Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2004 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2004
<<
Octombrie 2004
>>
D
L
M
M
J
V
S
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            
Cautare
120 de ani de cercetare a culturii CucuteniPDF Print E-mail
Piatra Neamt, Romania/ Romanian Global News
Accesari :261
Wednesday, 20 October 2004
In perioada 21-24 octombrie, se va desfasura, la Piatra-Neamt, colocviul "120 de ani de cercetare a culturii Cucuteni. Timpul bilantului".

La eveniment participa circa 80 de specialisti in neolitic din Romania, SUA, Anglia, Spania, Franta, Italia, Turcia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Ucraina si Federatia Rusa. Asemenea manifestare atrage atentia publicului larg asupra importantei continuarii cercetarii in domeniul descoperirii civilizatiei vechi de 6.000 de ani, anunta un cotidian maramuresan.

Printre specialistii romani de prestigiu vor participa dr. Silvia Marinescu Valcu de la Institutul de Arheologie din Bucuresti, dr. Catalin Bem si Dragomir Popovici, de la Muzeul National de Istorie din Bucuresti, dr. Gheorghe Lazarovici din Cluj-Napoca, prof. Sabin Luca de la Universitatea din Sibiu, Magda Mantu Lazarovici, specialist in Cucuteni, Dan Monah, arheolog si Felicia Monah, arheobotanist, de la Institutul de Arheologie din Iasi si un grup de arheozoologi de la Muzeul National de Istorie din Iasi. In aceeasi perioada, la Piatra-Neamt, are loc si colocviul ''Exploatarea pre si protoistorica a sarii in Europa''. Cucuteni este o civilizatie care s-a dezvoltat, in mileniile V-IV i.Hr., in epoca pietrei si a cuprului, timp de peste 1.000 de ani, pe teritoriul ce cuprinde sud-estul Transilvaniei, Moldova, Basarabia de Nord si Centrala si o parte din Ucraina, ajungand in est pana la Nipru. Membrii comunitatilor cucuteni se ocupau cu agricultura, cresterea animalelor, prelucrarea pietrei, osului, lemnului, cuprului si a metalelor pretioase. Ceramica ramane, insa cea mai importanta ocupatie a lor.

 
Alexandru Lesco la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/ Romanian Global News
Accesari :329
Wednesday, 20 October 2004
La Facultatea de Sociologie a Universitatii Bucuresti va avea loc azi, 20 octombrie, la orele 16.00, o conferinta publica intitulata "Alexandru Lesco - eroul roman din temnita ruseasca".

Alexandru Lesco este fostul detinut politic de la Tiraspol, judecat si condamnat de catre un tribunal sovietic transnistrean, la 12 ani de temnita grea pentru incercarile sale si ale Frontului Popular de a pastra identitatea romaneasca in Basarabia. Dupa eliberarea sa, refacut fizic si psihic, cu ajutorul prietenilor Basarabiei si cu binecuvantarea Prea Fericitului Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Alexandru Lesco vine in spatiul public romanesc cu o chemare: de a nu-i uita pe camarazii sai inca inchisi peste Nistru, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov Popa si pe copiii Basarabiei asupriti de autoritatile separatiste rusofone. La aceasta conferinta vor participa Alexandru Lesco, Ilie Badescu, presedintele Asociatiei Sociologilor Romani, Victor Roncea, Asociatia Civic Media, coordonator al campaniei de eliberare a detinutilor politici de la Tiraspol, Calin Cotoi, Centrul de Geopolitica al Universitatii Bucuresti si Eugen Tomac, presedinte Liga Tinerilor Romani de Pretutindeni. In deschidere va fi prezentat documentarul despre campania Initiativei Civice Romane - Comitetul Ivantoc intitulat "Unsharf".

 
A aparut AlchimistaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/ Romanian Global News
Accesari :214
Wednesday, 20 October 2004
Cartea Alchimista, scrisa de romanul Alexandru Raducanu, s-a lansat recent pe piata din tara noastra intr-un mare lant de magazine autohton.

Cu un titlu care poate ridica semne de intrebare, scriitorul afirma ca romanul sau se vrea a fi o carte pentru mileniul III, care a preluat idei din trecut si le-a adaptat la timpurile actuale. Autorul a mai precizat ca se afla in clipa de fata in tratative cu o cunoscuta editura din SUA, careia i-a pretins suma de un milion de dolari pentru cedarea drepturilor de traducere in limba engleza a Alchimistei.

Cartea, aparuta la editura Licentia Publishing, a fost scrisa din ambitia de a demonstra tuturor ca si un autor roman poate sa se bucure de acelasi succes in ceea ce priveste numarul de exemplare vandute si popularitatea obtinuta. Titlul nu trimite automat la un plagiat, romanul fiind departe de a aborda tema din faimoasa carte a lui Paulo Coelho.

Alexandru Raducanu este un nume destul de cunoscut in peisajul literar actual, el fiind semnatarul altor carti care au prins la public: Andreea Marin, Cristian Topescu: Evenimente, succese, sanctiuni la microfonul TV, Viata se traieste azi, Cum sa reusesti prin tine insuti, Cum sa pastrezi iubirea partenerului sau Mircea Eliade: povestea unei iubiri.

 
Concert aniversar ONU la Ateneul RomanPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/ Romanian Global News
Accesari :239
Wednesday, 20 October 2004
Ateneul Roman gazduieste in aceasta seara un concert de aniversare a Zilei Organizatiei Natiunilor Unite. 

Spectacolul va fi sustinut de Orchestra Filarmonicii din Brasov, tenorul Tiberius Simu, mezzosoprana croata Renata Pokupic, basul slovac Stefan Kocan si soprana Mihaela Maxim. Concertul va fi completat de pianistul Sodi Bradie, aflat la al treilea concert in Romania in aceasta saptamana, si un grup de muzicieni algerieni, Armina Zeghouani si Dar El Gharnatia, care vor canta la instrumente traditionale algeriene. In cadrul evenimentului se va putea asculta muzica celebra semnata de Verdi, Mozart, Liszt si Mascagni.

Ziua ONUse celebreaza in fiecare an pe data de 24 octombrie, inca din anul 1945, anul in care s-a ratificat Carta care reprezinta fundamentul organizarii si infiintarii Organizatiei Natiunilor Unite. Romania este membra a ONU din data de 14 decembrie 1955.

 
Noi premii pentru olimpiciPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :209
Wednesday, 20 October 2004
Ministerul Educatiei si Cercetarii acorda in acest an premii mai substantiale pentru laureatii olimpiadelor si concursurilor internationale scolare, cu desfasurare interna si internationala, se arata in ordinul emis de institutie.

Fata de sumele alocate anul trecut pentru aceeasi categorie de castigatori, anul acesta ele sunt majorate cu aproximativ 10-15 milioane de lei. Cei care vor reusi sa castige medalia de aur la olimpiadele din afara tarii vor primi 84 de milioane de lei, iar premiantii locurilor I, II, si III cate 65, 55 si 40 de milioane de lei. Castigatorii mentiunilor au si ei parte de recompensa financiara, aceasta fiind de 27 de milioane de lei. Elevii care au participat la olimpiadele balcanice, la cea de Informatica a europei Centrale, la Olimpiada Internationala de Limba Germana si la Olimpiada Interdisciplinara Yakutia primesc premiul special de 35 de milioane de lei, 30 de milioane pentru locul I, 25 de milioane pentru locul al doile si 20 de milioane pentru locul III. Si de aceasta data cei care au obtinut o mentiune sunt premiati, suma fiind de 17 milioane de lei.

Nu numai elevii se bucura de aceste premii, ci si profesorii care i-au pregatit in vederea obtinerii acestor rezultate la concursuri. Ei vor primi 5 milioane pentru premiul I, 4 milioane pentru premiul II, 3 milioane pentru locul al treilea si 2 milioane pentru mentiune. In schimb, daca pentru elevi sumele sunt neimpozabile, profesorilor li se vor impozita premiile.

 

 
Vacante pentru toate buzunarelePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/ Romanian Global News
Accesari :240
Wednesday, 20 October 2004
Cea de-a XII-a editie a Targului International de Turism se desfasoara la Bucuresti in perioada 20-24 octombrie.

Ca si in alti ani, targul va avea ca spatiu de prezentare Pavilionul Romexpo, cel care, in colaborare cu asociatii profesionale si sub patronajul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, organizeaza acest eveniment. La targ vor fi prezenti 285 de reprezentanti hotelieri, agentii si operatori de turism, pensiuni si firme de transport, ambasade, consilii locale si societati de asigurare, din Romania, Bulgaria, Turcia, Cipru, Croatia, Grecia, Italia, Ungaria, Israel, Olanda, Slovacia, Austria, Malta si Liechtenstein. Pe langa numarul foarte mare de oferte pentru petrecerea vacantelor cu cele mai variate preturi, la targ se vor mai lansa ghiduri turistice, pagini de web, cataloage de sezon ale diverselor agentii, precum si diferite seminarii, simpozioane si workshop-uri. Accesul la manifestare se face zilnic, intre orele 10:00 si 18:00, cu exceptia zilei de duminica, in care orarul este de la 10:00 la 16:00.

 
Brazilia si Romania au eliminat reciproc sistemul de vizePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/ Romanian Global News
Accesari :200
Wednesday, 20 October 2004
Cetatenii romani si cei brazilieni beneficiaza de la sfarsitul saptamanii trecute de anularea prevederii obligativitatii vizelor pentru a calatori in cele doua tari.

Reprezentantii ambelor tari s-au aratat incantati de acet pas, caruia ii atribuie nu numai o valoare politica, ci si una economica, modificarea putand astfel facilita calatoriile oamenilor de afaceri din Romania si Brazilia. De asemenea, prin semanarea acestui acord, tara noastra indeplineste un adintre cerintele de aderare la Uniunea Europeana, si anume desfiintarea vizelor pentru o serie de tari printre care se numara si Brazilia, a declarat secretarul de stat al Ministerului Roman de Afaceri Externe, Gheorghe Ciamba.

 
Deschidere europeana pentru absolventii de studii universitare din RomaniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :411
Wednesday, 20 October 2004
Dupa 2007, diplomele studentilor romani vor fi recunoscute in Europa, prin programul EuroPass, operational incepand cu 2005.

Programul, initiat de noul comisar european pentru educatie, formare, cultura si multilingvism, slovacul Jan Figel, prevede implementarea unui sistem de credite transferabile in formarea si educatia profesionala. Urmeaza sa fie introdun, tot in acest scop, un Cadru Unic pentru calificari, bazat pe aceleasi principii in acordarea de diplome si instrumente de asigurare a calitatii. Totodata se vor demara lucrarile la un program intregrat, operational si el incepand  cu luna ianurie 2007, menit sa contribuie la indeplinirea obiectivelor de imbunatatire a calitatii si formarii in tarile europene, obiectiv asumat la Lisabona. De asemenea programul va viza imbunatatirea accesului la formare continua si deschiderea sistemelor de educatie si formare catre intreaga lume.

Europass-Formation a fost creat ca urmare a initiativei din decembrie 1998 a Consiliului Uniunii Europene de a-si afirma dorinta de promovare a cailor europene de formare paralela, printre care si invatamantul. Mobilitatea persoanelor in domeniul formarii profesionale a devenit de-a lungul timpului, intr-o Europa  a cunosterii si comunicarii, o unealta indispensabila de integrare si o dimensiune esentiala pentru indivizi.

 
Privita din Japonia cercetarea romaneasca este intr-o perioada criticaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :405
Wednesday, 20 October 2004

Daniel Funeriu, unul dintre tinerii cercetatori romani reuniti la finele saptamanii trecute la Conferinta organizata, la Sinaia, de Institutul Cultural Roman, cu tema Migratia tinerilor cercetatori romani. Performante si cai de intoarcere, a acceptat sa acorde un interviu RGN Press, in care sa vorbeasca despre migratia creierelor din Romania catre tarile dezvoltate (Japonia, in cazul sau), precum si despre sansele reale ca el, sau alti asemenea tineri cercetatori, sa se intoarca vreodata la cercetarea din Romania. 

 

RGN: Cand ati plecat din Romania si de ce?

Am plecat din Romania in 1988. La vremea respectiva aveam 17 ani. Motivul a fost in primul rand unul ideologic dar si, evident, un motiv economic si de realizare personala. De asemenea, foarte multi dintre cei care au plecat din Romania la vremea respectiva, au facut-o din acelasi motiv.

RGN: Vorbiti-ne putin despre parcursul carierei dumneavoastra.

Am plecat in Franta, mi-am facut studiile clasa a XII-a si studiile universitare la Strasbourg, teza de doctorat in FrantaDefinitoriu pentru teza de doctorat e faptul ca am lucrat in laboratorul unui laureat al premiului Nobel, dar si mai important este faptul ca am avut posibilitatea sa lucrez intr-un centru, care beneficia de o structura intelectuala cu totul si cu totul deosebita, care si-a pus amprenta pe dezvoltarea mea intelectuala ulterioara. Dupa perioada tezei de doctorat am plecat in Statele Unite unde am lucrat trei ani la un institut de cercetare in San Diego, California, dupa care am fost angajat de un institut de guvernamental japonez de inalte tehnologii, unde activez acum ca director de proiect si dezvolt tehnologii in cercetare biomedicala.

RGN: Dl. Profesor Popentiu-Vladicescu spunea Nu ne condamnati prea tare pentru ca am plecat din tara. Simtiti ca va condamna cineva aici in tara pentru asta?

Atitudinea unui om obisnuit, cand are in fata sa un om mai bogat ca el si cand spun bogatie prin asta inteleg bogatie materiala, spirituala, informationala este de doua feluri: cu invidie sau cu admiratie si respect. Cred ca modul in care oamenii bogati, cercetatorii romani care au plecat in strainatate, care au instrumente si bugete, sunt priviti in mediul de cercetare din Romania depinde de atitudinea lor. Personal, intotdeauna am incercat sa am o atitudine constructiva si de aceea va spun cu toata sinceritatea, nu am simtit niciodata nici un resentiment, ci chiar dimpotriva, incurajari. Intotdeauna, cand mediul din Romania a putut sa faca ceva pentru o colaborare, pentru facilitarea unor lucruri, le-a facut cu draga inima si am fost solicitat de numeroase ori pentru tot felul de activitati. Este cert ca, daca noi cei din strainatate avem o atitudine oarecum negativa, condescendenta sau poate parem ca dam lectii (cum spune Eminescu: ai nostri tineri la Paris invata, iar apoi fericesc norodul), cred ca depinde de noi modul in care suntem priviti. Deci nu cred ca ni se face o vina din faptul ca am plecat. Cel putin nu la modul general. Si in nici un caz nu trebuie sa fim priviti asa si am sa va spun si de ce. Daca facem un calcul, eu si generatia mea am plecat din Romania la sfarsitul anilor 80, inceputul anilor 90. Un om ajunge la maturitate, ajunge la functii, la o anumita putere, intre 45-50 de ani. In momentul in care toti acesti romani, sau o parte dintre ei, care au plecat in strainatate vor ajunge la o varsta de 50 de ani, asadar in 15-20 de ani de acum inainte, in posturi inalte in administratia tarilor in care au plecat, imi vine greu sa cred ca acesti oameni nu vor lua decizii extrem de favorabile Romaniei. Asadar, toti cei plecati nu sunt o masa pierduta pentru Romania, ci as spune ca dimpotriva. Daca se intorc, sau daca raman acolo, este optiunea fiecaruia.

RGN: Se vor intoarce vreodata? Acest Program National care isi propune sa va aduca inapoi are vreo sansa?

Sunt doua componente. In primul rand este componenta psihologica. In momentul in care noi, cei plecati in strainatate, vedem ca cel putin exista interesul, initiem contacte, discutam si simplul fapt ca o parte din noi suntem aici e un lucru pozitiv. De multe ori cei care au plecat din Romania au plecat cu o perceptie infioratoare despre ea, au plecat cu ganduri -hai sa nu le spunem de ura - dar cu ganduri extrem de negative la adresa Romaniei. Daca actiunile sau declaratiile pe care mediul politic sau societatea civila din Romania le fac, in decursul timpului, reusesc sa indulceasca oarecum aceste idei pe care romanii plecati le au inca in parte pentru Romania, este deja un castig. Este un prim pas in calea reintoarcerii. Iar mai apoi, ca sa fiu specific in domeniul cercetarii, imi este, sincer, foarte greu sa cred ca in mediul actual un cercetator care are posibilitati rezonabile de desfasurare a activitatii in strainatate, s-ar intoarce. Sunt exceptii. Nu-mi dau seama daca acesti oameni care se intorc si care se izbesc aici, in Romania, de dificultati majore, au facut bine sau nu. Pentru ca ei poate ar fi putut sa faca mai mult in strainatate. Inca nu-mi dau seama de acest lucru.

RGN: Ar fi putut sa faca mai mult pentru ei sau pentru Romania?

Pentru ansamblul ei+Romania. Daca facem o suma intre ce au realizat pentru Romania si pentru ei insisi, lucrurile trebuie privite altfel, trebuie contextualizate. Ceea ce doresc sa spun este ca s-au creat doua curente aici, in cadrul discutiilor. Un curent contestatar foarte puternic si un curent, sa-i spun, constructiv. Cele doua curente conlucreaza foarte bine si ceea ce noi dorim sa construim va fi, banuiesc, o impletire a celor doua curente. Ceea ce am observat, si este extrem de pozitiv, este ca o serie de cercetatori romani din strainatate doresc sa creeze in Romania o structura noua, astfel incat sa se poata intoarce intr-o structura pe care ei au creat-o, cu cunostintele pe care le-au dobandit in institutele in care au actionat in strainatate. Si nu sa se intoarca la o structura dimensionata si facuta in spiritul de aici. Si acesta ar fi probabil cel mai mare castig, daca aceasta Dispora stiintifica ar reusi sa creeze un Institut independent, in care sa isi poata exprima calitatile cei mai buni cercetatori, atat din Diaspora, cat si din Romania, si, de ce nu, chiar cercetatori straini care ar putea fi atrasi in masura in care conditiile de cercetare pe care acest Institut le va crea vor fi la nivel mondial. Si doresc sa spun aici un lucru extrem de important: poate pentru prima data am incetat sa cerem, am incetat sa spunem sa ni se ofere si am spus: asta putem sa facem, asta putem sa cream. Cerem foarte putin si ne vom crea noi o structura. Poate pentru prima data acest curent a aparut, este un proces evident nu neaparat rapid, dar trebuie sa lasam timpul necesar lucrurilor sa se aseze. M-ai intrebat punctual daca are sanse de reusita. Nu doar sanse, ci este o datorie sa reuseasca. Nu avem alta solutie, e o datorie sa reusim si vom reusi. Vom adapta, vom reusi si vom fi cat se poate de vectoriali!

RGN: Daca lucrurile vor incepe sa se schimbe aici, care ar fi argumentul hotarator pentru intoarcerea dumneavoastra?

Sunt trei lucruri esentiale. Un lucru este ceea ce pot sa realizez aici, ce infrastructura pot sa-mi creez, ce laborator pot avea, ce instrumente pot avea, ce personal poate lucra cu mine. In al doilea rand va fi bugetul de salariu: ce salariu voi avea aici. Si evident gandesc in termeni relativi. Va trebui sa avem cel putin salariul care sa ne permita sa ne mentinem nivelul de viata pe care-l avem in strainatate. Sincer, imi este greu sa cred ca cineva ar putea sa coboare pe scara de salarizare, in termeni reali, mutandu-si locul dintr-o tara dezvoltata, in Romania. Si al treilea lucru este un lucru mai subtil: in Bucuresti, oricat ai fi de bogat, praful de pe strazi tot iti intra in plamani. Asadar, pe langa ceea ce poti sa faci in laboratorul tau, salariul pe care poti sa-l ai, casa pe care poti sa ti-o construiesti, contextul social, economic, cultural, spiritual si chiar fizic este foarte important. Iata trei elemente care vor constitui ipoteza de lucru a fiecarui roman din Diaspora care se va gandi in mod serios la intoarcere.

RGN: Stiti foarte bine ca in Romania salariile nu sunt competitive cu cele, din Japonia, de exemplu.

Salariile sunt foarte bune in Romania, salariile fotbalistilor, de exemplu. Nu doresc sa ma leg de fotbalisti, ii urmaresc si ii sustin  din tot sufletul. Este o gluma oarecum. Dar ceea ce doresc sa spun este ca imi vine greu sa cred ca nu se pot gasi cativa bani pentru 20-30, hai sa spunem 50 de salarii de nivel inalt in contextul Romaniei, pentru cateva varfuri care vor trage tara dupa ele. Imi vine greu sa cred ca acesti bani nu se pot gasi.

RGN: Salariile astea de care vorbiti, 20-30-50, sunt pentru tinerii cercetatori care ar reveni in tara, sau va ganditi  si la cercetatorii  care au ales sa nu plece din Romania?

In cadrul conferintei se dicuta ca in Romania nu exista o definitie exacta a termenului cercetator. Este dificil sa creezi discrepante intr-un sistem, sa ai un sistem cu doua viteze. Este dificil sa spui ca un cercetator care a fost in afara merita mai mult decat unul care a stat in Romania. Pe de alta parte imi vine greu sa cred ca un cercetator care si-a desfasurat toate activitatea intr-o tara, fie ea Romania, fie SUA, Franta, Japonia, este un cercetator cu o viziune globala a lucrurilor. La ora actuala este frecvent ca cercetatori foarte tineri sa fi lucrat in trei-patru tari diferite si este necesar, as spune. Pe de alta parte, insa, doresc sa fie extrem de clar faptul ca in momentul in care un cercetator roman pleaca in strainatate, sa nu isi inchipuie nimeni ca odata ajuns acolo toata lumea iti intinde bratele si spune: tu esti foarte bun, pe deasupra mai vii si din Romania, te rog frumos ocupa acest post, eu o sa-ti dau un milion de dolari pentru cercetare si te rog continua. Nu! In momentul in care ajungi intr-un mediu, cand esti bun, reprezinti un concurent pentru cei din mediul in care te afli, iar mediul respectiv iti va face concurenta tie insuti. Oriunde esti in lumea asta., va trebui sa te bati uneori in moduri foarte obositoare si foarte violente. Nu este o sine cura sa fii cercetator in strainatate, este cert ca este mai usor decat in Romania, pentru ca cel putin ai posibilitatea sa te bati cu arme aproximativ egale, dar sa n-ai impresia ca este usor. Ceea ce propun este sa nu fie un bonus pentru ca ai fost in strainatate, ci sa existe un bonus pentru ca poti sa aduci ceva unui anumit institut. Si, cu tot respectul, imi este greu sa cred ca cineva care a facut facultatea la Cluj, a ocupat un post la Iasi, cand se va muta la Bucuresti va aduce dupa sine un vant de schimbare, un vant de noutate. Va aduce, dar cred ca la ora actuala o posibilitate de munca in strainatate trebuie exploatata. Nu cred ca trebuie favorizati cei care vin din strainatate, ei trebuie incurajati si trebuie sa li se ofere posibilitati egale celor din tara.

RGN: Intrebam asta pentru ca insusi presedintele Iliescu s spus in cuvantarea sa de aici ca nu i se pare corect ca cercetatorii romani care se intorc in tara sa aiba conditii superioare celor din Romania

Aici, evident, daca gandim in termeni de corectitudine, foarte multe lucruri nu sunt corecte in lumea asta. Cred ca, cel putin in privinta cercetarii, exista metodologii de evaluare extrem de obiective. Nu neaparat numar de publicatii, ci impactul publicatiilor, statura intelectuala a acestora, sunt parametri foarte clari de evaluare. O meritocratie exacta nu exista niciunde in lumea asta, peste tot sunt imperfectiuni. Cred ca mai degraba ar trebui sa vorbim in termeni de eficienta. Ce este eficient sa facem: sa platim 50 de cercetatori cu 100 de euro pe luna fara ca ei sa faca mare lucru (nu neaparat pentru ca nu doresc ci pentru ca nu au posiblitatea), sau sa platim 2 cercetatori cu 2.500 de euro pe luna care vor face treaba celor 50? Personal, nu m-ar deranja sa fac o investitie mare daca rezultatul este mai mare. Prefer sa fac o investitie buna. O investitie mica nu este necesar buna, iar o investitie mare nu este necesar proasta.

RGN: Unde vedeti peste 10 ani cercetarea din Romania?

Suntem intr-o perioada critica. O tara poate trai fara cercetare, este o idee proasta sa credem ca nu poate sa o faca, poate, si inca bine de tot. Dar, daca dorim sa traim fara a crea tehnologie, vom fi in permanenta mana de lucru ieftina a Europei. Daca dorim sa ne bazam pe turism, intr-adevar se poate face un asemenea lucru, dar vom fi chelnerii celor care au facut cercetare. Personal, nu am aceasta ambitie pentru Romania, am o cu totul alta ambitie. Asadar, iata ca apare aici ideea unei necesitati, ideea unei prioritati pe care trebuie sa o definim foarte clar, trebuie sa ne punem intrebarea daca dorim sau nu sa avem o societate bazata pe cercetarea si inovarea tehnologica, sau cel putin aceasta sa fie unul dintre pilierii societatii. Aud tot felul de statistici. Peste 80 de ani Romania va ajunge la nivelul unei tari medii in Comunitatea Europeana. Gandindu-ne bine de tot, structurandu-ne inainte de a ne pune la lucru si de a ne arunca bezmetic intr-o munca oarecare poate n-ar fi rau sa gandim in termeni de eficienta astfel incat sa nu ne multumim ca peste 80 de ani sa ajungem la nivelul, sa spunem, Sloveniei sau altor tari. Trebuie sa ne gandim cum sa o luam pe scurtatura si cred ca acest lucru se poate face doar printr-un efort tehnologic major. Imi este greu sa cred ca vom putea realiza acest lucru printr-o industrie manufacturiera, oricat de performanta ar fi ea. Nu vom putea face concurenta Chinei, trebuie sa uitam acest lucru din primul moment. Nu cred ca vom putea trai exclusiv din turism, cred ca tehnologia este o responsabilitate pentru tineri, pentru cei care astazi sunt copii in Romania.

RGN: Din cati cercetatori tineri activeaza acum in strainatate, in aceiasi zece ani cati credeti ca se vor intoarce?

E un fenomen dinamic: ce e val ca valul trece. Nu as putea sa dau un procent pentru ca ar fi hazardat. Ar fi suficient daca un grup de 20 de cercetatori de inalt nivel, nu neaparat romani din strainatate, ci fie straini atrasi spre Romania, fie romani care au activat in strainatate si s-au intors intre timp ar veni in tara. Si aici cred ca nucleul va fi reprezentat de cercetatori romani care au activat in strainatate, Daca un numar intre 20-50 de cercetatori se vor stabili in Romania ca lideri de curent stiintific in domeniul lor de expertiza, fie el chimia, biochimia, fizica, matematica, economia, chiar, cred ca este un foarte bun inceput.

RGN: Pentru dumneavoastra in momentul acesta, repatriere sau colaborare cu cercetarea din Romania.

Vorbiti de colaborare. Am initiat aici colaborari extrem de importante. Si am sa va spun o poveste care pe mine m-a atins foarte mult. Exista in Statele Unite un cercetator roman, care a avut rezultate exceptionale in ultimii ani. Acestui cercetator i-am gasit pe Internet C.V-ul, nu l-am contactat din motive obiective (nu a fost momentul) si am observat ca este plecat din Romania de la varsta de 5 ani. Asadar, ignoram total care sunt contactele lui cu Romania. Acest cercetator este tanar si el, are 33-34 de ani, a facut cateva descoperiri foarte importante. Venind in Romania am descoperit un alt cercetor roman care are o activitate respectabila, in Romania, la nivel mondial, as spune, care mi-a spus ca are o colaborare cu cercetatorul roman din SUA si ca ceea ce eu fac acum in Japonia ar putea sa fie o parte integranta a unui proiect de colaborare in acest domeniu. Iata cum, in doi ani de zile de cand am cunoscut cercetarile acestui om, probabil se va inchega intre trei romani, unul in Japonia, unul in Romania, unul in Statele Unite, o colaborare si ea poate fi exterm de benefica. Ma intrebati daca ma intorc in Romania, raspunsul este foarte clar: la ora actuala nu, problema nu se pune in acesti termeni. Dar daca ma intorc in Romania, ma voi intoarce in conditiile pe care eu si un grup de cercetatori ni le vom crea aici. Si vreau sa pun accentul pe faptul ca nu asteptam ca nimeni sa ne creeze nimic. Noi vrem sa ne creem bunul nostru, care va deveni bun national. Am fost printre primii care au plecat din generatia mea, doresc sa imi creez conditii sa fiu primul care se intoarce.

 

 
Societatea civila basarabeana se implica in rezolvarea problemei transnistrenePDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :224
Wednesday, 20 October 2004

Liderii a 27 organizatii neguvernamentale din Republica Moldova au lansat luni "Strategia "3D" de reglementare a diferendului transnistrean", care in opinia lor "construieste o punte intre cele mai importante forte politice, de opozitie si cele aflate la guvernare, asigurand astfel ca angajamentul lor de a edifica un stat unificat, democratic si prosper este un principiu acceptat in unanimitate de societate".

Reamintim ca "3D" este "o procedura de solutionare a conflictului transnistrean intemeiata pe 3 elemente, - demilitarizarea, decriminalizarea si democratizarea raioanelor de est ale Republicii Moldova". 

Potrivit unui comunicat comun al celor 27, "lipsa de progres in asigurarea unitatii, inviolabilitatii si securitatii nationale, degradarea in continuare a situatiei drepturilor fundamentale ale omului, contrabanda si spalarea de bani din regiunea controlata de regimul separatist transnistrean, sub privirile ingaduitoare ale mediatorilor, au demonstrat in ultimii ani ca nu poate exista nici o reglementare a conflictului transnistrean atata timp cat nu exista conditiile necesare si suficiente pentru impunerea unei paci durabile in regiune".

Semnatarii afirma ca "Strategia de reglementare "3D" se bucura de sustinerea masiva a societatii civile. "In calitatea sa de platforma comuna pentru opozitia democratica pro-europeana si actuala guvernare, ea intruneste un consens prin excelenta national, indiferent de coloratura politica, diferentele lingvistice, apartenenta etnica, religioasa ori sociala a sustinatorilor sai (...) Republica Moldova trebuie sa ceara institutiilor occidentale sa se implice intr-un nou format de negocieri la reglementarea "conflictului inghetat" din Moldova, accelerand evacuarea trupelor si munitiilor rusesti din regiune, confirmand interesul strategic al UE si OSCE, al Consiliului Europei si ONU de a intari stabilitatea in regiune, inclusiv prin delegarea unei misiuni de politie civila in raioanele de est, intensificarea presiunilor politice si economice asupra factorilor intransigenti care impiedica reintegrarea teritoriala a tarii".

Prin lansarea acestei strategii, reprezentantii societatii civile anunta "demararea unei largi campanii nationale si internationale" prin care vor cere comunitatii internationale sprijin si solidaritate, in spiritul idealurilor si valorilor europene.

Solicitat sa comenteze strategia "3D" a celor 27, liderul PPCD Iurie Rosca a declarat ca "aceasta initiativa este, fara discutie, demna de toata aprecierea". "Ea arata, o data in plus, ca cele mai reprezentative organizatii neguvernamentale sunt capabile sa articuleze un punct de vedere competent  asupra manierei de rezolvare, echitabila, legala, onesta si conforma cu drepturile internationale si cu drepturile si libertatile fiecarui cetatean al Republicii Moldova, a crizei transnistrene".

Potrivit lui Rosca, ideea celor "3D" a fost lansata inca in 2003 de catre ex-presedintele Partidului Social Democrat, Oazu Nantoi si de catre PPCD. "Am elaborat atunci un document comun pe care l-am prezentat impreuna la Washington cu ocazia unei vizite in America, in vederea purtarii unor discutii cu factori de decizie si institutii americane asupra modului de rezolvare a conflictului transnistrean, pornindu-se de la interesele nationale ale Republicii Moldova si avandu-se in vedere intreaga complexitate a problematicii acestui fenomen, al separatismului, alimentat de Federatia Rusa. Ser ca acest nou si amplu document sa fie suficient de puternic mediatizat astfel, incat sa fie cunoscut de opinia publica si de toate partile interesate in rezolvarea acestui conflict. Sper ca aceasta platforma sa serveasca drept punct de reper in identificarea unui consens politic care sa intruneasca optiunile tuturor partidelor politice de la Chisinau asupra diferendului transnistrean", a conchis Iurie Rosca.       

Printre organizatiile care au subscris in sprijinul  Strategii "3D" sunt  LADOM, Comitetul Helsinki Moldova, Institutul de politici publice (IPP), Juristii pentru Drepturile Omului, Institutul pentru Dezvoltare si Initiative Sociale (IDIS) "Viitorul", ACCES Info, Asociatia Primarilor si Consilierilor Crestin Democrati.

 
Raspunzand lui Iurie Rosca, Voronin bate campii cu limba moldoveneascaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :218
Wednesday, 20 October 2004

Presedintele grupului parlamentar al PPCD Iurie Rosca, care i-a sugerat saptamana trecuta presedintelui Vladimir Voronin sa-i demita prin decret prezidential pe consilierii Marc Tcaciuk si Oleg Reidman "pentru necunoasterea limbii de stat", a primit la 16 octombrie un raspuns oficial.

"Domnii M. Tkaciuc si O. Reidman cunosc limba moldoveneasca (art. 13 al Constitutiei) mai bine decat Dumneavoastra, care in afara de romaneste nu vorbiti! Respectati Constitutia Tarii: Vorbiti moldoveneste", scrie Voronin in raspunsul sau catre Rosca.

Reamintim ca liderul crestin-democratilor a expediat saptamana trecuta un mesaj lui Voronin in care se arata ca in pofida prevederilor legislatiei cu privire la functionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova, in aparatul presedintelui Republicii Moldova "sunt unii consilieri care nu intrunesc conditii minime pentru a detine posturi de functionari publici (art. 13 alin. (2) ai Legii serviciului public nr. 443-XIII din 04.05.1995)".

"Astfel, consilierul prezidential in probleme de politica interna, Marc Tcaciuk, si consilierul prezidential in problemele economice, Oleg Reidman, nu au dreptul, conform normelor legale consacrate, sa ocupe functiile publice, deoarece acestia nu cunosc limba de stat. Starea de fapt, in care consilierii sus-numiti detin functii publice importante in cadrul Aparatului Presedintelui Republicii Moldova nu poate sa se rasfranga decat negativ asupra situatiei cu privire la respectarea legislatiei lingvistice de catre cetatenii statului, situatia creata servind drept un exemplu negativ in aceasta privinta", se arata in mesajul semnat de Rosca adresat lui Voronin.

 
Romanii se aduna in fata Ambasadei Romane din FrantaPDF Print E-mail
Paris, Franta/ Romanian Global News
Accesari :170
Wednesday, 20 October 2004
Un miting de protest va fi organizat astazi, 20 octombrie, in fata ambasadei romane din Paris, de catre Comitetul de Solidaritate si Monitorizare Roman.

CSMR denunta neglijenta cu care actualul guvern trateaza Rezolutia 7 din februarie a Partidului Popular European, care condamna regimul comunist si nazist, si punctul 10 al Rezolutiei 7 a PPE, similar punctului 8 de la Timisoara. De asemenea, CSN isi exprima ingrijorarea in legatura cu presiunile la care este supusa presa libera. Mai este solicitata, in solidaritate cu Ticu Dumitrescu si membrii CNSAS, eliberarea arhivelor si cladirilor din administrarea serviciilor secrete, precum si achitarea obligatiilor bugetare catre Liga Apararii Drepturilor Omului.

 
Cercetatorii romani iau pozitie in problema BastroePDF Print E-mail
Massachusets, SUA/Romanian Global News
Accesari :576
Wednesday, 20 October 2004
Ultimul numar al revistei Nature publica in ultimul sau numar, cel din 14 octombrie, un material despre controversata starnita de decizia unilaterala a Ucrainei de a incepe constructia unui canal de navigatie pe bratul Chilia al Dunarii, se arata intr-un comunicat al Ad-Astra.

In articol se mentioneaza si un interviu cu dr, Liviu Giosan, geolog roman care activeaza la Woods Hole Ocenographic Institution, unul din cele mai prestigioase institute de oceanografie din lume. Materialul din Nature citat de Ad-Astra vorbeste despre decizia Ucrainei de a reactiva si moderniza bratul Bastroe, un brat din delta secundara a Chiliei, in scopul revitalizarii economiei precare a regiunii prin atragerea de trafic comercial pe noul canal. Articolul aminteste si intensa presiune internationala la care este supusa in prezent Ucraina din pricina efectelor potentiale pe care acest proiect le-ar avea in special asupra faunei si florei Deltei Dunarii, se mentioneaza in comunicatul amintit. Nature face referire si la distrugerea Deltei pe care Ceausescu o planuia in anii 80, prin transformarea teritoriului sau in teren destinat agriculturii, precum si la refacerea partiala a ecosistemului natural dupa caderea regimulu dictatorial din Romania, in 1989, un noroc nesperat pentru aceasta regiune, una dintre cele mai bine pastrate delte din lume. Ad-Astra mai precizeaza in comunicatul sau ca proiectul de canalizare a Chiliei a inceput in luna august a acestui an, cand bratul Bastroe a fost dragat pe o lungime de 3 km, de catre o firma de profil din Germania  si se planuieste continuarea proiectului in amonte pe bratul Chilia pe o lungime de 170 de km. Dupa toate protestele pe care initiativa Ucrainei si le-a atras din partea comunitatii internationale, ministrul Transporturilor din Ucraina, Valentin Casapciuc, a promis ca tara sa va organiza o intalnire internationala pe tema canalului, in luna noiembrie. Liviu Giosa, cercetatorul roman care acorda interviul pentru Nature, subliniaza caracterul unic al Deltei Dunarii, un adevarat paradis natural care trebuie pastrat cat mai putin alterat pentru viitor. Liviu Giosan a aratat ca in afara de efectele negative asupra ecosistemului, proiectul ucrainean trebuie analizat in ansamblu. Avand in vedere debitul mare al bratului, lucrari de dragare cvasi-continue vor fi necesare pentru a mentine navigabilitatea pentru nave de mare tonaj. Daca acest plan va fi realizat, bratul Chilia va fi o amenintare continua nu numai pentru regiunea invecinata canalului, dar si pentru echilibrul hidrologic, sedimentar si ecologic al intregii delte, si mai departe, a coastei romanesti de la sud de delta. Giosan a mai mentionat ca desi unele proiecte romanesti de taiere de canale si ridicari de diguri prezinta pericole insemnate pentru Delta, care ar trebui monitorizate de catre guvernul roman si comunitatea internationala, proiectul ucrainean este periculos datorita anvergurii sale. Liviu Giosan este co-fondator al proiectului Ad Astra, un proiect dedicat reformei cercetarii stiitifice in Romania, promovarii tinerilor cercetatori, si promotor al colaborarilor intre cercetatorii de origine romana (vezi pagina web a proiectului la http://www.ad-astra.ro). Activitatea stiintifica a cercetatorului roman a mai fost mentionata recent in Nature (August 2004) cand o lucrare la care a fost co-autor a fost discutata pe larg. Acel studiu, publicat in revista Paleoceanography la inceputul acestui an, se folosea de modelarea numerica pentru a analiza ipoteza inundarii catastrofice a Marii Negre de catre apele Mediteranei cu aproximativ 8.000 de ani in urma, eveniment pe care unii comentatori il pun la originea miturilor potopului, mentioneaza comunicatul remis la redactie. In prezent, Giosan lucreaza in Delta Dunarii, zona despre care a publicat mai multe lucrari in reviste stiintifice. El colaboreaza cu un grup de tineri cercetatori de la Statiunea de Cercetari Marine si Fluviale Sfantu Gheorghe a Universitatii din Bucuresti, Facultatea de Geografie, condus de prof. Emil Vespremeanu, un veteran al cercetarii stiintifice in Delta, iar unul dintre proiectele care vor rezulta din aceasta colaborare este modelarea numerica  a efectelor dragarii bratului Chilia asupra evolutiei de ansamblu a Deltei.

 
Premiu pentru legenda canotajului romanescPDF Print E-mail
Lausanne, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :270
Wednesday, 20 October 2004
Elisabeta Lipa, canotoarea romana care a participat la sase olimpiade consecutive, a fost premiata la cea de-a treia editie a galei SportStar Award din Lausane.

Acest eveniment s-a desfasurat la Muzeul Olimpic din localitatea elvetiana si a fost organizat de canalul sportiv Eurosport, sub patronajul Comitetului Olimpic International, al presedintelui Jacques Rogge, al presedintelui de onoare Juan Antonio Samaranch si al lui Mario Pescante, presedinte al Asociatiei Comitetelor Olimpice Europene. Romanca a participat la eveniment alaturi de peste 50 de medaliati olimpici, printre care se afla si nume sonore precum Jordan Jovtchev din Bulgaria la gimnastica, Iana Klotchkova din Ucraina si Pieter Van Den Hoogenband din Olanda la inot, Birgit Fischer  din Germania la caiac-canoe sau Justine Henin-Hardenne din Belgia si Roger Federer din Elvetia la tenis, anunta Eurosport. Portdrapelul delegatiei Romaniei la Jocurile Olimpice de la Atena a mai fost nominalizat si la categoria Femeia anului in sport, distinctie pe care o acorda annual Womens Sport Foundation. Elisabeta Lipa, care are in prezent 40 de ani, a castigat medalii la toate cele sase editii ale olimpiadei la care a participat: in 1984 la Los Angeles aur la dublu vasle, in 1988 la Seul   argint la dublu vasle si bronz la 4 vasle, in 1992 la Barcelona aur la simplu si argint la dublu, in  1996 la Atlanta aur la 8+1, in 2000 la  Sydney aur la 8+1 si in  2004 la Atena aur la 8+1.

 
Pranz regal la Londra cu oaspeti romanestiPDF Print E-mail
Londra, Anglia/ Romanian Global News
Accesari :180
Wednesday, 20 October 2004
Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii il va avea ca invitat la pranzul de astazi de la Palatul Buckingham pe presedintele Ion Iliescu.

Dejunul face parte din periplul prin Anglia pe care il intreprinde delegatia romana in aceste zile, dar ambasada Romaniei la Londra considera gestul ca fiind oferit cu ocazia finalului mandatului sefului de stat roman. Acesta nu va fi singur la resedinta regala de pe malul Tamisei, ci va fi insotit de purtatoarea de cuvant a Presedintiei Romaniei, Corina Cretu, consilierul prezidential, Simona Miculescu, consilierul de stat pentru cultura si culte, Victor Opaschi si ambasadorul Romaniei, Dan Ghibernea. Surpriza intalnirii o va constitui un recital al balerinei Alinei Cojocaru, prim-solista la Opera Regala Covent Garden din Londra si una dintre preferatele reginei Angliei.

 
Sibiu - Capitala Culturala EuropeanaPDF Print E-mail
Kaiserlautem, Germania/Romanian Global News
Accesari :243
Wednesday, 20 October 2004
Societatea romano-germana pentru etnografie si folclor din Kaiserslautern organizeaza, in perioada 20-24 octombrie, turneul folcloric "Sibiu 2007", anunta pagina rom2.de.

Evenimentul are ca scop desemnarea Sibiului drept Capitala Culturala Europeana a anului 2007, alaturi de Luxembourg. Protagonistii care vor aprea pe scenele din Luxembourg (20 octombrie)
Paris (21 octombrie), Merzig (22 octombrie), Bruxelles (23 octombrie) si Koln (24 octombrie), sunt nume cunoscute ale muzici populare romanesti: Ionut Fulea, Ionela Morutan, Robert Tarnaveanu, Olguta Berbec. Alaturi de ei se vor afla si Ilie Secheli acordeon, Teodor Rusu vioara, Alin Oltean clarinet, Victor Georgean acordeon, care vor constitui acompaniamentul muzical pe tot parcursul turneului.

 
O noua formula de cooperare in regiunea DunariiPDF Print E-mail
Belgrad, Serbia si Muntenegru/Romanian Global News
Accesari :223
Wednesday, 20 October 2004
Pe data de 27-31 octombrie, 2004, la Belgrade, Novi Sad si Smederevo (Serbia si Muntenegru), va avea loc cea de-a 15-a Conferinta Internationala Dunarea- Fluviul Cooperarii. Conferinta este organizata in cooperare cu Institutul de Politica si Economie Internationale de la Belgrad.

Cu aceasta ocazie se vor reuni experti, cercetatori, oameni din toate ramurile culturii si artei, oameni de afaceri, in vederea elaborarii unor proiecte de cooperare in regiunea Dunarii. Programul cuprinde conferinte pe diferite teme (politice, economice, etc.) de cooperare regionala. Este un eveniment care faciliteaza schimbul de experienta si punerea de acord asupra unor modele de actiune comune. Ideea de cooperare dunareana a inceput pe data de 27 mai 2002, cand s-a semnat o Declaratie comuna a celor 13 tari situate de-a lungul Bazinului Dunarii, printre care si Austria si Romania. Actul respectiv prevedea asigurarea unui cadru politic si economi procesului de cooperare dunareana.

La propunerea Austriei, se va crea Portal Dunarean, o baza de date informatizata a Procesului de Cooperare Dunareana. Prin intermediul Portalului se pot afla informatii atat despre  activitatile participantilor la proces cat si relevante date despre regiunea Dunarii. Astfel, prin realizarea de link-uri, noul portal va favoriza accesul la informatiile deja existente pe celelalte portaluri sau alte surse de informatii.

Totodata, a fost lansat apelul, catre toate institutiile media, de a transmite adresa site-ului:

http://www.danubecooperation.org/.

 
Mutu in fata unui final timpuriu al cariereiPDF Print E-mail
Londra, Marea Britanie/Romanian Global News
Accesari :276
Wednesday, 20 October 2004
Adi Mutu a admis ca a  iesit pozitiv la testul anti-doping cu cocaina si ca nu va mai cere analiza unui al doilea test. Ioan Becali, unul dintre cei trei agenti ai atacantului lui Chelsea a avertizat marti, 19 octombrie ca daca Briliantul, in varsta de 25 de ani, va primi o suspendare pe doi ani, cariera sa se va sfarsi 99%.

Mutu a facut marturisirile in fata lui Gordon Taylor, seful Sindicatului Fotbalistilor Profesionisti, iar jucatorul lui Chelsea va fi supus acum anchetei unei comisii  a Federatiei Britanice de Fotbal. A recunoscut ca a iesit pozitiv la testul pentru cocaina, asa ca trebuie sa rezolvam problema dupa procedura existenta la FA. Testul care i-a compromis cariera lui Mutu s-a desfasurat la 1 octombrie, la cererea lui Jose Mourinho, managerul lui Chelsea. Cocaina este considerata stimulent pentru performante doar in cadrul competitiilor si atrage dupa sine o suspendare pe sase ani, in acest caz. Cum testarea lui Mutu s-a produs in afara competitiilor, rezultatele sale nu intra sub jurisdictia Agentiei Mondiale Anti-Doping, care se ocupa de aceste aspecte numai in competitii. Conform regulilor Federatiei Britanice de Fotbal, Mutu risca o suspendare de cel putin sase luni sau, si mai posibil, unul pana la doi ani. Morinho a cerut acest test dupa ce Mutu nu s-a prezentat la antrenamente imediat dupa meciul cu Paris Saint Germain, la care Mutu nu s-a aflat pe banca a declarat Becali, adaugand: cred ca decizia lui Mourinho a fost o consecinta a atitudinii bizare a lui Mutu. Impresarul atacantului roman l-a prezentat pe Mutu ca pe un risipitor distrat, stresat de divortul de Alexandra Dinu. Este aproape falit, a spus acesta. Nu are nici o idee cum sa isi tina banii. Becali a mai declarat ca daca Mutu va primi doi ani de suspendare cariera sa va fi ca si terminata. Impresarul a mai accentuat natura incapatanata a lui Mutu si inclinatia sa spre a idolatriza jucatorii celebri, exemplificand prin incercarea lui Mutu de a-l vizita pe Maradona, in Cuba. Chelsea a  refuzat sa raspunda intrebarilor legate de scandal in timpul conferintei de presa dinaintea meciului cu CSKA Moscova din Champions League, dar Mourinho a spus totusi ca a fost avertizat de catre departamentul medical al clubului sau ca Mutu nu este pregatit pentru meciul din seara asta, desi a refuzat sa dea detalii in privinta motivului. Gordon Taylor crede ca va fi mai dificil sa fie incheiat contractul lui Mutu din cauza uriasei taxe de transfer. Este o suma mare de bani, a spus el, adaugand ca avand in minte investitia facuta, Chelsea vrea la fel de mult ca si Mutu si ca noi sa il repuna in joc.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions