor de Arta Contemporana, Rene Block, director la Kunsthalle Fridericianum, Kassel Nicolas Bourriaud, co-director la Palais de Tokyo din Paris, Heiner Holtapples, director la Institutul Olandez Regal de Arta si Media din Amsterdam,  Andres Kruger, curator independent din Stockholm, Enrico Lunghi, director al Forumului de Arta Contemporana din Luxemburg, Catherine Millet, director la Artpress in Paris. Muzeul de Arta va fi deschis in prezenta acestora si ai altor reprezentanti ai lumii artistice din tara si din strainatate prin dezbaterea Cum arata un Muzeu de Arta Contemporana in secolul 21, inclusa la conferinta de presa si realizata in colaborare cu Ambasada Frantei la Bucuresti si Institutul Francez. Dupa acest punct din ziua inaugurala va urma lansarea oficiala propriu-zisa, la care vor fi prezenti Primul Ministru, Adrian Nastase, Ministrul Culturii si Cultelor, Razvan Theodorescu, E.S. Philippe Etienne, Ambasadorul Frantei la Bucuresti si  E.S. Jesus Atienza Serna, Ambasadorul Spaniei la Bucuresti. In continuarea programului manifestarii, la Palatul Parlamentului vor fi prezentate diferite expozitii ale artistilor romani si straini, se arata pe site-ul muzeului. Una dintre expozitiile care vor suscita interesul amatorilor de arta este Barcelona/Madrid Anii Cincizeci, care va contine 139 de fotografii alb-negru realizate de Catala-Roca, si care va fi lansata si expusa la Galeria Etaj de la Teatru National Bucuresti. Evenimentul de astazi a fost organizat de Ministerul Culturii si Cultelor, Ministerul Culturii si Comunicarii din Franta, Ambasada Frantei la Bucuresti, AFAA/Asociatia Franceza de Actiune Artistica, Institutul Francez din Bucuresti, Hewlett Packard, BRD Groupe Societe Generale, Forumul Cultural Austriac, ARC/Muzeul de Arta Moderna Paris, Muzeul Paris, Galeria Michel Rein din Paris, Consiliul Britanic de la Bucuresti, Muzeul National de Arta al Romaniei si Muzeul National din Madrid, prin sustinerea materiala si a unui numar mare de sponsori. 

 
76 de ani de radio romanescPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :326
Friday, 29 October 2004
Societatea Romana de Radiodifuziune aniverseaza pe 30 octombrie 76 de ani de la infiintare. Cu aceasta ocazie, Orchestra Nationala Radio concerteaza vineri, 29 octombrie, pe scena Salii Radio.

Sub bagheta dirijorului Mendi Rodan, profesor la universitati din Israel, Rusia sau Statele Unite ale Americii si fost dirijor permanent al radioului intre anii 1955 1960, se va afla nu numai orchestra, ci si solista Silvia Marcovici, celebra violonista romanca, laureata la Bucuresti si Paris in anii 1969 1970. Spectacolul va contine cele Trei Dansuri Romanesti de Theodor Rogalski, Concertul numarul 1 in sol minor de Max Bruch si Simfonia a III-a in mi bemol major de Ludwig van Beethoven. Ansamblul bucurestean este una dintre cele mai apreciate ansambluri profesioniste din tara, Orchestra Nationala Radio concertand pe parcursul anilor alaturi de solisti de marca, printre care se numara pianistii Aldo Ciccolini, Elisabeth Leonskaja, Radu Lupu, violonistii Yehudi Menuhin, Gidon Kremer, cantaretii Monserrat Caballe, Placido Domingo si Luciano Pavarotti. Tot in cadrul manifestarilor aniversare se inscrie si concertul din ziua de 31 octombrie, intitulat Viata ca un spectacol, la care isi vor da concursul formatii ale Radiodifuziunii, precum Corul de Copii Radio, Corul Academic Radio, Big Bandul Radio, Pepe, Blondy, Andra, Tamara Buciuceanu, Nicu Constantin, Catalin Crisan, Orchestra de muzica populara Radio, Maria Dragomiroiu si Gheorghe Turda, informeaza organizatoarea evenimentului, Societatea Romana De Radiodifuziune.

 
Melanj muzical la MultiSonicFestPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :293
Friday, 29 October 2004
Prima editie a festivalului MultiSonicfest se desfasoara intre 29 si 31 octombrie la Bucuresti.

Acesta este unul dintre cele mai interesante proiecte muzicale din ultima perioada, deoarece va oferi publicului de gen o mixtura de tipuri muzicale, de la jazz, pop, muzica traditionala asiatica si africana, interpretata la mai multe instrumente specifice, pana la muzica electronica, clasica si dance. Festivalul contine 6 concerte de Fusion-Music si are ca scop evidentierea acestor stiluri noi de muzica care trebuie promovate in Romania, asa cum se intampla si in mediul international. De asemenea, festivalul scoate in evidenta si necesitatea interactionarii dintre muzicieni romani si straini, asa cum vor fi si in aceasta editie intalnirile dintre Nicolas Simion Trio, din Germania, Duo David Linx-Diederik Wissels, din Belgia, si artisti romani precum Mihaela Vosganian, Irinel Anghel, Andrei Kivu, Vlaicu Golcea, Marta Hristea, Sorin Romanescu. Festivalul este organizat de Asociatia Romana a Femeilor in Arta, ARCUB-Centrul de proiecte culturale al Primariei Bucuresti, Pro-Helvetia, Ambasada Germaniei la Bucuresti, Dellegation Wallonie-Bruxelles la Bucuresti, informeaza LiterNet, unul dintre partenerii evenimentului.

 
Basarabia impreuna cu celelalte mebre ale CSI nu se pot integra in UE, afirma expertii rusiPDF Print E-mail
Rusia/Romanian Global News
Accesari :247
Friday, 29 October 2004
"Timp de mai multi ani, tarile membre ale Comunitatii Statelor Independente (CSI) isi doreau sa se dezvolte in directia UE, dar, dupa cum se vede acum, comunitatea mai degraba se indeparteaza.

Majoritatea statelor CSI cauta in mod individual cai de integrare in Europa, in timp ce sperantele lor de a se integra impreuna sunt ingropate", a declarat presedintele Institutului Politicii Actuale, Vladimir Lasenko, in cadrul "Forumului Deschis" al CSI care a avut loc miercuri la Moscova, informeaza publicatia electronica "Utro.ru". Potrivit aceleiasi surse, cauza acestor procese consta in faptul ca in spatiul fostei Uniuni Sovietice se profileaza tendinte antidemocratice. Valorile democratice in fiecare din aceste tari, alegerile libere, respectarea Constitutiei si libertatea cuvantului, se afla, intr-o oarecare masura, in pericol. Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, si Federatia Rusa se afla la rascruce intre Europa si Asia, intre democratie si totalitarism. In afara de fostele republici sovietice asiate, imaginea politica a CSI este compromisa si de regimul Lukasenco in Belarus. Evolutia acestor tendinte duce sustinerea, in proportie de aproximativ 50 la suta, de catre populatia Rusiei a candidaturii lui Putin si pentru al treilea mandat. Acest fapt inseamna o cale dreapta de la dezvoltarea europeana spre cea asiata", a mentionat Lasenko. Secretarul Uniunii ucrainenilor din Rusia, Alexei Grigorovici, a declarat ca "deja este clar ca Ucraina nu va intra in UE, ci va ramane examinata doar ca zona de tampon intre Europa si Asia". La randul sau, politologul Andrei Zagorski a declarat ca si cu 10 ani in urma era evident ca nici un fel de integrarea a CSI in UE nu este posibila. "In prezent, avem o cooperare slaba cu UE in problema Transnistriei si a conflictelor din Caucaz. Pozitia UE in probleme cum ar fi lupta cu infractiunile internationale, migrarea ilegala, traficul de droguri, consta in necesitatea solutionarii acestora pana la granitele Europei, iar ceea ce se intampla pe teritoriul CSI, pe demnitarii europeni, pur si simplu, nu-i intereseaza", a conchis sursa citata. Ex-deputatul in Duma de stat, Irina Hakamada, care se afla in opozitie fata de administratia Putin, a prezentat cateva modele de integrare a tarilor CSI in comunitatea europeana. Potrivit acesteia, cea mai fantastica varianta ar fi in cazul in care Rusia ar deveni liderul comunitatii si ar contribui la ridicarea nivelului economic si politic in celelalte state membre CSI, iar dupa aceasta, impreuna, s-ar integra in UE. Cea mai reala modalitate de a determina dezvoltarea proceselor economice de integrare ar fi in cazul unei izolari politice totale a CSI. Dar si aceasta varianta are anumite neajunsuri. In Rusia, pur si simplu, nimeni nu stie ca noi dorim de la Europa doar proiecte comune, care ar aduce profit reciproc", a precizat Hakamada. Si directorul Institutului problemelor dezvoltarii liberale, Iuli Nisnevici, considera ca "nici un fel de unitate intre tarile CSI nu exista". "Exista doar un set de tari totalitare si, tinand cont de natura lor, acestea nu se pot uni. CSI este o "zona nedeterminata" si, de aceea, in Europa nimeni nu o asteapta", a subliniat aceeasi sursa. Politologul Alecsandr Osovtov a declarat ca, in proiectul bugetului UE pentru anul viitor figureaza termenul de "vecini buni", ceea ce presupune ca relatiile dintre unele state din CSI si Comunitatea Europeana ar putea sa ramana favorabile. "Este clar ca, sub incidenta termenului "vecin bun", nu cad toate tarile membre CSI. Ar fi greu de presupus daca cineva din Europa ar putea sa califice astfel actuala Belarus. De aceea, un obiect ca CSI pentru UE nu exista in general", a conchis Osovtov. Majoritatea participantilor au subliniat ca, din anumite motive, Rusia continua sa sustina in tarile CSI fortele politice care promoveaza retorica antioccidentala. Ei au precizat ca orice candidat care place UE, creeaza automat repulsii Moscovei, mai informeaza  "Utro.ru".

 
In 2003 peste 300.000 de basarabeni au plecat la munca in strainatatePDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :382
Friday, 29 October 2004
Aproximativ 300 mii cetateni moldoveni de varsta activa au plecat la munci peste hotare in anul trecut, ceea ce constituie peste 17 la suta din totalul populatiei apte de munca, se arata intr-un studiu realizat de Alianta Microfinantare Moldova in colaborare cu Fundatia "Soros - Moldova" in cadrul proiectului "Migratia fortei de munca si remitentele in Republica Moldova", prezentat, joi, in cadrul sedintei Comitetului national pentru combaterea traficului de fiinte umane.

Potrivit studiului, majoritatea cetatenilor moldoveni pleaca la munci in tarile CSI - 57,7 la suta. In Italia, Portugalia si Spania se inregistreaza diminuarea fluxului migrational. Astfel, in 2003, in directiile respective au plecat 23,5 la suta din migrantii moldoveni. Coordonatorul national de proiect, Jana Costachi, a declarat ca 54,7 la suta din numarul total de migranti au plecat in Federatia Rusa. Potrivit aceleiasi surse, principalii factori ce determina orientarea migrantilor spre Federatia Rusa sunt capacitatea enorma de absorbtie a pietei rusesti ai fortei de munca, costurile reduse de migrare, care corespund posibilitatilor financiare a celei mai mari parti a populatiei Republicii Moldova. In acelasi timp, printre factorii principali care determina migratia moldovenilor spre Italia se numara si cererea inalta de forta de munca, in special, pentru munci caracteristice femeilor (ingrijirea sociala si menaj casnic), venituri atractive, politici migrationale relativ "indulgente", comparativ cu alte tari din vest. Sursa citata a specificat ca cetatenii care provin din familii mai sarace migreaza spre Federatia Rusa, Turcia, Grecia, Cipru, in timp ce persoanele care ajung in tarile din vest provin din familii cu un nivel mediu de venituri net superioare. Rezultatele studiului arata ca, din numarul total de cetateni moldoveni plecati in CSI, aproximativ 70 la suta muncesc la negru, iar dintre cei plecati in Grecia, Turcia si Cipru - peste 55 la suta muncesc la negru. Totodata, in Portugalia si Spania, la negru muncesc 42,5 la suta dintre moldovenii din aceste tari. Potrivit lui Costachi, 95 la suta dintre barbatii plecati peste hotare muncesc in constructii, iar 96 la suta dintre femeile plecate muncesc in domeniile menaj casnic si ingrijire sociala, deoarece acestea sunt cele mai prost verificate de organele de inspectie. In ultimul timp, se inregistreaza un numar mare de cetateni moldoveni incadrati la lucrari agricole. Costachi a mentionat ca 90 la suta dintre barbatii care muncesc in Federatia Rusa in constructii declara ca lucreaza in conditii foarte grele. Or, potrivit studiului, in 63,5 la suta din cazurile cercetate, migrantii moldoveni au avut nevoie de ingrijire medicala, din care doar 32,6 la suta au beneficiat de ingrijire medicala in tara de destinatie. Dificultatile cu care se ciocnesc cel mai frecvent migrantii moldoveni sunt cele cauzate de necunoasterea limbi tarii gazda si cele legate de gasirea locului de munca. De asemenea, rezultatele studiului demonstreaza ca aproape o treime dintre migranti nu aveau inainte de plecare o ocupatie stabila, aducatoare de venituri. Alti 32 la suta erau angajati in sectorul bugetar, in calitate de invatatori, medici sau functionari ai institutiilor publice, jumatate avand studii superioare. Pe de alta parte, aproape o patrime din totalul migrantilor erau angajati in sectorul privat. Analiza efectuata in urma studiului arata ca o parte importanta din familii traiau sub pragul saraciei, iar bugetul unei familii medii constituia, inainte de migrare, aproximativ 279 lei pentru o persoana. Jana Costachi a declarat ca, in prezent, Republica Moldova are nevoie de definirea unei politici migrationale clare, introducerea unui mecanism de coordonare a migratiei, intreprinderea masurilor necesare pentru legalizarea moldoveni aflati ilegal la munci peste hotare, precum si motivarea migrantilor reintorsi in Republica Moldova sa investeasca banii castigati in afaceri. De mentionat ca, in cadrul studiului, aproximativ 60 la suta dintre cei intervievati au declarat ca doresc sa-si asigure o bunastare si sa revina in Republica Moldova. In acelasi timp, 14,5 la suta au spus ca intentioneaza sa se stabileasca cu traiul peste hotare. Studiul a fost realizat pe un esantion de 4,5 mii familii, nucleu care cuprinde peste 16,1 mii persoane.

 

 
Numai doua sectii de votare pentru romanii din Elvetia: la Berna si GenevaPDF Print E-mail
Berna, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :181
Friday, 29 October 2004
Romanii din Elvetia au doar doua sectii de votare in care isi pot exercita dreptul de a alege un presedinte pe care il considera potrivit pentru Romania.

In cadrul alegerilor din 28 noiembrie pentru Presedintia Romaniei si Parlament, romanii aflati temporar sau cei care sunt rezidenti in Confederatia Elvetiana pot vota la Ambasada Romaniei din Berna, precum si la Misiunea Permanenta a Romaniei la ONU, cu sediul la Geneva. Romanii elvetieni pot vota in baza pasaportului, fie el simplu, consular sau diplomatic, conform legislatiei electorale in vigoare. Daca pasaportul nu mai exista din diverse motive, cum ar fi pierderea, expirarea sau deteriorarea, se mai poate vota si cu un alt act de identitate, cu rezerva ca mai trebuie completata o declaratie pe propria raspundere din care sa reiasa ca respectivul elector nu a renuntat la cetatenia Romaniei. Votarea va incepe la orele 7.00 in ziua de 28 noiembrie si se va incheia in seara aceleiasi zile, la orele 21.00. La sectiile de votare din afara granitelor Romaniei nu se accepta utilizarea urnelor volante.

 
Impreuna cu Universitatea Bucuresti si FNRP romanii din Balcani prezenti la VienaPDF Print E-mail
Viena, Austria/Romanian Global News
Accesari :280
Friday, 29 October 2004

Universitatea din Bucuresti impreuna cu Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni si in parteneriat cu Departamentul CREDIS al Universitatii din Bucuresti si al Institutului Cultural Roman de la Viena organizeaza sambata, 30 octombrie, la sediul Institutului Cultural Roman din Argentinierstrasse nr. 39 - Viena, doua momente importante legate de aniversarea a 140 de ani de la infiintarea Universitatii din Bucuresti:

         Masa rotunda cu personalitati culturale din Viena si prezentarea lucrarii O istorie a Universitatii Bucuresti, 1864 - 2004, lucrare realizata de Adina Berciu si Ovidiu Bozgan.

         Si o tripla lansare de carte a lucrarilor: SCOLI SI BISERICI ROMANESTI DIN BALCANI DOCUMENTE 1864-1948, autori: Adina Berciu si Maria Petre, Editura UNIVERSITATII, Bucuresti, 2004; BIBLIOGRAFIA ANALITICA A PUBLICATIILOR AROMANESTI a doua jumatate a sec. XIX prima jumatate a sec. XX, autori: Adina Berciu si Maria Pariza, Editura SIGMA, Bucuresti, 2004 si AROMANII - in imagini pana la jumatatea secolului XX, autor Corneliu Beda, Bucuresti, 2004, fara editura.

Alegerea locului de desfasurare nu a fost intamplatoare. Primul rector al Universitatii din Bucuresti a fost un aroman pe nume G. Costaforu (1864 - 1871), primii studenti ai universitatii au fost aromani veniti si de la Viena. In Austria exista o importanta comunitate de aromani migrati de la sud de Dunare de-a lungul veacurilor. Lucrarile ce vor fi lansate sunt rodul unor cercetari in arhivele MAE roman si Arhivele Nationale ale Romaniei, ce dureaza de mai bine de 10 ani. Toate cele trei lucrari se adreseaza unui public larg dar si specialistilor in balcanistica, pasionatilor si colectionarilor de arta, tuturor romanilor(aromanilor,meglenoromanilor) deopotriva. Problemele comunitatii romanilor sud-dunareni au constituit obiect de studiu pentru istoricii si lingvistii romani si straini incepand din secolul al XVIII-lea. Dupa al doilea Razboi Mondial asupra acestor comunitati romanesti din sudul Dunarii s-a asternut o tacere desavarsita impusa de instituirea dictaturilor comuniste in tarile balcanice sau respingerea toatala a recunoasterii lor in cazul Greciei. Scolile si bisericile au fost desfintate, desi fusesera construite in mare parte din banii comunitatilor respective si cu contributia statului roman. Insasi existenta acestor comunitati a fost si este amenintata de politica de deznationalizare practicata in majoritatea statelor respective si de slabul interes al clasei politice din Romania in sustinerea lor. Lucrarile de fata nu fac decat sa sustina aceste afirmatii cu documente de arhiva in speranta ca cei interesati de viata si pastrarea identitatii romanilor de la sud de Dunare cunoscuti sub diverse denumiri - aromani, vlahi, cutovlahi, tintari, megleniti - vor avea un material documentar extrem de folositor. Evenimentul cultural de la Viena la care Universitatea din Bucuresti este unul dintre sustinatorii principali, se constituie de asemenea intr-o actiune de imagine a Romaniei in incercarea de a da raspunsuri documentate la probleme ce trezesc inca vii dezbateri asupra originii si existentei romanilor din Balcani.

 
Un roman si o unguroaica isi disputa Aradul in presa din GolfPDF Print E-mail
Bahrain/Romanian Global News
Accesari :356
Friday, 29 October 2004
Presa din Bahrain a devenit in ultima perioada locul unor ciudate controverse intre un roman si o unguroaica pe o tema clasica: Aradul. Adrian Calin, raspunde unei scrisori trimise de unguroaica Szilvia Szabo intitulata Un oras geaman, in care aceasta pretinde ca Aradul este un oras unguresc, care a revenit abia foarte tarziu Romaniei in urma tratatului de la Trianon! Aradul, ingemanat cu orasul Arad din Muharrak, in care romanul Adrian Calin traieste de multi ani, este un oras romanesc: asa stim cu totii, asa am invatat la scoala, asa ne-a invatat geografia, istoria si asta ii reaminteste si tanarul roman Szilviei Szabo. Aradul despre care vorbesti, este un oras romanesc si asa a fost de mii de ani, cu exceptia a trei inspaimantatori ani cand asociatii criminali sprijiniti de austro-ungari au invadat Transilvania-Romania. Szilvia Szabo foloseste in prima sa scrisoare termenul de Ungaria Mare si Veche, care ar ingloba si Aradul, idee la care romanul ii da o replica prompta. Great Old Hungary este exact ceea ce este astazi si pastreaza-ti dezinformarile pentru tine, scrie Calin, adaugand ca Aradul va fi intotdeauna un oras romanesc, indiferent de visele celei care se grabise sa inscrie Aradul in istoria maghiara. Aradul va fi intotdeauna un oras romanesc, indiferent care sunt visele tale, iar Aradul din Muharrak Bahrain va apartine intotdeauna Bahrain-ului. Deci, nu exista nici un oras Arad in Ungaria. In replica la scrisoarea trimisa de roman la 17 octombrie, Szilvia Szabo ii raspunde simtind nevoia sa clarifice cateva detalii istorice ce tin de prima atestare documentara a Aradului. Astfel, ea explica foarte hotarata ca prima mentionare a orasului dateaza din secolul al XII-lea. Aflat mult timp sub stapanire turca (1551-1685), Aradul a trecut in anul 1685 la austrieci, iar in 1849 a devenit parte a Ungariei, care l-a transformat in cartierul general al luptei impotriva Imperiului Habsburgic. In 1920 Aradul a devenit parte a Romaniei. Pana in momentul de fata Aradul are o semnificativa populatie maghiara. Aceasta este strania lectie de istorie a unguroaicei, care tine mortis ca informatia furnizata de Calin, conform careia Aradul este un oras romanesc de mii de ani este neadevarata si plina de informatii incorecte. Finalul scrisorii arata ca Transilvania a fost parte a Ungariei de sute de ani, iar in anul 1920 Tratatul de la Trianon a redus suprafata Ungariei cu doua treimi, iar populatia cu o treime. Atunci a devenit Aradul parte a Romaniei, conchide aberant Szilvia Szabo incercand ea insasi dezinformarea de care il acuza pe Adrian Calin. 
 
Criticata de opozitie, Declaratia de Stabilitate si Securitate este buna pentru SolanaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :224
Friday, 29 October 2004
Inaltul Comisar al Uniunii Europene pentru Politica Externa si Securitate, Javier Solana, si-a exprimat convingerea ca exista suficiente premise pentru semnarea Declaratiei de Stabilitate si Securitate pentru Republica Moldova in cadrul summit-ului interministerial al OSCE de la Sofia, care se va desfasura la 6-7 decembrie curent, informeaza un comunicat al Serviciului de presa al Presedintiei de la Chisinau.

In cadrul unei convorbiri telefonice, sustinuta joi cu presedintele Vladimir Voronin, oficialul european a mentionat ca un bloc intreg de chestiuni ce vizeaza securitatea regionala poate fi solutionat in cazul sustinerii initiativei presedintelui moldovean privind semnarea documentului despre stabilitate si securitate pentru Republica Moldova. In cadrul dialogului au fost abordate probleme ce tin de reglementarea transnistreana, precum si aspecte privind coordonarea pozitiilor Republicii Moldova si Uniunii Europene in preajma summit-ului interministerial al OSCE de la Sofia. In cadrul convorbirii telefonice au mai fost abordate aspecte ale relatiilor bilaterale intre UE si Moldova, precum si importanta deschiderii la Bruxelles a reprezentantei Republicii Moldova pe langa UE. Reamintim ca, la 1 iunie curent, in cadrul intrevederii cu un grup de ambasadori acreditati la Chisinau, presedintele Voronin a lansat initiativa semnarii, de catre Rusia, SUA, Romania, Ucraina si Uniunea Europeana a unui pact de stabilitate si securitate pentru Moldova. "Nici in actuala Constitutie, nici in proiectele viitoarei legi supreme, nu se stipuleaza schimbarea acestui statut. Moldova avanseaza pe calea integrarii europene, mentinand, totodata, un sistem eficient si functional de relatii bilaterale si multilaterale in cadrul CSI. Orice incercare de a deregla aceasta simetrie fireasca, inclusiv de a renunta la principiile polietnicitatii si cele federative de solutionare a problemei transnistrene, poate provoca crize si stagnare. Republica Moldova se va putea dezvolta stabil numai in conditiile in care marile puteri si vecinii ei vor ajunge la compromis si la intelegere reciproca", se arata in proiectul pactului. Presedintele moldovean a declarat ca Republica Moldova se va putea dezvolta stabil numai in conditiile in care marile puteri si vecinii ei vor ajunge la compromis si la intelegere reciproca privind problemele statalitatii sale. Potrivit lui, doar semnarea de catre sefii departamentelor de politica externa ale Rusiei, SUA, Romaniei, Ucrainei si Uniunii Europene a unui document in cadrul unei reuniuni "ar constitui un sistem eficient de garantii pe termen lung pentru intreg statul moldovenesc, ar oferi terenul unor abordari unice pentru problemele ce tin de dezvoltarea institutiilor democratice, de asigurarea concordiei civice in tara si de solutionarea cat mai grabnica a problemei transnistrene". Anterior, initiativa presedintelui Voronin a fost supusa unei critici dure din partea opozitie. Astfel, liderul PPCD Iurie Rosca a spus ca textul proiectului Pactului de stabilitate si securitate pentru Moldova "vadeste lipsa de realism si de viziune complexa asupra situatiei geopolitice in care se afla Republica Moldova, incercand sa propuna anumite solutii". El a adaugat ca este regretabil faptul ca Voronin insista asupra unei idei depasite si invalidate de opinia publica, despre asa-numita federalizare a Republicii Moldova, care este respinsa de majoritatea absoluta a populatiei, asa cum arata toate sondajele efectuate in ultimii ani. "De remarcat ca, si de aceasta data, textul abunda de expresii gen "stat plurietnic", ceea ce vadeste ticurile kominterniste ale lui Voronin, care cauta sa prezinte Republica Moldova ca fiind lipsita de o majoritate evidenta, alcatuita din populatia romaneasca care da un profil clar si imposibil de ignorat statului nostru. Aceasta idee se inscrie pe obsesia mai veche a Partidului Comunistilor de deznationalizare si rusificare a elementului romanesc din Republica Moldova care, bineinteles, nu poate sa aiba succes", a subliniat Rosca. La randul sau, copresedintele Blocului "Moldova Democrata", Veaceslav Untila, a spus ca proiectul lui Voronin confirma "lipsa de coerenta a comunistilor in politica interna si externa a Republicii Moldova". "Pactul propus de Voronin reprezinta, in esenta, un proiect de compilare a tuturor ideilor aberante si daunatoare statalitatii Republicii Moldova, promovate de catre comunisti pe parcursul acestor ani. Regasim aici ideile "pactului social", care nu a prins in societate, tezele cu privire la polietnicitate si diversitate lingvistica, preluate din Conceptia Nationala de Stat, precum si conceptul de federalizare, care denota faptul ca Voronin nu s-a dezis definitiv de planul Kozak. Initiativa lui Voronin este, mai degraba, un truc, decat o strategie care ar lua in calcul, in primul rand, interesele Republicii Moldova", a afirmat Untila. Unul dintre liderii Partidului Social Democrat, Oazu Nantoi, a declarat ca initiativa lui Voronin poate fi interpretata drept "o recunoastere a propriei incapacitati de a reintregi tara si de a reconsolida societatea". "Voronin face referinte la eforturile orientate spre stabilizarea situatiei social-economice, dar noi stim cui i se datoreaza aceasta stabilitate - acelor cetateni care sunt fugariti din Republica Moldova de politica actualei puteri si care o intretin prin linia Western Union. In ceea ce priveste armonizarea relatiilor interetnice acesta este un conflict ascuns, care mocneste in forma latenta si Voronin incearca sa fie continuatorul politicii de consolidare a natiunii socialiste moldovenesti pe baza antiromanismului, ceea ce este absolut neviabil si periculos. Voronin nu propune nimic in sensul solutionarii conflictului transnistrian, deoarece insista asupra formatului pentalateral existent, care constituie o capcana pentru Republica Moldova si un instrument de realizare geopolitica al Federatiei Ruse", a conchis Nantoi.

 
Intalnire religioasa ortodoxa in SUAPDF Print E-mail
New England, SUA/Romanian Global News
Accesari :309
Friday, 29 October 2004
Dioceza Ortodoxa din regiunea New England, aflata sub jurisdictia Bisericii Ortodoxe din America, va organiza in zilele de 29 si 30 octombrie a 41-a editie a reuniunii diocezelor din America, se arata pe site-ul acestei organizatii.

Manifestarea religioasa se desfasoara in orasele Claremont, din New Hampshire si Springfield, din Vermont. Intalnirea este organizata de cele doua biserici din orasele de mai sus: Holy Resurection, respectiv Biserica Sfanta Treime. Prima zi a dezbaterilor se va desfasura in Springfield, iar cea de-a doua in Claremont. Bisericile au fost anuntate din timp despre aceasta reuniune, ele trebuind sa prezinte o lista a delegatilor trimisi pana pe data de 1 septembrie. Si bisericile ortodoxe romanesti din Statele Unite au fost invitate sa participe, astazi urmand a se observa numarul reprezentantilor romani la eveniment. Dioceza Ortodoxa din America aprtine de Biserica Ortodoxa din America, printre care se mai numara si urmatoarele dioceze si episcopii: Dioceza Alaskai, Dioceza Albaneza, Dioceza Bulgara, Arhidioceza Canadei, Episcopia Romana, Diocezele Pensylvaniei, Midwest, New York, New Jersey si Washington.

 

 
S-a stins din viata scriitorul roman Alexandre VonaPDF Print E-mail
Neuilly, Franta/Romanian Global News
Accesari :822
Friday, 29 October 2004
Scriitorul roman Alexandre Vona, autorul Ferestrelor ziditea murit la finele saptamanii trecute la Spitalul american din Neuilly (Hauts-de-Seine), la varsta de 82 de ani.

Cu numele real de Alberto Henrique Samuel Bejary Mayor, el s-a nascut la 3 martie 1922 la Bucuresti, ca descendent al unei familii de evrei care s-a stabilit in Balcani dupa expulzarea evreilor, in secolele XV si XVI din Spania si Portugalia. Vona, pseudonim extras din numele mamei sale, Navon, a absolvit Politehnica Bucuresti fara nici o problema. In anul 1948 s-a hotarat sa ia calea exilului, iar Parisul a fost destinatia sa finala. Desi absolvent de studii tehnice, Alexandre Vona a fost atras mai mult de magia cuvantului decat de tehnica, iar la varsta de 14 ani isi publicase deja primul volum de poezii, iar doisprezece ani mai tarziu, un al doilea volum, Vitro, avea sa primeasca ultimul premiu pe care fundatiile regale romane il mai puteau inca acorda. Romanul sau de capatai, Ferestrele zidite, roman care ignora orice referinta istorica sau geografica, fara a numi personajele, se gaseste, conform opiniilor criticilor, la mijlocul drumului dintre Proust si Kafka. Numai povestea unei intalniri intre naratorul anonim si un personaj enigmatic, frate sau amant al unei femei sechestrate in spatele unor ferestre zidite, este cea care da coerenta textului romanului. Autorul Alexandre Vona a primit, in 1996, la Roma premiul Latina.

 
Dialoguri francofone la DijonPDF Print E-mail
Dijon, Franta/Romanian Global News
Accesari :337
Friday, 29 October 2004
Orasul francez Dijon gazduieste, in perioada 27-29 octombrie, un colocviu international intitulat Francofonie si integrare europeana, patrimoniu romano-francez.

Aceasta dezbatere a putut fi realizata datorita prefecturii si consiliului local francez si se va desfasura in mai multe locuri. Astfel, deschiderea evenimentului se va face printr-o serie de comunicari la Teatrul Municipal din localitate si la Amfiteatrul Bianquis al Facultatii de Litere, urmand, apoi, si alte dialoguri mixte intre cele doua participante la Hotelul Vega si la rectoratul Academiei. Manifestarea se va incheia cu o masa rotunda denumita Universitatea, artisanul integrarii, ce va avea loc la Casa Universitatii situata in campusul acesteia. Desi intalnirile au in prim plan parteneriatul dintre Romania si Franta, la Dijon vor mai participa si alte tari francofone precum Italia, Belgia si Elvetia, care au fost reprezentate de cercetatori din domenii diferite: literatura, istorie, stiinta, drept. Organizatorii isi propun ca la intruniri sa se analizeze atasamentul francofonilor romani la o mentalitate europeana si sa evidentieze contributia lor la patrimoniul european si universal. O manifestare similara precedenta asupra relatiilor romano-franceze a reliefat importanta fenomenului 1848 pentru cele doua tari, in urma caruia s-au pus temeinic bazele raporturilor dintre Franta si Romania. Astazi, Franta isi doreste sa fie un model pentru viitoarea Romanie europeana, la care tara noastra sa se poata raporta oricand, informeaza ziarul francez Le Bien Public.

 
ARA multumeste AustralieiPDF Print E-mail
Leumeah, Australia/Romanian Global News
Accesari :219
Friday, 29 October 2004
Asociatia Romanilor din Australia va participa la Festivalul Multumim Australiei, care se va desfasura sambata, 30 octombrie, la Campbelltown Stadium din Leumeah.

Thank You Australia, denumirea originala a festivalului, este un eveniment ce se organizeaza cu o frecventa anuala ca principal proiect al Thank You Australia Inc. Festivalul este un eveniment de o zi pentru intreaga familie ce isi propune, prin programele sale, sa vina in sprijinul comunicarii intre diversele grupuri etnice din Australia, dar si intre acestea si societatea australiana, informeaza ARA. Festivalul australian de sambata va fi organizat sub forma unei zile cu familia, la care vor putea fi admirate parade, care alegorice,  mini-jocuri olimpice, standuri, jocuri, etc. Evenimentul va mai cuprinde si o slujba de multumire, discutii si forumuri pe diverse teme, ca si prezentarea de talente etnice. Costumele nationale romanesti, precum si cele apartinand celorlalte etnii din Australia, vor fi prezentate in cadrul unei parade a costumelor nationale, care se asteapta sa fie atractia spectacolului de seara de la acest sfarsit de saptamana in care diversele grupuri etnice si asociatii tin sa-si exprime multumirea fata de tara care i-a adoptat. 

 
Concert extraordinar al Alinei Bercu la New YorkPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :262
Friday, 29 October 2004
Tanara si talentata pianista romanca, Alina Bercu, se va afla in seara zilei de 30 octombrie pe faimoasa scena Carnegie Hall din New York pentru a sustine un recital.

Concertul este organizat cu scopul de a-i face cunoscuti pe castigatorii Concursului International de Pian din Cincinnati, desfasurat in luna iunie a acestui an. Fetita de doar 14 ani a reusit sa impresioneze juriul format din reprezentanti ai Angliei, Coreei, Rusiei,  Statelor Unite ale Americii, Japoniei, presedinte fiind Leon Fleischer, iar secretar general, Gloria Ackerman, fondatoarea asociatiei americane pentru acordarea burselor muzicale. La acest concurs s-au inscris 750 de copii din care s-au selectat 150 de participanti cu varste cuprinse intre 5 si 17 ani. Interpretand "Variatiuni pe o tema de Corelli" de Rachmaninov si "32 de variatiuni" in do minor de Beethoven,  "Berceuse" de Chopin si Concertul numarul 3 in do major de Prokofiev, Alina Bercu a reusit sa castige marele Premiu, Premiul I si Medalia de Aur la sectiunea concert si Premiul I la sectiunea solo. Evenimentul anuntat de directoarea Institutului Cultural Roman din New York, Sanda Visan, este sponsorizat de o firma romaneasca si a primit donatii si din partea actritei Anda Onesa Lieberman, stabilita in SUA din 1991.

 
Un aparat de fitness lansat de un roman face miracole pentru MadonnaPDF Print E-mail
Londra, Marea Britanie/Romanian Global News
Accesari :276
Friday, 29 October 2004
O masinarie aproape de tortura, sistem pus in aplicare si dezvoltat de balerinul roman Julius Hovath, este noul apart de fitness cu care celebra Madonna se gandeste sa isi remodeleze corpul. Aparatul de fitness este cunoscut sub denumirea populara de Roata de tortura, dupa  denumirea instrumentului medieval de tortura. Aparatul ajuta, de fapt, la realizarea unui exercitiu de intindere a muschilor. Clientii sunt legati de dispoztivul de lemn, iar apoi cativa scripeti incep sa lucreze din greu membrele.  Numele exact pentru roata de tortura este Sistemul Girotonic de Intindere si este deosebit de popular in randul dansatorilor de top si a gimnastilor olimpici. Madona a declarat ca este incantata de masinaria pusa in practica de roman, pentru ca aceasta formeaza muschi lungi, intinsi, care arata tonifiati. Unul dintre membrii clubului de gimnastica londonez pe care Madonna il viziteaza o data pe saptamana a spus ca aparatul pare un instrument medieval de tortura, dar face miracole. 
 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions