Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2004 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2004
<<
Octombrie 2004
>>
D
L
M
M
J
V
S
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            
Cautare
John Smith ofera burse tinerilor basarabeniPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia / Romanian Global News
Accesari :278
Sunday, 24 October 2004

Ambasada Marii Britanii ]n Republica Moldova a lansat un nou program de burse, destinat tinerilor din Republica Moldova. Bursele sunt oferite de Trustul Memorial "John Smith" al Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.

Potrivit unui comunicat de presa al Ambasadei Marii Britanii la Chisinau, in cadrul acestui program pot participa tinerii cu varste cuprinse intre 25 si 35 de ani, care vorbesc excelent limba engleza si care au, cel putin, scorul 6 la testul de limba engleza IELTS.
Tinerii din Republica
Moldova sunt invitati sa-si trimita, pana la 30 noiembrie 2004, dosarele pentru programul John Smith Fellowship, care va dura sase saptamani, incepand cu iunie 2005. Bursa va acoperi toate cheltuielile participantilor.
Candidatii care vor trece preselectia vor fi intervievati in Republica
Moldova, iar o selectie finala va fi facuta de Trustul Memorial "John Smith" pana la finele lunii februarie 2005. Cei care nu au certificat de sustinere a testului IELTS vor fi rugati sa-l ia in cazul in care vor fi selectati.
Scopul programului este fortificarea si aprofundarea valorilor democratice printr-un program de studiu si stagieri, ce va explora modul in care functioneaza organizatiile democratice si rolul acestora intr-o societate democratica. Vor fi avantajati candidatii care activeaza si sunt antrenati in sistemul politic, servicii legale, in special, in domeniul drepturilor omului, mass-media, serviciu guvernamental (inclusiv la nivel local) si ONG cu o implicare explicita in promovarea exercitiului democratic, a drepturilor egale si echitatii sociale si a transparentei guvernamentale.

 
Globalizarea este in momentul de fata sansa cercetarii din RomaniaPDF Print E-mail
Sinaia, Romania / Romanian Global News
Accesari :859
Sunday, 24 October 2004

Conferinta pe tema Migratia tinerilor cercetatori romani. Performante si cai de intoarcere  a reunit la Sinaia, pe langa tineri cercetatori cu nume sonore in cercetarea romaneasca, persoane anjagate de multi ani in proiecte majore de cercetare intr-unele dintre cele mai dezvoltate tari din lume. Acesta este si cazul profesorului Florin Dimofte, stabilit in prezent in Statele Unite ale Americii si Senior Research la Centrul de cercetare NASA din Cleveland, Ohio.

RGN: Cand ati ales sa plecati din Romania si de ce ati facut-o?

F.D.: Am plecat din Romania in 1989, in luna aprilie, deci cu cateva luni bune inainte de schimbarea generala, insa printr-un efort de circa trei ani. Am plecat cerand emigrare in Statele Unite, avand un post la Universitatea Americana din New Mexico, care mi-a oferit aceasta sansa. Fusesem intrebat de mai multe ori in acest proces de trei ani de ce nu plec ca vizitator, de ce nu plec ca schimb doar,sub forma asta. La care raspunsul meu a fost urmatorul: de 20 de ani tot cer sa plec ca vizitator, sa plec la congrese, sa plec pur si simplu ca turist si mi se refuzase. Pentru ca in 68-69 am fost plecat (in 68 in Statele Unite  si in 69 in Anglia), dupa care mi se taiasera toate posibilitatile de plecare si atunci am zis ca singura solutie este sa plec definitiv. Pana la urma s-a rezolvat, dar am facut chiar o gluma: pana la urma si contele de Monte Cristo, dupa 20 de ani tot a reusit sa iasa. Am reusit si am realizat ce am realizat dupa aceea in 15 ani in SUA.

RGN: Contactele dvs cu mediul de cercetare din Romania au ramas insa.

F.D.:Da, au ramas, permanent. Am avut un colaborator permanent care mi-a fost si profesor initial, profesorul si academicianul Constantinescu, cel care a fost rector al Politehnicii imediat dupa schimbare. A fost presedintele Academiei Romane, un timp, si dupa aceea Ambasadorul Romaniei la Bruxelles, in ultima parte, iar acum e din nou in tara. Mai sunt multi altii cu care am avut contacte permanente. Partea asta de legatura cu cercetarea din domeniul in care am lucrat inainte, in tara, s-a mentinut permanent.

RGN: Domnul prof. Popentiu Vladicescu ne indemna in cuvantarea dumnealui sa nu va condamnam prea tare pentru ca ati plecat din tara. Dvs ati simtit vreodata ca sunteti condamnat in tara?

F.D.: Nici n-am simtit si nici nu mi-am facut o problema din asta, pentru ca relatiile pe care le-am avut cu cei cu care am lucrat au fost absolut normale si inainte si dupa. Problema era ca ma decisesem cu trei ani inainte si chiar daca s-ar fi facut schimbarea tot asa faceam, pentru ca deja eram canalizat pe o anumita idee si asta s-a vazut pe urma. Am reusit sa fac in sistemul american ceea ce n-as fi facut intr-o viata, sau mai multe vieti in Romania. Nu era ceva general, era ceva particular pentru persoana mea, era o metoda sa imi valorific mult mai bine capacitatea acolo. Ce realizam nu putea fi fructificat aici, mai ales cu caderea masiva a industriei imediat dupa schimbare.

RGN: Vis--vis de ce s-a discutat aici, toate zilele acestea, ce sanse dati acestui Program National?

F.D.: N-as vrea sa discut pe sanse. As vrea sa discut pe ceea ce ar trebui facut efectiv ca sa se poata. Initiativa e foarte buna dar, in primul rand, ideea generala este ca pentru cercetarea din Romania, in stadiul in care este acum, nu vad sanse foarte mari. Singura varianta este sa se globalizeze, adica sa incerce sa intre in legatura si sa-si fructifice cercetarea in organizatii multinationale, asta insemnand universitati cu universitati, universitati cu sector privat, universitati cu agentii guvernamentale. Exista si aici o dificultate, pentru ca organizatiile guvernamentale, de exemplu americane, n-or sa vrea sa lucreze cu organizatii de cercetare din alte tari. Si acolo este o politica de a da banii pentru intern. Nu poti sa faci o propunere pentru programele obisnuite, care au foarte multi bani si sa ai parteneri externi. Dar exista alte programe mai largi: NSF (National Science Foundation) care are posibilitatea sa mai acorde suport pentru astfel de colaborari si nu vad nici un fel de viitor daca nu se face cooperare. Nu vad nici un viitor in folosirea tinerilor deja educati si invatati cu sistemul de afara, care sa lucreze in conditiile in care e sistemul in Romania acum. Poti sa-l aduci si va fi foarte fericit, dar daca va avea aceleasi conditii.

RGN: Credeti ca este posibil sa li se ofere tinerilor care se intorc acum  aceleasi conditii?

F.D.: Da, dar daca se face cooperare, daca esti la acelasi nivel sau poate chiar sa nu fie aici permanent, ci sa lucreze o perioada din an acolo, unde este invatat si le stie pe toate, si atunci e foarte incantat si poate sa fie foarte bine. Sunt exemple cand patriotismul local (termen pe care l-am pus in ghilimele si care poate sa cuprinda aspecte legate de cum te simti, de atmosfera, de cum se desfasoare viata) poate sa fie promovat in felul asta si sa aiba o optiune gen: OK, why not?; stau in Romania, daca castig bine si pot sa imi permit. Dar daca il aduci in Romania pe tanar si ajunge sa vada diferentele enorme dintre cei care fac ceva intr-adevar si cei care nu fac dar aduna bani si isi permit ce isi permit, n-o sa fie posibil. O sa zica, ia stai domne, pot sa am alta viata si fara sa fiu supus la aceasta situatie mizerabila in care ma pun cei care au facut banii cine stie cum.

RGN: Dvs v-ati intoarce daca vi s-ar oferi acum conditiile care vi se ofera in Statele Unite?

F.D.: Depinde. Nu uitati ca am 66 de ani asa ca nu stiu

RGN: Deci nu eliminati cu totul aceasta ipoteza?

F.D.: Mai e un mic aspect. Sunt acuma implicat foarte puternic in finalizarea a ceea ce am inventat la inceputul acestor ani si de care sunt legate programe guvernamentale americane. Asa ca, fiind aici, n-as putea sa finalizez. Este o chestiune particulara, daca as reusi sa ies din treaba asta si daca, intr-adevar ceea ce am facut ar fi intr-un motor demo al unor firme mari americane in 2007, atunci probabil ca aceasta s-ar finaliza intr-un fel acolo si ar trebui sa ies pe piata privata cu valorificarea inventiei. Atunci n-ar mai conta locul efectiv. S-ar putea face si aici. Insa organizarea unui colectiv de cercetare aici ar fi foarte interesant si as putea sa am aici studentii pe care i-am scolit intr-un fel acolo, in America. Dar se poate face altceva, daca tot mi-ati pus intrebarea asta. Am o alta varianta cu o firma privata de cercetare si de soft, sa zicem, la nivel foarte inalt. E vorba de life prediction (prezicere de viata) pentru structuri metalice sau constructii legate pe de o parte, de exemplu , de centrale atomice, care pot sa fie afectate de cutremure, dar s-ar putea extinde si cu alte probleme. Un bun colaborator si prieten al meu este presedintele acestei companii cu care colaboram si cu care ne-am gandit foarte serios sa facem un nucleu in Romania. Deci se poate si asa. Sunt, potential, destul de multe forte aici, problema este de organizare si cum le folosim. Deci, sa facem un fel de sucursala a firmei mama aici in Romania, si asta ar fi o initiativa privata.

RGN: Dvs. vorbiti mai mult despre initiative private in cercetare. Nu credeti in masuri guvernamentale pentru imbunatatirea mediului de cercetare?

F.D: Nu, ma gandesc la punerea impreuna a organizatiilor guvernamentale, a universitatilor pentru dezvoltarea cercetarii. Dar daca mergem numai pe partea guvernamentala sau de stat, atunci cercetatorul trebuie sa traiasca decent, Nu il putem obliga sa traiasca decent doar cu 75100 de dolari sau euro, pentru ca nu are din ce trai. El trebuie sa aiba un regim de viata care sa ii permita sa se gandeasca 24 de ore din 24 numai la activitatea stiintifica. Daca il fortezi sa se gandeasca la altceva - si il fortezi automat, pentru ca n-are ce pune pe masa - atunci trei sferturi din timp el va alerga dupa bani in alte afaceri sau alte actiuni care n-au nici o legatura cu pregatirea si dezvoltarea lui ca cercetator. In munca asta crearea si dezvoltarea cere practic sa fii in ideea respectiva 24 de ore din 24. Nu este o activitate care sa se poata incheia in opt ore: ai inchis biroul, ai plecat, totul a ramas acolo. Nu, asta ti se macina in cap permanent. Si asa s-a intamplat cu toti cei care stiu eu ca au avut rezultate nemaipomenite. Si asta nu se poate face fara sa ai ceva pe masa, e clar. Am discutat si cu tinerii cercetatori ca, daca in Franta se ofera pentru un post-doc 1.500-2.000 de euro, la standardul de viata din Franta, probabil ca in Romania ar fi intre 400-500 de euro, ca sa ii ceri sa fie intr-adevar dedicat cercetarii. Bineinteles ca e un risc, la un moment dat o sa fie si unii care o sa ia banii si o sa se ocupe de altceva, dar astia se selecteaza automat, printr-o evaluare periodica a activitatii. In acelsi timp, cei care sunt dedicati au din ce porni si au pentru ce sa faca. Deci asta este ideea cu organizatiile guvernamentale: trebuie sa inteleaga ca trebuie sa creeze acest cadru, pentru ca daca il fortezi sa n-aiba nimic pe masa nici n-o sa-ti lucreze, o sa se tina de orice altceva.

RGN: In conditiile in care acest Program National ar reusi sa miste ceva, in cinci ani cati dintre tinerii cercetatori de afara credeti se vor intoarce?

F.D.: Cred ca ar trebui luata un pic separat, si nu privita ca un Program National. Pentru ca Programul National ar trebui creat din caramizi mici, care ar forta dupa acea nationalul sa se adapteze. Deci trebuie create aceste nuclee, aceste cooperari internationale. Din ce am vazut acum si din ce mai stiam eu, mi se par pierduti de realitatea internationala multi dintre cei care fac o asa-zisa cercetare aici. Si din cauza asta cooperarea si punerea in fata a ceea ce se face ar schimba total mentalitatea si modul de lucru. Deci, ca sa se faca treaba, trebuie sa se inteleaga ca tot banul le misca, si trebuie create acele companii non-profit care fac numai legatura dintre exterior si interior: stiu ce-i aici, stiu bine ce-i acolo, sunt plasate undeva in strainatate, in SUA sau in Europa, cunosc foarte bine mediul din jur si stiu pe cine sa aleaga si sa ii puna in contact pe cei de acolo cu cei de aici, folosind pentru asta fondurile care sunt: de la agentii guvernamentale americane, de la NATO, care poate si el sa suporte etc. Dar trebuie sa ai aceasta organizatie non-profit, care sa aiba o activitate si un business curent pentru realizarea acestor legaturi si adunarea acestor fonduri, care pot sa fie donatii sau bani guvernamentali. Dar nu se poate cere ca aceste organizatii sa lucreze doar pe bani externi. Guvernul roman trebuie sa fie parte-parte, fie prin Institutul Cultural Roman, fie prin CNCSIS. Trebuie inteles ca trebuie pus umarul din amandoua partile. Eu astea le vad mai importante decat promovarea unui Plan National care sa rezolve treaba pe intreaga natiune. Nu e cazul. Nu sunt forte si nici interes major ca intr-adevar sa se faca treaba asta.

RGN: Nu simtiti, inteleg, ca exista un interes real pentru problema cercetarii in Romania?

F.D.: Simt ca se plange pentru interes, dar nu simt ca s-ar putea sa fie neaparat interes. Exista niste nuclee, ca participarea presedintelui (presedintele Romaniei, Ion Iliescu, n.r.) la astfel de manifestari, dar si aici am o indoiala, pentru ca presedintele este la ultimele zile ale madatului sau. Ce va face presedintele nou, inca nu stim. Va prelua imediat aceste actiuni, le va considera prioritare? iar nu stim, pentru ca depinde de momentul politic cand se va intampla treaba asta si ce va putea sa afiseze mai mult in momentul acela. Nu stiu daca pentru cercetare exista chiar dorinta nemaipomenita de afi afisata programul imediat, deci trebuie sa  incercam sa impingem de jos treaba asta, fara a astepta o rezolvare nationala. Asa cum, de fapt, Institutul acela International de Biodinamica este un exemplu, dar nu trebuie sa asteptam noua ani pentru asta. Pana atunci murim, iesim din secolul asta. Deci trebuie fiecare treaba facilitata si fluidizata metoda birocratica de a face astfel de organizatii si de a creea mici fonduri, pentru ca 50-100 de mii de dolari nu este chiar asa de mult fata de cat se spanzura pe alte treburi. Trebuie facut rost de acesti bani din indiferent ce sursa din tara. Ca de acolo, din strainatate stim din ce surse se poate, dar trebuie sa fie participare comuna. Asta este singurul lucru pe care il vad fiabil la momentul acesta: aceste nuclee sa se creeze, sa inceapa sa lucreze cat mai bine si atunci, pe baza lor se selecteaza si cercetatorii, se schimba si mentalitatea, se schimba si cercetatorii, se schimba tot. Degeaba faci Program National, daca n-ai cu cine, daca  toata lumea este invechita. Sunt unii tineri care vor, dar trebuie create conditii pentru asa ceva. 

 
Expozitia Brest din ConstantaPDF Print E-mail
Constanta, Romania / Romanian Global News
Accesari :192
Sunday, 24 October 2004
Muzeul Marinei Romane organizeaza impreuna cu Consulatul Onorific al Frantei la Constanta, Alianta Franceza si Clubul Foto Reflex, vernisajul expozitiei Brest 2004.

Evenimentul va avea loc pe 24 octombrie, in cadrul Muzeului Marineii Romane. Expozitia cuprinde o retrospectiva in 100 de imagini color a celor mai importante momente din desfasurarea editiei 2004 a sarbatorii marii si a marinarilor care se organizeaza din patru in patru ani la Brest, in Franta. In cadrul expozitiei vor putea fi vazute si manuale si reviste de specialitate, cursuri, brevete, ordine, medalii, plachete, accesorii de uniforme de epoca si fotografii document din patrimoniul Muzeului Marinei Romane, care evoca relatiile romano-franceze de-a lungul anilor. Cu acelasi prilej va fi lansat si albumul lui Mihai Postelnicu, Brest-Constanta sub semnul prieteniei. Mihai Postelnicu a mai avut o serie de expozitii in Franta, din 1994: expozitia personala din Brest, in 1998, expozitia Coasta Marii Negre, din Sette Montpellier 1999 si Traditii si locuri romanesti religioase Brest, in anul 2000.

 
Lacul Lebedelor la ConstantaPDF Print E-mail
Constanta, Romania / Romanian Global News
Accesari :230
Sunday, 24 October 2004

Baletul in patru acte Lacul lebedelor, de P.I. Ceaikovski va fi prezent pe scena Casei de Cultura din Constanta, pe 24 octombrie la ora 19.00, se anunta in paginile unui cotidian constantean.

Cu o coregrafie ce apartine regretatului maestru Oleg Danovski, precum si lui Marius Petipa, spectacolul va fi pus in scena atat de balerinii care au facut parte din cadrul  Teatrului de Balet Oleg Danovski, cat si de cei care au activat in cadrul Operei Constanta. Repetitia generala pentru baletul lui Ceaikovski, care va deschide stagiunea teatrala de anul acesta, a avut loc pe 21 octombrie pe aceeasi scena. In rolurile principale vor evolua prim-solistii Minica Chereches, in rolul lui Odette, Cristian Tarcea - Siegfried, Oleg Danovski Jr. - Rothbart si Mircea Craciun in rolul Bufonului. Directorul artistic al Companiei de Balet din cadrul Teatrului National de Opera si Balet Oleg Danovski, Calin Hantu este multumit de modul in care au decurs repetitiile si considera ca nivelul profesional al componentilor trupei de balet se va vedea cu ocazia prezentarii spectacolului. Stagiunea va continua cu spectacolele Frumoasa din padurea adormita, pe 4 noiembrie, Craiasa zapezii, pe 7 noiembrie, si Anotimpurile, pe 13 noiembrie. Piesele vor fi jucate pe scena Casei de Cultura din Constanta.

 
Rom-Antique la a X-a editiePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania / Romanian Global News
Accesari :180
Sunday, 24 October 2004
World Trade Center din Bucuresti organizeaza in 24 octombrie cea de-a X-a editie a targului anticarilor Rom-Antique, anunta site-ul organizatiei. Manifestarea se desfasoara lunar de la inceputul acestui an, iar la editia de duminica va reuni peste 40 de anticari din capitala si din provincie.

. Acestia isi vor expune obiectele la Hotelul Sofitel din cadrul complexului, sperand sa reuseasca sa devina cunoscuti pe aceasta piata in ascensiune in tara noastra. La eveniment vor putea fi admirate piese valoroase din secolele IXI si XX.

Targul va fi deschis intre orele 10:00 si 19:00.

 
Festival National de Teatru la Piatra NeamtPDF Print E-mail
Piatra Neamt, Romania / Romanian Global News
Accesari :170
Sunday, 24 October 2004
In perioada 23 - 31 octombrie, la Piatra Neamt, are loc editia a XIV-a a Festivalului National de Teatru. Festivalul incepe cu spectacolele teatrului pentru copii Ion Creanga, Tandarica si Excelsior din Bucuresti si Academia de teatru George Enescu din Iasi.

Pe scena Teatrului Tineretului din Piatra Neamt vor evolua si membrii teatrelor: Maria Filotti din Braila, Fani Tardini din Galati, Luceafarul si Teatrului Vasile Alecsandri din Iasi, Ioan Slavici din Arad dar si Odeon, Nottara si Masca din Bucuresti. Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica I.L.Caragiale, Universitatea Hyperion - Facultatea de Arte si Universitatea Spiru Haret din Bucuresti se vor prezenta cu spectacole in premiera.

 
Sarbatoare a teatrului romanescPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania / Romanian Global News
Accesari :184
Sunday, 24 October 2004
In  perioada 24-31 octombrie, se va desfasura Festivalul National de Teatru ''I.L. Caragiale'', a XIV-a editie. Deschiderea va avea loc la Teatrul de Stat din Oradea, unde va fi prezentat marele succes al stagiunii trecute - spectacolul ''Electra'' dupa Sofocle si Euripide, in regia lui Mihai Maniutiu.

Criticul Ion Parhon, directorul artistic al Festivalului, a selectat 20 de spectacole, pe care le-a grupat in patru sectiuni: ''Spectacole pentru toate anotimpurile'', ''Recitaluri'', ''Tineri artisti pe drumul performantei'' si ''Teatrul de televiziune''. Piesele respective sunt semnate de nume sonore ale regiei romanesti, care au depasit de mult granitele tarii, ca Silviu Purcarete, Alexandru Tocilescu, Tompa Gabor, Mihai Maniutiu, Alexandru Dabija, dar si de creatori talentati precum Felix Alexa, Radu Afrim, Bocsardi Laszlo, Claudiu Goga, Vlad Massaci, Gianina Carbunariu, Alexandru Berceanu sau Yuriy Kordonskiy - un indragostit de teatrul romanesc, care a montat la ''Bulandra'' trei spectacole memorabile. Printre teatrele din Bucuresti, participante in festival, se numara ''Bulandra'', ''Nottara'', Comedia, Act, Luni, Studioul Casandra. Zilnic, incepand cu ora 22,00, va fi deschisa Caffe Nott, la Teatrul Nottara, unde va fi gazduit Clubul Festivalului. La incheierea festivalului, iubitorii de teatru vor asista un recital oferit de o legenda vie a teatrului romanesc, Olga Tudorache, care va fi omagiata, in acest anturaj al sarbatorii teatrului romanesc, cu prilejul implinirii a 75 de ani de viata.

 
Delimitarea platoului continental si a zonelor economice in Marea NeagraPDF Print E-mail
Haga, Elvetia / Romanian Global News
Accesari :173
Sunday, 24 October 2004
Luni, 25 octombrie, la Haga, agentii desemnati de catre partea romana, respectiv, de partea ucraineana, se vor intilni cu presedintele CIJ, Shi Jiuyong, in cadrul procesului referitor la delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra.

. Partea romana va fi reprezentata de secretarul de stat in Ministerul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, agentul Guvernului Romaniei in pentru acest caz, si de co-agentii Cosmin Dinescu, director general pentru afaceri juridice in MAE si Iulian Buga, Ambasadorul Romaniei la Haga. Scopul intalnirii este discutarea si convenirea chestiunilor procedurale referitoare in primul rand la termenul de depunere a documentelor corespunzand procedurii scrise in fata Curtii: memoriul si contra-memoriul. Conform Regulilor de procedura ale CIJ, ulterior acestei intalniri, convocate de Presedintele Curtii, se va depune mai intai memoriul statului care a facut sesizarea (in speta, Romania) si, ulterior, contra-memoriul statului impotriva caruia s-a facut sesizarea (respectiv, Ucraina), in termenele stabilite. Memoriul trebuie sa contina o prezentare a faptelor relevante si a temeiurilor juridice si concluziile. Contra-memoriul trebuie sa raspunda pretentiilor formulate in memoriu, admiterea sau respingerea motivata a sustinerilor celeilalte parti, observatii fata de sustinerile celeilalte parti, temeiul juridic pe care isi intemeiaza cauza si concluziile. Romania a sesizat Curtea Internationala de Justitie de la Haga pe 16 septembrie 2004 cu o cerere de solutionare a problematicii delimitarii platoului continental si zonelor economice ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions