Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2004 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2004
<<
Octombrie 2004
>>
D
L
M
M
J
V
S
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            
Cautare
Daca ar fi sa o ia de la capat, Lesco ar face exact acelasi lucru!PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :173
Thursday, 21 October 2004
Fostul detinut politic de la Tiraspol, Alexandru Lesco, judecat si condamnat de catre un tribunal sovietic transnistrean la 12 ani de temnita grea pentru incercarile sale si ale Frontului Popular de a pastra identitatea romaneasca in Basarabia, s-a aflat zilele acestea la Bucuresti.

Dupa eliberarea sa, refacut fizic si psihic, cu ajutorul prietenilor Basarabiei si cu binecuvantarea Prea Fericitului Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Alexandru Lesco a venit in spatiul public romanesc cu o chemare: de a nu-i uita pe camarazii sai inca inchisi peste Nistru, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov Popa si pe copiii Basarabiei asupriti de autoritatile separatiste rusofone.

In cadrul Facultatii de Sociologie a Universitatii Bucuresti, Alexandru Lesco a impartasit celor prezenti fragmente din suferinta si lupta sa. Evenimentul a fost organizat de ziarul ZIUA si Civic Media care au militat activ intr-o campanie publica pentru eliberarea acestor ultimi detinuti politici ai Europei. La sediul Facultatii de Sociologie din Schitu Magureanu sala a fost arhiplina. Studentii, presa si simpatizantii celor care au suferit si inca sufera in temnitele separatistilor transnistreni au asistat emotionati la scurta prezentare pe care a facut-o Alexandru Lesco despre perioada de detentie si a raspuns la intrebarile participantilor. Insotit de sotia sa, Tatiana Lesco, Alexandru a urmarit cu lacrimi in ochi un film documentar, "Unsharf", realizat de Radu Gaina, realizator TV, in ziua eliberarii sale, rememorand momentele de fericire pe care le-a simtit in momentul cand a trecut granita transnistreana. "Retraiesc acele clipe si sunt plin de emotie. Mare lucru nu pot sa va spun insa vreau sa va multumesc pentru tot ce ati facut si pentru ca v-am simtit alaturi. Asta mi-a dat putere sa rezist!", si-a inceput si incheiat interventia domnul Lesco, vadit emotionat, invitand participantii la un dialog deschis.

Redam cateva din raspunsurile primite la intrebarile auditoriului:

Ati simtit si ajutorul statului roman in acest rastimp?

"Poate ca nu s-a facut tot ce s-a putut dar ceva tot s-a facut. Au fost astfel de interventii cand am fost operat, in general cand am avut nevoi medicale. Nu spun ca s-a facut nici mult, nici putin, ci ca s-a facut ceva".

Care au fost cauzele arestarii si detentiei Dvs.?

"Fiind membru al Frontului Popular din Moldova (actualul PPCD, n.n.) am militat pentru o cauza: reunirea cu tara mama. La Tiraspol eram legal inregistrati ca birou al Frontului si faceam diferite adunari publice, oficiale. Militam pentru deschiderea scolilor romanesti din Transnistria, organizam diferite mitinguri, activitati de genul acesta. Pana la urma am fost invinuiti de terorism. Eu cred totusi ca daca nu eram noi era altcineva in locul nostru. Separatistii au vrut sa demonstreze ca tot ceea ce am facut noi, regizat bineinteles la Moscova, contravenea cu politica lor separatista. Si procesul a fost o intreaga inscenare care fluctua in functie de evenimentele de la Moscova. Aduceti-va aminte ca in 1993 a fost puciul de la rusi, ceea ce a ingreunat procesul nostru. Ba nu se convoca instanta timp de trei luni, ba intr-o zi hotarau foarte multe. Nu am stiut niciodata cauza adevarata pentru care am fost invinuiti. Doar pentru activitati de gen politic, pentru credinta in istoria noastra, in limba  noastra, pentru asta am fost arestati."

La ce gen de tortura ati fost supusi?

"In primii ani de detentie au fost de toate, si tortura si carcera de corectiePot spune insa ca in ultimii ani, sub presiunile internationale, in special cele din tara si din Moldova, nu ne-au mai torturat."

Ati stat timp de 12 ani inchis. Cum vi se pare Moldova, situatia politica, economica sociala, cand ati revenit la Chisianu? Ati stat 12 ani inchis pentru un ideal. Cum vi se pare acest ideal dupa acesti ani grei de temnita?

"Idealul pentru mine a ramas acelasi! Nu pot sa ma pronunt insa aspura celorlalte aspecte. In viata cotidiana nu s-a schimbat mai nimic, poate doar niste constructii noi."

Cum vi se pare Romania pentru care ati stat 12 ani inchis? De cate ori ati vizitat Romania?

"Inainte de detentie niciodata. Dupa eliberare insa am mai venit o data pe la jumatatea lunii iulie pentru niste examene medicale la Spitalul de Urgenta din Bucuresti. Era pentru prima data cand treceam Prutul. Cum sa mi se para. Nu am cu ce o compara. Nu am avut ocazia sa o vad inainte asa ca nu stiu cu ce as putea-o compara. Mi se pare o tara unde lucrurile nu stau inca bine, dar eu ma bucur acum ca am posibilitatea sa fiu in tara."

Cum credeti ca evolueaza situatia romanilor din Transnistria?

"Nu prea stiu sa va raspund pentru ca eu am fost declarat persona non grata in acel teritoriu insa lucrurile sunt mai rau decat in 1992. Acum sunt copiii in strazi, se lupta pentru scolile lor. S-au devastat scoli, in tot cazul, situatia a evoluat spre rau. Eu nu stiu cum se va termina acest calvar pentru ei. Am sperat ca acest regim nu va fi de durata dar vedeti ce situatie este acum"

Daca ar fi sa va intoarceti cu 12 ani in urma, ati schimba ceva din ce ati facut?

"As face exact acelasi lucru!"

Ce putem face pentru a ajuta in continuare pe cei care au ramas acolo?

"Eu as vrea sa aveti consecventa in ceea ce s-a inceput si sa reusim sa-I eliberam si pe ceilalti doi. Lupta trebuie continuata si va rog sa o faceti! Trebuie mediatizata si internationalizata situatia din Transnistria si trebuie sa ajunga acolo forte de pacificare straine nu rusesti. E ca si cum ai pune lupul sa pazeasca oile. Presiunile trebuie sa fie constante si sa ne conjugam eforturile sa ii aducem si pe ei acasa!"

Puteau sa va elibereze pe toti? De ce nu au facut-o?

"Teoretic, puteau. Practic insa nu l-au eliberat decat pe Ilascu. Bine, noi ne-am bucurat cand l-au eliberat si a devenit parlamentar european. Asa a putut sa faca cunoscuta situatia nostra. Nu stiu insa care au fost considerentele pentru care noi nu am fost eliberati."

Ce deputat sau ce personalitate politica din Moldova v-a sustinut moral si pe Dumneavoastra si familia in toti acesti ani? A existat o asemenea persoana?

"Eu fiind din 1989 membru al Frontului Popular devenit ulterior Partidul Popular Crestin Democrat, pot spune ca m-au ajutat demnitarii din fruntea PPCD-ului. Din spusele sotiei mai stiu cate ceva pentru ca va dati seama ca mie nu-mi ajungeau asemenea informatii".

Nu credeti ca ati putea ajuta la eliberarea celor doi colegi ramasi, mai bine de aici, din Romania?

"Nu ma tem sa ma stabilesc acolo! Nu mi-am propus sa ma ascund undeva anume. Vreau sa militez in continuare pentru respectarea drepturilor omului. Acesta va fi obiectivul unei Fundatii pe care vreau sa o infiintez, si care sa se ocupe de acest aspect. Cu ajutorul institutiilor de acest gen internationale, sper sa reusesc acolo, la Chisinau, sa fac mai mult decat de aici."

Ati stiut despre campania initiata in Romania?

"Puteam sa primesc stiri si in chineza numai in romana nu aveam voie sa primesc! Nu aveam posibilitatea sa stiu ce se intampla mai ales in tara!"

Va gandeati la planuri de evadare?

"Sigur ca te gandesti si la asa ceva. Dupa nici doua luni de la arestare, pe cand ma aflam in beciul asa-zisului "minister de interne" de la Tiraspol, deci nu ma aflam inca in inchisoarea unde am stat in toti acesti ani, am fost dus sa fac o baie, la parterul cladirii. De obicei eram dus cu catuse. In acea zi m-au dus fara, ceea ce mi s-a parut foarte straniu. In baie eram cam singur si mi-am dat seama ca ceva nu este in regula. Imi spusesera sa imi iau si toate hainele. In loc sa merg la baie, m-au scos in afara cladirii si m-au lasta pe prag, inchizand usa in urma mea. Atunci am vazut ca vis--vis, unde era o gradinita, nu era nici o miscare. La fel si intr-un magazin apropiat, unde nu era nimeni. Am stat eu cuminte cinci minute pe prag, desi tentatia era mare, dupa care a venit gardianul si m-a luat inapoi. Probabil ca se gandeau ca in acest fel vor termina mai repede cu mine. Bine ca mi-a dat Dumnezeu stapanire si am stat locului. Nu pot sa spun sigur ca a fost o tentativa de asasinat dar dupa toate aparentele, cam asa o judec eu."

Ce v-au spus autoritatile la "granita"? Am vazut cu totii ca era un ins cu ochelari care atunci cand v-a inmanat actele v-a spus ceva care parea un fel de recomandare.

"Cand am coborat din masina eu am luat-o la fuga spre sotie care statea in genunchi dincolo de bariera. Dupa aceste momente m-au chemat sa imi dea actele de detentie, acte de care nu am avut nevoie si nici nu voi avea nevoie, decat doarpentru arhivele istoriei. Nu mai stiu exact ce mi-a spus dar stiu ca am retinut ca nu mai sunt dorit pe teritoriul Transnistriei!"

Radu Gaina: "Va pot spune eu ce cuvinte a rostit acel individ pentru ca acestea au fost inregistrate si am obtinut o traducere autorizata: <<Cetatene Lesco, v-a expirat perioada de detentie. Prezenta Dumneavoastra in republica este nedorita. Sunteti declarat persona non grata! Buna ziua!>> Atat.

Participantii au dorit sa afle si parerea Doamnei Tatiana Lesco, o doamna in adevaratul sens al cuvantului, asa cum au apreciat-o participantii, pentru darzenia si consecventa cu care si-a aparat si sustinut moral sotul. Jumatate finlandeza, jumatate rusoaica, Doamna Tatiana a stiut sa gaseasca resorturile fizice si spirituale pentru a fi alaturi de sotul sau in aceasta lupta oarba. A povestit auditoriului cum autoritatile si conducerea intreprinderii unde lucra dl. Lesco au dat-o afara din casa, cum a trebuit sa vanda toate bunurile personale pentru a angaja avocati si cum o tratau gardienii de cate ori mergea sa il viziteze pe sotul sau. "Buna ziua teroristo!" o intampinau acestia, iar ea le raspundea fara ezitare "Buna ziua, separatistilor!" Exemplul sau de curaj insa nu a motivat-o si pe sotia celuilalt detinut politic ramas inca inchis, Tudor Petrov Popa, care la auzul vestii divortului iminent pe care il cerea sotia sa, a incercat sa se sinucida, factorul de sprijin al familiei, avand o pondere foarte mare pentru acestia. De aceea la incheierea acestei discutii, dl. Lesco a facut un apel catre toate forurile din tara si internationale sa ii sprijine in continuare si sa faca presiuni pentru a-i elibera si pe ceilalti doi camarazi de suferinta si chiar daca acestia isi vor ispasi pedeapsa pana la termen, ajutorul si solidaritatea pe care o demonstreaza romanii cu aceasta cauza, pentru care ei au patimit atatia ani, le este acestora un suport real.

 

 
Ziua Armatei Romane celebrata la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :288
Thursday, 21 October 2004
Cu prilejul Zilei Armatei Romane celebrate in fiecare an la 25 octombrie, se vor organiza mai multe momente comemorative, astfel ca vineri, 22 octombrie, la Complexul Sportiv National Sala Polivalenta, din Parcul Tineretului, din Capitala va avea loc Spectacolul festiv, care se ve desfasura cu incepere de la orele 18.00.

Acesta va fi intitulat Parada muzicilor militare  si va fi organizat de Directia Administrativa si Servicii, infromeaza un comunicat al Ministerului Apararii Nationale. La eveniment sunt invitati reprezentanti din conducerea MApN, atasati militari acreditati in Romania, personal militar si civil, militari in termen in Bucuresti, dar si elevi si studenti. Spectacolul va fi sustinut de ansamblurile Muzica Reprezentativa a MApN, Muzica Regimentului 30 Garda si Protocol, Muzica de Cadeti a Scolii de Aplicatie pentru Muzicile Militare, un grup de majorete al Liceului Tudor Vladimirescu precum si un grup de copii de la Palatul Copiilor din Bucuresti. Sunt invitati de asemenea sa participe formatiile muzicale militare intrunite ale garnizoanelor Braila, Focsani si Buzau, grupul de majorete al Cercului Militar Braila, grupul Andantino de la Cercul Militar National si artisti ai Circului Globus din Bucuresti, se mai arata in comunicat. Tot in cadrul evenimentului de la Sala Polivalenta, trupele de interventie rapida din cadrul Politiei Militare vor prezenta un exercitiu demonstrativ. Madalina Manole si Monica Anghel vor fi si ele prezente cu cate un recital. In spatiile de acces si in zona Salii Polivalente, dupa cum mentioneaza MApN, va fi organizata o expozitie de drapele de lupta, ordine si medalii de razboi precum si o expozitie foto pe tema participarii Armatei Romane la misiuni internationale.

 
Ucraina isi revendica cu forta si petrolul din zona Insulei SerpilorPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :163
Thursday, 21 October 2004
Desi Romania si Ucraina nu au incheiat, inca, un acord in ceea ce priveste delimitarea platoului continental al Marii Negre in aceasta zona, Ucraina s-a gandit sa concesioneze zacamintele de titei din apropierea Insulei Serpilor. Procedand in acelasi mod in care au abordat si problema Canalului Bastroe, autoritatile de la Kiev vor lua iar prin surprindere Romania in probleme care privesc direct ambele tari, deci si tara noastra. Kiev-ul a trimis oferte de concesionare catre firmele transnationale interesate, una dintre aceste firme fiind Chornomornaftogaz, companie de stat ucraineana de petrol si gaze. Planurile acestei companii includ zona Insulei Serpilor, ca loc de intersectie al conductelor prin care compania va transporta petrol din zonele Olimpiyska si Gezimenna-Burshtina, dintre care prima este un motiv real de disputa intre Romania si Ucraina. Conductele la care se face referire in documentatia firmei sunt in stadiul de design sau in constructie. Platforma continentala din jurul Insulei Serpilor este o zona de maxim interes din punct de vedere economic pentru Romania, mai ales in conditiile in care in zona de sud a Marii Negre nu pot fi exploatate aceleasi resurse ca in jurul Insulei Serpilor, fapt dovedit de mai multe rapoarte si evaluari efectuate in cursul anilor anteriori. Autoritatile de la Bucuresti sustin ca, in cazul in care se confirma intentiile Ucrainei, aceasta da dovada de rea vointa, mai ales in conditiile in care intelegerea bilaterala dintre cele doua state prevede ca Ucraina, in acest caz, are dreptul sa exploreze, dar nu sa exploateze. In momentul de fata Romania este in plin proces cu Ucraina, intentat la Haga in luna septembrie, din pricina neintelegerii in privinta statutului Insulei Serpilor. In conditiile in care, Curtea Internationala de Justitie de la Haga va da castig de cauza Romaniei, care pretinde ca Insula Serpilor nu este locuibila, ea fiind doar o stanca, tara noastra va castiga zona din apropierea insulei, si deci marea miza in zona, zacamintele de petrol si gaze naturale.
 
Romania participa la targul international de comunicare si informatica Sisteme 2004PDF Print E-mail
Munchen, Germania/Romanian Global News
Accesari :244
Thursday, 21 October 2004
Targul International de Comunicare si Informatica Sisteme 2004, la care participa si Romania, are loc la Munchen in perioada 18 22 octombrie.

Platforma Sisteme 2004 are in centrul ei de interes proiecte pentru contacte de afaceri, atat nationale cat si internationale, intre firmele din aceasta bransa. Centrul de Competenta Est-Europeana (CCEE) este prezent si el pentru a mijloci contactele intre firmele participante. Pentru a reuni si mai mult interesele firmelor, in cadrul targului exista si un serviciu special pentru parteneriate, Business Center Europe, care este o initiativa a Targului din Munchen si a Camerei Industriei si Comertului din Munchen si are acelasi rol de a mijloci contactele catre firmele din estul Europei. Ar merita facuta si o vizita la Innovations Relay Center. Reteaua Innovations Relay Center organizeaza, in cadrul Targului sesiuni internationale de cooperare si de informare, teme noi in domeniul tehnologiilor de transfer in campul de cercetare al UE si sansele acestor produse pe piata romaneasca.

Business Center Europe are in vedere aducerea in prim-plan mai ales a potentialelor Europei Centrale si de Est. Din aceste zone participa aproximativ 100 de reprezentanti din Romania, Bulgaria, Croatia, Macedonia, Polonia, Serbia, Cecenia si Ungaria. Firmele, ca si pietele din tara de provenienta ofera mari sanse. Incepand cu anul 2000 exista o crestere constanta a pietelor IT din Europa Centrala si de Est, iar pentru 2004 se asteapta o crestere totala de 8%. Largirea Uniunii Europene de pe 1 mai 2004 a dat un semnal pozitiv si pentru acele state europeene care nu sunt inca membre ale UE.

Temele arzatoare ale evenimentului Sisteme 2004 este Cum ne protejam de mesajele spam si viermii de pe internet?, Ce realizari au intreprinderile WLAN (Wireless LAN) si Voice Over the Internet?, Windows Open Source: cum poate fi folosit eficient?, Unde poate fi gasit raspunsul pentru Enterprise resource planning?. Pe aceste teme, dar si pe altele de actualitate din bransa, Reteaua IRC (Innovation Relay Center) organizeaza un eveniment informativ pe 21 si 22 octombrie la Tragul Cooperarii Internationale, a caror scop este sprijinirea intreprinderilor si universitatilor europene, institutelor de cercetare, ca si institutii deschise in cautrea partenerilor potriviti pentru dezvoltarea produselor si proiectelor, etc. Tematici de actualitate, in cadrul aceluiasi targ sunt si Parteneriate strategice transnationale si noutati in cercetare, in UE (cu 6 cadre-program de cercetare) In focus: Sansele pe piata romaneasca. Firmele care vor sa ia parte la eveniment pot gasi informatii, formulare, etc si pe pagina http://www.irc-brokerage.de/systems2004.

 
Liviu Vasilica nu mai este intre noiPDF Print E-mail
Alexandria, Romania/Romanian Global News
Accesari :549
Thursday, 21 October 2004
Cunoscutul interpret de muzica populara Liviu Vasilica s-a stins din viata, in ziua de 19 octombrie 2004, dupa o internare de mai mult de doua saptamani la Spitalul Fundeni din capitala si va fi inmormantat sambata, 23 octombrie, la cimitirul din Alexandria.

Liviu Vasilica s-a nascut la 2 iulie 1950 in comuna Plosca, judetul Teleorman, si a avut cateva picaturi de sange eglezesc in vene (bunica lui era englezoaica). Dragostea pentru cantecul si portul popular a avut-o de mic copil si a invatat primele cantece de la un mare rapsod al Teleormanului Gogu Ivascu. Activitatea artistica si-a inceput-o inca din perioada studentiei (1974-1980). In 1980 a absolvit Facultatea de Padiatrie Bucuresti. Participant la toate etapele nationale ale Festivalurilor Artei Studentesti a ocupat in permanenta locul intai, datorita originalitatii, autenticitatii repertoriului si a stilului de interpretare. Dupa terminarea facultatii, a participat la o serie de festivaluri si concursuri de folclor, obtinand astfel numeroase mii I si distinctii speciale. Primele inregistrari le-a facut cu etnomuzicologii Steluta Popa si Speranta Radulescu, la Institutul de Cercetari Etnologice si Dialectologice din Bucuresti. Inainte de a cadea la pat, rapus de boala, Liviu Vasilica era medic pediatru la Spitalul Judetean din Alexandria si profesa ca interpret de muzica populara si director al Ansamblului de Cantece si Dansuri Burnasul al Consiliului Judetean Teleorman. Solistul de muzica populara avea o colectie impresionanta de costume populare, numarand in jur de 100 de exemplare, si ar fii dorit sa faca un mic muzeu in care sa le expuna.

 

 
Cei mai celebri romani de la Londra s-au intalnit cu presedintele IliescuPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :193
Thursday, 21 October 2004
In recenta sa vizita in capitala britanica, Ion Iliescu a tinut sa cunoasca personal si sa aiba intalniri directe cu unii dintre cei mai celebri si de succes romani de la Londra. Astfel, seful statului roman a avut intalniri cu prima balerina de la Covent Garden, Ana Cojocaru, precum si cu inginerul George Iacobescu, realizatorul marelui centru financiar Canary Warf. Inginerul Iacobescu este cel care s-a aflat in fruntea echipei care a conceput, gandit dar si realizat acest proiect al unei cladiri de peste 50 de etaje, construita pe fundatiile vechilor docuri londoneze. In aceasta concentrare de cladiri, gandita de Iacobescu s-au mutat cu timpul toate marile centre financiare de la Londra, precum si banci si mari companii. La dineul oferit seara in cinstea presedintelui Romaniei de catre Regina Elisabeta a II-a, Iliescu a aparut insotit de renumita artista Ana Cojocaru, prima balerina a Operei din Londra. Presedintele Iliescu s-a intors din Anglia cu o fotografie a familiei regale britanice, iar el, la randul sau, a oferit reginei Elisabeta un costum popular romanesc.
 
Niste tarani acorda burse si anul acestaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/ Romanian Global News
Accesari :264
Thursday, 21 October 2004
Fundatia Nationala pentru Civilizatie Rurala Niste tarani a acordat saptamana aceasta prima transa a burselor pe anul universitar 2004-2005, pentru studenti din mediul rural cu rezultate deosebite la invatatura, dar fara venituri.

Bursele sunt oferite in parteneriat cu Philip Morris Romania, iar una dintre conditiile  principala pe care o indeplinesc an de an bursierii este de a nu avea medii scolare sub nota 7. Cei 50 de studenti care beneficiaza pentru al patrulea an consecutiv de acest program sunt inscrisi la universitati de stat din Bucuresti, Iasi, Sibiu, Cluj si Craiova, si primesc lunar 1.700.000 de lei. In cadrul fundatiei Niste tarani se regasesc membri celebri, precum academicianul Virgil Candea, ministrul Razvan Theodorescu sau secretarul de stat Ion Antonescu.

 
Expozitia figurilor de ceara la BacauPDF Print E-mail
Bacau, Romania/ Romanian Global News
Accesari :189
Thursday, 21 October 2004
Muzeul de Istorie Iulian Antonescu din Bacau va oferi amatorilor de senzatii tari o inedita expozitie intitulata Istoria Torturilor.Aceasta a fost adusa de la Muzeul Figurilor de Ceara de la Sankt Petersburg si cuprinde fete celebre din categoria personajelor machiavelice, ca Ivan cel Groaznic, Hitler sau Napoleon, sau scene mai sumbre din istorie, cum ar fi Rastignirea sclavului, Inchizitia, Ghilotina sau Teapa. Muzeul Figurilor de ceara din orasul rusesc nu este pentru prima oara in tara noastra, el fiind prezent in Romania si cu alte expozitii tematice in anii precedenti. Vizitatorii sunt asteptati la Bacau pana pe data de 18 noiembrie a.c.
 
Conferinta in spatiu neconventionalPDF Print E-mail
Iasi, Romania/ Romanian Global News
Accesari :177
Thursday, 21 October 2004
Fundatia Vector impreuna Centrul Cultural Francez si Goethe Zentum, toate trei din Iasi, organizeaza, in zilele de 22 si 23 octombrie, o masa rotunda intr-un spatiu mai putin conventional.

Conferinta Old spaces New visions este gazduita de fosta Baie Turceasca, transformata acum intr-un centru de arta contemporana, cu scopul de a face din acel loc un spatiu de creatie, dialoguri, expozitii si arhiva de arta. Prioectul de renovare a fost demarat anul trecut si a primit sustinerea Ministerului Culturii si Cultelor si a Primariei din Iasi, informeaza Centrul Cultural Francez din Iasi..

Intalnirea din aceste doua zile isi propune sa adune idei, experiente si potentiale solutii, pentru transformarea punctelor istorice in spatii de arta contemporana. Cei care vor depunen marturie in acest sens sunt Aneta Mona Chisa, de la Centrul de Arta Contemporana din Trnava-Slovacia, Liviana Dan, de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, marius Babias, director de comunicare la Kokereizollverein, Berlin, Attila Tordai de la Galeria Protokoll, Cluj, catalin Gheorghe, membru al Asociatiei Vector si Matei Bajenaru, director al Bienalei Periferice.

 
Ignorati de delegatia din Romania, romanii din Serbia aparati de Vlad CubreacovPDF Print E-mail
Strasbourg, Franta/Romanian Global News
Accesari :216
Thursday, 21 October 2004

Ignorata de delegatia parlamentara din Romania, numeroasa comunitate romaneasca din Serbia s-a vazut aparata de vicepresedintele Partidului Popular Crestin Democrat din Basarabia, Vlad Cubreacov, care in cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei a ridicat problema lipsei oricarei referiri, din raportul de monitorizare a Serbiei Muntenegru, la discriminarea la care este supusa comunitatea ortodoxa romana din Timocul sarbesc, aceasta nefiind recunoscuta si nebeneficiind de nici-un drept.

Daca la inceputul discursului sau i-a felicitat pe raportori pentru excelenta activitate intreprinsa, acestia prezentand o imagine completa din punct de vedere al realitatilor politice, juridice, sociale si economice din Serbia si Muntenegru, in continuarea expunerii el a facut niste precizari privitoare la contextul confesional. Acest aspect, omis din raportul prezentat, este, in viziunea sa, la fel de important ca si cel etno-demografic, cu atat mai mult cu cat in acest caz, al Serbiei si Muntenegrului, confesiunile minoritare se identifica cu  minoritatile etnice si lingvistice. Cubreacov a reliefat si modalitatea prin care politicienii din Serbia se folosesc de acest subiect delicat cu ajutorul caruia manipuleaza segmentele religioase pe principii ce nu au nimic in comun cu libertatea, egalitatea si drepturile omului.

Minoritatea romana ortodoxa din Serbia, formata din cateva sute de mii de persoane, conform asociatiilor non guvernamentale romanesti din aceasta tara, este total ignorata in raportul prezentat, doar ungurii, care sunt catolici, si albanezii, de confesiune musulmana, fiind amintiti. Desi in 39 de localtati din Banatul sarbesc autoritatile au acceptat functionarea unor biserici ortodoxe in limba romana, care sunt subordonate Patriarhiei Romane, in alte o suta de localitati de pe Valea Timocului, unde traiesc romanii denumiti impropriu de serbi vlahi, acest privilegiu nu a fost acordat nici astazi in pofida dreptului pe care romanii de aici il au. Nici scolile in limba romana cu predare in grafie latina nu pot functiona in aceasta regiune.

Vlad Cubreacov trage un semnal de alarma, subliinind faptul ca acest lucru incalca flagrant drepturile minoritatilor si libertatea lor de exprimare religioasa. El ii invita pe raportori sa analizeze mai atent evolutia minoritatilor confesionale din Serbia, in mod special pe cea a romanilor ortodocsi, cei care au fost mereu discriminati din motive perimate, impartasite de atatia sarbi. De asemenea, solicita autoritatilor de la Belgrad sa-i ajute pe romani, cu atat mai mult cu cat minoritatea ortodoxa romana nu a emis niciodata pretentii teritioriale sau de autonomie, in pofida numarului mare de membri, ci a coabitat pasnic cu restul majoritarilor sarbi.

Serbia se afla sub jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, sub incidenta careia se afla toti cetatenii sarbi, iar minoritatea romana nu ar trebui sa faca exceptie din acest punct de vedere.

 
Vandalism repetat cu caracter antiromanesc la GiulaPDF Print E-mail
Giula, Ungaria/ Romanian Global News
Accesari :173
Thursday, 21 October 2004
De ceva vreme se intampla in linistitul nostru orasel o serie de iesiri nationaliste, pe care nu le vede sau nu vrea sa le vada nimeni, relateaza corespondentul Romanian Global News din Giula.

Chiar daca punem aceste intamplari pe seama unor indivizi certati cu bunul simt, nu putem sa nu atragem atentia asupra lor, fie si numai pentru faptul ca intra in contradictie cu mentalitatea europeana, de care facem atata caz. Tolerarea unor asemenea gesturi indreptate impotriva unei minoritati poate avea efecte grave in timp. Vom da mai jos doar doua exemple relativ recente, dar vom reveni si cu altele daca va fi cazul.

Desi putine, ne bucuram de fiecare inscriptie bilingva din acest oras. Printre aceste raritati se numara si placuta indicatoare (in limbile romana si maghiara) din Parcul Sfantul Nicolae, care insa a fost vandalizata prin scrierea unui mesaj injurios in limba maghiara.

Coroanele depuse, zilele trecute, la placa memoriala Gheorghe Pomut de conducerea Coalitiei Romanilor din Ungaria, au rezistat doar doua zile, deoarece in noaptea de duminica spre luni, ele au fost furate. In treacat fie spus, in fiecare an se intampla la fel si, curios lucru, doar la placa memoriala a generalului pasoptist Gheorghe Pomut. Nu putem rezista tentatiei de a face o comparatie cu un monument maghiar din tara vecina, monumentul Libertatii de la Arad, unde coroanele maghiare rezista de aproape jumatate de an.

 
Londra preocupata de rezolvarea conflictului transnistreanPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :170
Thursday, 21 October 2004

Politica de integrare europeana a Republicii Moldova, in special, in contextul implementarii Planului de actiuni RM-UE si a solutionarii problemei transnistrene a fost examinata marti la Londra in cadrul intrevederii ministrului de Externe Andrei Stratan cu ministrul britanic pentru afaceri europene, D. MacShane.

Potrivit unui comunicat al Serviciului de presa al MAE de la Chisinau, Andrei Stratan a subliniat eforturile intreprinse de autoritatile de la Chisinau in vederea identificarii unei solutii durabile a conflictului transnistrean si asigurarii stabilitatii in Republica Moldova.

La randul sau, ministrul britanic pentru afaceri europene a mentionat importanta abordarii problemei reglementarii conflictului transnistrean la toate nivelurile dialogului politic european si international.

Intrevederea de la ministerul de interne al Marii Britanii a oferit posibilitatea examinarii preocuparilor de ordin consular ale autoritatilor moldovene, in mod special apararea drepturilor si intereselor cetatenilor sai aflati peste hotare. Partea britanica a afirmat ca este dispusa sa examineze modalitatile de facilitare a regimului de vize pentru cetatenii moldoveni.

De asemenea, a fost exprimata disponibilitatea Marii Britanii de a initia cu Republica Moldova o colaborare in domeniul securitatii si managementului frontierei care ar putea fi corelata relatiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeana.

 
Este Voronin bolnav psihic?PDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :196
Thursday, 21 October 2004

Un medic psihiatru (doctor in medicina, care utilizeaza pseudonimul Ion Lesco), cu o vechime in munca de 32 ani, ultimii 19 lucrand la Spitalul republican de psihiatrie "Codru" (Costiujeni), sustine ca presedintele Vladimir Voronin sufera de tulburarea sistemului circulator cerebral, in ultima jumatate de an fiind observata si simptomul bolii Alzheimer.

Lesco a confirmat acest lucru pentru ziarul tiraspolean "Dnestrovskii Curier", desi a mentionat ca Voronin nu este pacientul sau. "Dar informatia despre starea lui Voronin am obtinut-o personal, mai mult de zece medici confirmand diagnoza respectiva. Statutul social pe care il detine Voronin face ca ascunderea datelor reale privind starea sanatatii lui sa fie mai amorala decat incalcarea unor formalitati privind respectarea tainei medicale. El nu este pacient, ci un politician activ. Aceasta stare de lucruri este grava si periculoasa pentru toti care au azi nenorocul de a trai in Moldova", a declarat el.

Mai mult, potrivit lui Lesco, fiul presedintelui, Oleg Voronin, si consilierul prezidential Mark Tkaciuc sunt la evidenta in spitalul de la Costiujeni drept schizofrenici. "Daca documentele lor nu au fost sechestrate, atunci ei sunt si astazi la evidenta", a subliniat el.

"Starea normala a acestor oameni consta in confruntarea tuturor si distrugerea a tot. Fiind la putere, Voronin doar a distrus. El a tensionat pana la refuz relatiile interetnice in Moldova, a tensionat relatiile cu Romania si cu Federatia Rusa, iar Occidentul il rabda doar pentru a irita autoritatile de la Kremlin", a subliniat numitul Ion Lesco pentru "Dnestrovskii Curier".

 
Institutiile media din Basarabia protesteaza impotriva masurii de reinregistrarePDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :157
Thursday, 21 October 2004

Asociatia Presei Independente, Centrul Independent de Jurnalism, Comitetul pentru Libertatea Presei din Moldova, Uniunea Jurnalistilor din Moldova si Centrul Acces-Info au cerut Parlamentului sa respinga proiectul de lege privind reinregistrarea publicatiilor periodice si agentiilor de presa sau, cel putin, sa amane examinarea acestuia in a doua lectura pana dupa alegerile parlamentare din 2005.

Reamintim ca la 14 octombrie, Parlamentul a adoptat in prima lectura un proiect de modificare a Legii Presei si a Legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, conform caruia toate publicatiile periodice si agentiile de presa urmeaza sa fie reinregistrate la Ministerul Justitiei, in Registrul National Unic (RUN). In acelasi timp, parlamentarii au propus completarea proiectului de lege cu un punct prin care institutiile mass media vor fi obligate sa se reorganizeze in organizatii non-profit.  

Intr-o declaratie comuna a celor cinci institutii de media se arata ca "astfel de registre nu exista in tarile occidentale". "Constatam ca introducerea RUN in nici un fel nu poate spori "gradul de responsabilitate al publicatiilor si al agentiilor de presa", precum argumenteaza semnatarii initiativei legislative, ci va prezenta o noua piedica birocratica in calea reinregistrarii si inregistrarii publicatiilor noi. Daca se doreste, precum se declara, crearea unei baze informationale privind publicatiile periodice, lucrul acesta poate fi efectuat de catre Ministerul Justitiei, fara a impune ziarelor si agentiilor de presa procedura reinregistrarii", sustin semnatarii.

Potrivit acestora, adoptarea unei asemenea legi in preajma campaniei electorale ridica intrebari privind adevaratul motiv al impunerii procedurii de reinregistrare. "Se doreste oare cu adevarat eliminarea problemele ce apar la monitorizarea pietei mediatice, dupa cum afirma Guvernul sau este vorba de intentia de a struni presa inainte de alegeri, obligand-o sa se gandeasca mai mult la reinregistrare decat la reflectarea corecta a evenimentelor si la formarea opiniei publice?", se mai arata in declaratia institutiilor media din Republica Moldova.

 
The Washington Post considera ca Bush trebuie sa opreasca imperialismul rusPDF Print E-mail
Washington, SUA/Romanian Global News
Accesari :166
Thursday, 21 October 2004

Presedintele Bush trebuie sa acorde o atentie sporita politicii promovate de guvernul rus, care s-a grabit sa declare ca alegerile recente din Belarus au fost libere si corecte si sa se pronunte impotriva politicii imperialiste a presedintelui Putin, considera publicatia americana The Washington Post.

Chiar daca nu-l prea agreeaza pe Lukasenko, care isi doreste sa devina presedinte al unei noi Uniuni Sovietice, Vladimir Putin il considera util in strategia sa de redobandire a influentei politice a Moscovei asupra unor tari aflate intre Rusia si Uniunea Europeana, inclusiv asupra Ucrainei, Republicii Moldova si Belarusului, noteaza publicatia americana.

Potrivit sursei citate, gratie subsidiilor energetice rusesti de sute de milioane de dolari si suprimarii democratiei, Lukasenko depinde, in mare masura, de Putin. The Washington Post noteaza ca presedintele rus investeste bani in Ucraina si ii acorda sprijin deschis candidatului in alegerile prezidentiale (Victor Ianucovici  n. r.) care este adeptul masurilor represive.

Spre sfarsitul anului curent, Putin ar putea obtine, practic, controlul asupra unui imperiu, iar cei aproximativ 60 milioane de europeni, care au devenit cetateni ai statelor independente in 1991, vor constata din nou ca politica lor este dirijata de Kremlin, avertizeaza publicatia The Washington Post.

 
Biserica ortodoxa din piata Petofi ramane a rusilorPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :173
Thursday, 21 October 2004
Joi, 14 octombrie, a fost aprobata decizia de prima instanta a Tribunalului din Budapesta, care a refuzat procesul intentat de Exarhatul din Ungaria al Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol, cu privire la biserica ortodoxa din piata Petofi, transmite corespondentul Romanian Global News din Ungaria.

Procesul a fost pornit in martie 2002, de catre Patriarhia Ecumenica, pe motiv ca biserica mentionata ar fi intrat ilegal, la inceputul anilor 50, in posesia Eparhiei Ortodoxe Ruse din Ungaria. Decizia din luna mai a.c. a Tribunalului s-a explicat prin faptul ca reclamantul n-a reusit sa dovedeasca nici o legatura juridica cu imobilul in discutie. Acest proces, intentat de Patriarhia Ecumenica, are radacini adanci in istorie. Biserica despre care este vorba a fost ridicata, pe banii macedoromanilor si grecilor stabiliti in Capitala, incepand cu anul 1791, fiind sfintita in 1801. Cu timpul, din pricina unor neintelegeri, macedoromanii au parasit biserica, in anul 1900 stabilindu-se ca loc provizoriu o capela in curtea Gojdu, pe strada Hollo nr. 8, unde romanii savarsesc sfintele slujbe pana in ziua de azi.

 
Reuniune romano-ucraineana in problema BastroePDF Print E-mail
Ismail, Ucraina/ Romanian Global News
Accesari :158
Thursday, 21 October 2004
Astazi, va avea loc, la Ismail (Ucraina), ca urmare a demersurilor partii romane, o intalnire intre reprezentanti romani si ucraineni, la care urmeaza sa fie discutate evenimentele aparute la frontiera de stat comuna in ultima perioada, se arata intr-un comunicat al M.A.E.

Delegatia romana va fi formata de reprezentanti ai Inspectoratului General al Politiei de Frontiera din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si Administratiei Fluviale Dunarea de Jos. Partea romana va aborda aspecte referitoare la incalcarile de catre partea ucraineana a frontierei de stat pe bratul Chilia al Dunarii prin instalarea de balize de semnalizare a navigatiei si ancorarii in sectorul romanesc. De asemenea, va fi discutata propunerea partii romane de creare a unui organism comun care sa investigheze situatia la frontiera comuna si sa asigure evitarea unor viitoare incalcari ale regimului de frontiera stabilit prin Tratatul privind regimul frontierei de stat romano-ucrainene, colaborarea si asistenta mutuala in probleme de frontiera, semnat la Cernauti la 17 iunie 2003. MAE isi exprima speranta ca reuniunea de la Ismail va clarifica aspectele legate de evenimentele care au avut loc in ultima perioada pe bratul Chilia si ca partea ucraineana va dovedi o atitudine constructiva, astfel incat sa poata fi identificate solutii comune pentru evitarea producerii,in viitor, de incalcari ale regimului frontierei de stat.

 
Un nou sezon de baschet pentru echipa de romani din Noua ZeelandaPDF Print E-mail
Christchurch, Noua Zeelanda/ Romanian Global News
Accesari :244
Thursday, 21 October 2004
Pentru romanii din Noua Zeelanda luna octombrie a insemnat startul unui nou sezon de baschet.

Pe 3 octombrie a avut loc tragerea la sorti pentru Liga de Vara "Social Mix League" in care joaca si echipa romaneasca Acvila (Aquila). Iubitorii de baschet sunt asteptati in fiecare miercuri sa ia parte la meciurile desfasurate in aceasta etapa, care se vor avea loc cu precadere in incinta Cowles Stadium (QE II in Lakers Conference). Echipa de baschet romaneasca a intalnit deja echipa Ample Skills, pe 6 octombrie meci castigat de romani. Primele doua meciuri ale Aquil-ei din acest sezon au fost castigate. "Despre cupa de vara la baschet cel mai important aspect este ca fiind pauza competitionala foarte multi jucatori din esaloanele superioare joaca in cupa de vara sa se mentina in forma. Asta face competitia foarte grea si a fost o surpriza foarte placuta sa castigam primele 2 meciuri. Daca am mai castiga unul ar fi foarte bine avand in vedere nivelul la care se joaca", declara web-adiministratorul paginii romanilor neozelandezi.

In Noua Zeelanda 95% din populatie face sport datorita in mare parte facilitatilor pe care le au la dispozitie, parcuri, baze sportive etc. in asa fel incat si romanii ajunsi in aceasta lume civilizata si totodata indepartata, 17 400 kilometrii ne despart, au inceput sa se obisnuiasca si fiecare practica ce-i place. Doar in Christchurch si imprejurimi sunt peste 30 de cluburi si terenuri de golf.

 
Scurt istoric al Parohiei "Sfantul Ioan Gura de Aur"PDF Print E-mail
Haarlem, Olanda/Romanian Global News
Accesari :314
Thursday, 21 October 2004
In anul 2002, din indemnul si la dorinta Inalt Prea Sfintitului Mitropolit Iosif, Parintele Ioan Dura a format un Comitet de initiativa pentru infiintarea unei noi parohii ortodoxe romane in Olanda.

Presedintele Comitetului de initiativa, Preotul Dr. Ioan Dura, si membrii acestuia, au reusit, prin eforturi proprii, materiale si spirituale - fara vreun ajutor din partea Mitropoliei - sa infiinteze, in acelasi an, 2002, Parohia "Sfantul Ioan Gura de Aur" din Olanda de Nord Vest, cu sediul parohial la Amsterdam. Temporar, sediul parohial este la Haarlem. Parohia "Sfantul Ioan Gura de Aur" functioneaza in baza Deciziei I. P. S. Mitropolit Iosif, cu nr. 175, din 19 iulie 2002, "incepand cu data de 01 august 2002". Primul preot slujitor al noii parohii si Presedinte al Consiliului parohial al acesteia a fost preotul fondator, Dr. Ioan Dura, si anume, pana in martie 2003. La cererea Parintelui Ioan Dura, I. P. S. Mitropolit Iosif a trimis ca preot slujitor temporar pe Parintele Ghenadie Serban (preot calugar, aflat la studii in Franta), pe o perioada de doua luni; aprilie-mai 2003. Tot la cererea Parintelui Ioan Dura, I. P. S. Mitropolit Iosif a trimis ca al treilea preot slujitor la Haarlem pe Ieromonahul Caliopie Gavrila, de la Manastirea Cozia, aflat in Olanda pe o perioada de incercare de trei luni, in toamna anului 2003. Ieromonahul Caliopie a venit in Olanda la cererea Preotului paroh al Parohiei "Sfantul Grigorie Teologul" din Schiedam, si cu incuviintarea si binecuvantarea I. P. S. Mitropolit Iosif, ca preot ajutator. De la 20 noiembrie la 20 decembrie 2003, Parohia de la Harlem a avut ca preot slujitor pe Parintele Adrian-Gheorghe Magda, din Romania. Parintele Magda a fost trimis de I. P. S. Mitropolit Iosif, cu scopul de a ramane ca preot definitiv al acesteia. Parintele Magda s-a reintors insa la parohia sa din Romania. Al cincilea preot slujitor al parohiei a fost Ieromonahul Caliopie Gavrila, care a slujit de cateva ori in aprilie si mai 2004. Preotul calugar, Caliopie, a fost readus in Olanda, ca preot ajutator pentru doua luni (16 martie - 16 mai 2004), la cererea Parintelui Ioan Dura si cu incuviintarea si binecuvantarea I. P. S. Mitropolit.

 
Romani premiati la exercitiu special din BudapestaPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/ Romanian Global News
Accesari :207
Thursday, 21 October 2004
Un politist si un agent de protectie din Arad au reusit sa cistige doua dintre cele trei premii puse in joc la un concurs desfasurat la Academia de Politie din Budapesta, sub egida FBI. Competitia face parte dintr-un stagiu de pregatire organizat de IBSSA (International Bodyguard and Security Services Association).

La stagiul de la Budapesta au avut loc antrenamente de trageri, conducere speciala, escortari, lupte si arte martiale. Au fost prezente echipe din Italia, Israel, Olanda, Irlanda, Germania, Austria, Grecia, Franta, Singapore, Ungaria si, bineinteles, Romania. Exercitiul de escortare si salvare a unui VIP a fost adjudecat de Emeric Erdei, component al detasamentului de interventie rapida din Politia aradeana.Cocurentii au tyrebuit sa escorteze in siguranta un VIP de-a lungul unui traseu care trecea printr-un subsol si prin alte locuri intunecoase. S-a lucrat pe grupe de cite patru persoane, fiecare dintre acestia avind un rol bine stabilit in cadrul misiunii. Traseul a fost urmat fara o recunoastere prealabila, interg exercitiul fiind filmat. In urma analizei casetelor video, juriul l-a desemnat cistigator pe Emeric Erdei, singurul care a reusit sa-si salveze obiectivul.

Exercitiul de tir special a cuprins probe de trageri simuland conditii reale, din miscare. Concurentii trebuiau sa identifice tintele teroristi si sa le anihileze ochind precis, fara a atinge insa persoanele pasnice. Un asemenea gen de tragere, specific antrenamentului la care sint supusi membrii fortelor speciale din alte tari, a fost inedit pentru romanii care se pregatesc de regula de pe loc, tragind la tinte fixe. Dexteritatea si precizia lui Pavel Ursoi i-a uimit pe toti participantii. Acesta a concurat de la egal la egal doar cu un instructor din cadrul fortelor speciale ale Politiei din Budapesta. Am tras cu pistoale Parabellum, de 9 mm, de fabricatie ungureasca, pe care atunci le-am vazut pentru prima data. Pe linga dificultatea probei, a trebuit sa invingem si defectiunile armelor, care erau destul de uzate, a declarat agentul roman, angajat al firmei Arcons Security din Arad.

 
Vernisaj romanesc in capitala FinlandeiPDF Print E-mail
Helsinki, Finlanda/ Romanian Global News
Accesari :201
Thursday, 21 October 2004
Galeria Ripus din Helsinki va prezenta in perioada 17 octombrie 5 noiembrie expozitia de pictura a artistei romance Lucia Puscasu, informeaza Ambasada Romaniei din Helsinki.

Pictorita este membra a Uniunii Artistilor Plastici din Romania si profesoara de arta decorativa si design la un liceu din Suceava. Lucrarile sale au putut fi admirate inca din anul 1983 la peste 140 de expozitii din Romania si din strainatate, ea participand cu vernisaje in Polonia, Franta, Iugoslavia, Ukraina, Cehia, Canada, Turcia, Belgia, Italia, Rusia si SUA. Manifestarea din Finlanda este realizata in colaborare cu Asociatia Culturala Europeana si fundatia Finnroart XXI.

Lucia Puscasu a mai participat in aceasta saptamana la expozitia Pictori de azi la Balcic de la Palatul Cercului Militar National, alaturi de alti sase pictori romani. Acestia au participat in mai la o tabara de creatie la Balcic, iar lucrarile create acolo s-au grupat in aceasta expozitie.

 
Un scriitor roman la Institutul Cultural Roman din New YorkPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :181
Thursday, 21 October 2004

Scriitorul Gheorghe Craciun, membru al Academiei Romano-Americane, va tine un discurs despre literatura romana post-comunista, vineri, 22 octombrie, la Institutul Cultural Roman din New York.

Acest asociat al Breslei Scriitorilor Romani este de asemenea profesor de teorie literara la Universitatea Transilvana din Brasov. In cursul celor 30 de ani de cariera literara, el a scris poezie, nuvele si eseuri. Ca membru activ al comunitatii literare, a putut observa evolutia acesteia din interior. Anul acesta i-a fost publicat, la editura Humanitas din Romania, ultimul roman scris cu numele Papusa ruseasca. Imediat dupa aparitia cartii respective, criticii vorbeau intr-una despre aceasta opera, care spune povestea unei romance in timp ce vorbeste si despre comunism si ideologie, sex si frustrare, frumusete si schizofrenie. Cititorii americani s-ar putea sa fie familiarizati cu munca acestui membru al Academiei Romano-Americane datorita antologiei Biserica fantoma si alte povestiri din Romania, tradusa de Georgiana Farnoaga si Sharon King de la Universitatea Presei din Pittsburg, in 1996.

 
Romania, in reportaj pe France 2PDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :185
Thursday, 21 October 2004
Canalul de televiziune francez France 2 difuzeaza in aceasta seara o emisiune speciala despre Romania. Double Je a lui Bernard Pivot se inscrie in cel de-al treilea an de emisie, iar subiectul prezentat acum a mai  fost difuzat si la sfarsitul lunii trecute pe canalul francez Arte, care a obtinut drepturile de difuzare ale productiei. Emisiunea fost realizata in luna iunie a acestui an la Iasi, unde cunoscutul om de televiziune francez a intervievat mai multe personalitati romanesti pentru care limba franceza este la fel de importanta ca si limba natala. Printre acestia se numara Alexandru Calinescu, profesor de literatura franceza la Universitatea din Iasi, Lidia Ciocoiu, director editorial la Polirom, Alex Leo Serban, critic de film si Maria Luiza Zan, mezzo soprana si cantareata de jazz. Emisiunea se poate urmari astazi pe France 2 incepand cu ora 22:45, ora Frantei, respectiv 23:45, ora Romaniei.      
 
Actrita romanca Elsa Pataky la un pas de Oscar?PDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :243
Thursday, 21 October 2004
Actrita romanca Elsa Pataky ar putea catiga un Oscar pentru rolul din filmul Tiovivo, in regia lui Jose Luis Garci.

Celebra in Peninsula Iberica, Elsa Pataky, a fost logodita cu pilotul de motociclism Fonsi Nieto, iar acum este logodnica actorului Michael Yon. Cariera in cinematografie a Elsei a inceput odata cu distibuirea sa, in roluri destul de mici si de rare, in telenovele, urmand ca mai tarziu sa cunosca consacrarea in pelicule precum Romasanta, El Furgon sau Peor Imposibile. Dincolo de cariera sa cinematografica, Elsa Pataky este renumita in Spania si ca model, ea fiind desemnata acum cinci ani Cel mai frumos chip din cinematografia spaniola, sau cea mai dorita femeie din Spania, titlu primit chiar anul acesta. Rolul Elsei Pataky a confirmat ca o actrita de telenovele, asa cum era ea cunoscuta pana nu demult, poate obtine si interpreta si altfel de roluri si sa joace, dupa cum declara chiar Elsa la premiera lui Tiovivo c.1950, alaturi de nume mari ale filmului spaniol, precum Maria Adalez sau Franscisco Algora. Cu aceesi ocazia actrita romanca a tinut sa mentioneze ca acest rol este un omagiu pe care doreste sa il aduca bunicului sau, Mircea Medianu, cel de care spune ca a invatat tainele celei de-a saptea arte. Elsa Pataky, descendenta a unei mame romance si tata spaniol, s-a nascut la Madrid, ea insasi declarand ca se simte ca un cocktail Martini Dry, mai ales ca in afara de originele sale romana si spaniola, actrita are si o bunica unguroaica.

 
Expozitie romanesca la LondraPDF Print E-mail
Londra, Marea Britanie/Romanian Global News
Accesari :174
Thursday, 21 October 2004
Artista romanca Nicole Bartos va expune joi, 21 octombrie, la Londra in cadrul Expozitiei de Mixed Media si Ceramica Rhytms. Salonul, deschis la Restaurantul Rusesc St Petersburg din Liverpool va fi deschis publicului vizitator pana la 21 ianuarie 2005. In data de 21 octombrie, expozitia va fi deschia in private de la orele 18.30, urmand ca in continuare programul de vizitare sa fie de luni pana la duminica, intre orele 18.30 si 23.00, iar in timpul zilei, numai cu programare. Expozitia face parte din Independents 04: Liverpool Biennial
 
Creste numarul romanilor in AragonPDF Print E-mail
Zaragoza, Spania/Romanian Global News
Accesari :179
Thursday, 21 October 2004
Cele 17.000 de persoane de origine romana existente in Aragon sunt pe cale de a se inmulti, dupa cum a anuntat la finele saptamanii trecute ambasadorul Romaniei la Madrid, Stelian Oancea. Prezent la inaugurarea ciclului de manifestari Zaragoza in lume, la Casa de Cultura din Zaragoza, Oancea a aratat ca numarul mare de romani care vin in permanenta in Spania este favorizat de dificultatea de a trece de la o economie centralizata la una de piata. Manifestarile Zaragoza in lume se vor desfasura in Spania pana in luna noiembrie si isi propun o mai buna familiarizare cu tarile din care provine cea mai mare parte a imigrantilor din comunitate. Stelian Oancea a mai precizat ca pana in momentul in care economia tarii noastre va deveni una dezvoltata, moment pe care diplomatul roman il vede in stransa legatura cu admiterea Romaniei in Uniunea Europeana in anul 2007, emigratia dinspre Romania spre Spania, dar  nu numai, nu va putea fi controlata.
 
Italienii isi feresc copiii de copiii imigrantilorPDF Print E-mail
Milano, Italia/Romanian Global News
Accesari :176
Thursday, 21 October 2004
Copiii familiilor de romani din Italia au ajuns sa invete in gradinite care sunt adevarate ghetouri pentru imigranti.

Pentru ca familiile de italieni din  Milano nu doresc ca progeniturile lor sa invete cot la cot cu copiii straini, acestia ii transplateaza la scoli din centrul orasului, informeaza un sit al romanilor din Italia. Consilierul italian pe probleme de educatie, Bruno Simini declara chiar el ca din cauza prezentei puternice a extracomunitarilor din anumite zone cresc inscrierile in centru, admitand totodata ca aceasta problema culturala trebuie combatuta. Fara indoiala o dovada de prejudecata si rasism din partea familiilor de italieni, fenomenul risca sa devina, dupa cum tot Simini avertizeaza, o ghetoizare a periferiilor. Datele existente deja in ceea ce priveste inscrierea la scoli sunt din ce in ce mai ingrijoratoare, in conditiile in care la gradinite sunt inscrisi 20% copii straini, iar in scoli datele indica uneori chiar scoli cu 50% elevi imigranti. Consilierul Simini a recomandat familiilor italiene sa isi trimita copiii la scoala din zona proprie de rezidenta, si sa nu ii impinga pe acestia spre centru. Culmea este ca, desi marginalizati, elevii care provin din alte tari au rezultate foarte bune la invatatura. Un exemplu in acest sens, dupa cum informeaza acelasi sit, este scoala elementara Russo-Pimentel din Milano, o scoala de elita, in care unul din trei elevi este strain, ajungandu-se ca dintr-un numar total de 600 de elevi, 200 sa fie straini. Numita de catre oamenii care nu agreaza aceasta idee, scoala disperatilor, institutia functioneaza dupa sloganul diferenta este o resursa, iar cadrele pedagogice din structurile scolii declara ca aceasta initiativa a fost o sfidare culturala si un pariu pedagogic dorit foarte mult de un grup de invatatori. Scoala functioneaza de zece ani intr-un cartier din nord-est-ul orasului Milano, in care locuiesc foarte multi emigranti. Cotidianul italian La Repubblica scrie ca scoala Russo-Pimentel a devenit o scoala internationala de elita, pentru ca cei care ies din clasa a cincea, fie italieni,, fie straini, si care studiaza, inca din primii ani engleza si informatica, sunt elevi foarte buni. Scoala propune pentru copiii italieni si straini programe scolare personalizate, meniuri etnice si religioase la cantina, precum si un calendar care este in acelasi timp crestin, ebraic, islamic, hinduist si budist, cu toate zilele de sarbatoare.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions