Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2004 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2004
<<
Octombrie 2004
>>
D
L
M
M
J
V
S
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            
Cautare
Forum dedicat RomanieiPDF Print E-mail
Viena, Austria/Romanian Global News
Accesari :553
Thursday, 14 October 2004

Institutul Austriac Europa de Sud-Est organizeaza in aceste zile la Viena Forumul Romania, manifestare destinata in exclusivitate specialistilor austrieci si maghiari ce vor dezbate pe teme de interes si extrem de sensibile din Romania precum regionalizarea, problemele minoritatilor maghiare si rrome, evolutia limbii literare romane precum si aspecte legate de istoria recenta si indepartata a Romaniei.

Desi este dedicat Romaniei acest Forum nu are decat pe ici pe colo cativa vorbitori romani acestia tratand desigur probleme mult mai usoare decat confratii lor maghiari. Romania va fi prezenta prin cuvantul de salut al Ambasadorului Romaniei la Viena, Traian Chebeleu. Directorul Institutului Austriac Europa de Sud-Est, dr.doc. Peter Jordan, precum si Ambasadorului Florian Haug, conducatorul Departamentului pentru conlucrare stiintifico-tehnica a Ministerului Federal pentru Afaceri Externe vor rosti de asemenea cuvinte de salut participantilor. Redam in continuare programul manifestarilor amicale austriece asa cum ne-au fost transmise de dr. Thede Kahl, director in cadrul Institutului austriac organizator.

14 octombrie: Ce face interesant Romania?"- expune Michael Metzeltin, Viena, Originea Romaniei Mari"- Othmar Kolar, Viena, Miscarea nationala a Romaniei pe teritoriul habsburgic"- Dietmar Muller, Berlin, Sfinxul descifrat o noua conceptie a scrierii istoriei romane" Harald Heppner, Graz, Cultura curtilor fanariote in Moldova si Valahia"- Peter Kreuter, Bonn, Patria culturii Bucovina evolutia granitelor"- Kurt Scharr, Insbruck, Transilvania si Galitia in monarhia habsburgica"- dr. Hans-Christian, Maner, Reforma universitara in Romania exemplul Cluj-Napoca"- Andrei Marga Cluj-Napoca, Angajamentul politic si marginalizarea in perioada interbelica, in exemplul Nicolae Iorga"- Adriana Kolar, Viena, Regionalizarea si regionalismul dupa revolutie" (Revolutia din Romania - 1989, n.n.) Jozsef Benedek Cluj-Napoca.

Lucrarile Forumului Romania vor continua vineri, 15 octombrie cu teme precum Europa din punctul de vedere al culturii romanesti"- Madalina Diaconu, Viena, Cultura de zi cu zi a ungurilor din Romania, aspecte ale coexistentei etnice"- Ferenc Csortan, Bucuresti, Majoritate si Minoritate-minoritatea romana in regiuni majoritare neromane in Romania (1918-2004)"- Meinolf Arens, Munchen, Minoritatile din Banat astazi"- Radan Mihai, Timisoara, Tiganii unguri in Romania relatii interetnice cu tiganii romani si cu romanii" Istvan Kinda, Cluj Napoca, Muzica rroma si muzica romaneasca despre rolul muzicii rrome in muzica populara romaneasca" Thede Kahl, Viena, Democratie si coruptie in Romania" Tina Olteanu, Berlin, Pozitia Romaniei de trafic geografic in Europa de Sud-Est" Harald Eicher, Graz, Relatii culturale intre orasele Berlin si Bucuresti" Lukas Marcel Vosicky, Viena, Paralele intre dezvoltarea politica a Romaniei si Slovaciei dupa 1989" Peter Kopecky, Bratislava, Emigrarea din Romania 1989-2004 regiuni principale, consecinte etnice si sociale" Magdolna Mohacsek si Katalin Vitos, Cluj, Decolectivizarea si reprivatizarea in partea rurala a Romaniei" Peti Lehel, Cluj-Napoca, Republica Moldova in contextul noii vecinatati politice a UE" Anneli Ute Gabanyi, Berlin, Tendinte in evaluarea romanilor" Holger Wochele, Viena, Despre evolutia limbii literare romane" Petrea Lindenbauer, Viena, Romania in perioada comunista, reflectata in limbaj" Gudrun Huemer, Viena, Literatura romana unitate sau diversitate" Liviu Papadima, Bucuresti, Radacinile aromane ale poetei Eta Boeriu" Doina Rad, Cluj-Napoca, Presa romaneasca de exil" Ilie Rad, Cluj-Napoca, Lirica timpurie a lui Adrian Paunescu" Hans Dama, Viena.

Mai participa ca invitati : Adelinde Schmid, Schrding, Adriana Stanescu, Viena, Ambrus Miskolzy, Budapesta, Anastasia Plaskasoviti, Kerkyra, Christine von Kohl, Viena, Christine Reiss, Viena, Elisabeth Vyslonzil, Viena, Gnther Guggenberger, Viena, Ildiko Schaffhauser, Viena, Ioan-Aurel Pop, Bucuresti, Irini Zdrou, Viena, Johanna Heine, Viena, Josef Rabl, Viena, Josef Sallanz, Potsdam, Lisa Mayerhofer, Mnchen, Manfred Stoy, Viena, Maria Bara, Marburg, Mario Macura, Beč, Martin Grofmeier, Viena, Max D. Peyfuss, Maria Enzersdorf, Mihai-Razvan Ungureanu, Bucuresti, Oliver Vujović, Viena, Petra Schaser, Passau, Rixta Wundrak, Potsdam

Sachiko Takiguchi, Viena, Silvia Peyfuss, Maria Enzersdorf, Suzie Wong, Viena, Ursula Schneider, Viena, Valeria Heuberger, Viena, Vasilea Mihali, ejane, Zoltn Szsz, Budapest.

Ambasada Romaniei in Austria invita in final participantii la o receptie ce va avea loc vineri, 15 octombrie in incheierea lucrarilor.

Din partea organizatorilor semneaza dr. Thede Kahl, care poate fi gasit la adresele de mai : thede.kahl@osi.ac.at, sau la tel. 512189540 si 5964656.

 
Toamna baimareanaPDF Print E-mail
Baia Mare, Romania/Romanian Global News
Accesari :340
Thursday, 14 October 2004

Vineri, 15 octombrie, se va deschide oficial sarbatoarea Toamna baimareana". Evenimentul va avea loc in "Piata Salajanca" si va dura pana pe data de 30 octombrie.

La sarbatoarea aceasta dedicata recoltei vor participa numerosi producatori agricoli din Maramures, din zona Satu Mare si Salaj. Produse de sezon (gogosari, cartofi, ceapa, varza, struguri, mere, pere si altele) vor fi vandute la cele mai mici preturi. Acest eveniment urmareste readucerea in atentia baimarenilor atmosfera de alta data, cand "Toamna baimareana" era prezenta pe platoul din centrul orasului, relateaza un cotidian local. Manifestarea incepe cu muzica traditionala si reprezinta o expozitie cu vinzare. Toate produsele prezentate de pe mesele comerciantilor vor fi aranjate simbolic, intr-un dizain corespunzator sezonului de toamna. Gurmanzii se pot bucura de mici si carne pe gratar, bere, must si alte specialitati romanesti din zona.

 
Primul proces castigat de un ONG contra autoritatilor publicePDF Print E-mail
Cluj-Napoca, Romania/Romanian Global News
Accesari :228
Thursday, 14 October 2004

Prin Sentinta Civila 1114/C/2004, definitiva si irevocabila, la cererea Clubului de Cicloturism "Napoca" (CCN), Tribunalul Cluj a dispus anularea Hotararii Consiliului Judetean Cluj nr. 142/ 2003 privind managementul integrat la deseurilor din judetul Cluj, deoarece adoptarea ei s-a facut cu incalcarea Legii 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, se arata intr-un comunicat de presa primit la redactie.

"Este un precedent deosebit de important, deoarece este vorba de o premiera nationala absoluta, fiind pare-se prima oara cand un ONG obtine in contencios administrativ anularea unui act normativ emis de o autoritate publica in mod abuziv (cu incalcarea Legii Transparentei). Este finalul unei batalii juridice de peste opt luni de zile, cu forte inegale. CCN nu a avut nici macar jurist sau avocat, dar a invins toate presiunile si handicapurile create de aceasta situatie, castigand atat in prima instanta cat si in recurs", a declarat Radu Mititean, directorul executiv al Asociatiei de cicloturism din Cluj Napoca. "Acest proces, ce a facut obiectul dosarului 1113/2004 al Tribunalului Cluj si 8869/2004 al Curtii de Apel Cluj, trebuie sa fie un semnal catre toate autoritatile publice ca Era nerespectarii legii nu va tine la infinit, ca se poate intampla minunea ca abuzul sa fie sanctionat de justitie si ca e timpul sa respecte Legea Transparentei. Pentru ca e doar un caz, Consiliul Judetean Cluj, dar multe alte autoritati stau si mai prost. Mai multe ministere au refuzat tacit sau chiar expres sa furnizeze conform legii proiectele de acte normative pe care le elaboreaza iar unele autoritati locale - in frunte cu Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, nu au facut inca nici o incercare de a respecta Legea 52/2003. Legea Transparentei este in vigoare din aprilie 2003 si prevede printre altele obligatia autoritatilor de a informa in prealabil, din oficiu, publicul si ONG asupra proiectelor de acte normative pe care le elaboreaza, de a ii consulta din proprie initiativa inca din faza de elaborare a acestor proiecte si de a asigura o participare publica activa la deciziile administrative si elaborarea proiectelor de acte normative" se mai arata in comunicatul de presa al CCN.

 
Radio Deutsche Welle in limba romanaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :226
Thursday, 14 October 2004

Radio Metropolitan Deutsche Welle emite incepand de ieri pe frecventa 88,5 FM in Bucuresti. Postul german a fost lansat printr-o conferinta de presa la Centrul de Presa al Societatii Romane de Radiodifuziune.

La conferinta au participat Christina Weiss, ministrul de stat delegat federal pentru cultura si mass-media, Erik Bettermann, presedintele director general al Deutsche Welle, Dragos Seuleanu, presedintele director general al SRR, Robert Schwartz, seful sectiei in limba romana a postului german si reprezentanti mass-media interne si internationale. Radioul va emite non-stop si va transmite informatii economice, sociale si politice in limbile romana, engleza si germana, combinate cu muzica pop, jazz si muzica clasica.

 
Arta ornamentala italiana in premiera in RomaniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :246
Thursday, 14 October 2004

Expozitia Bijuterii de arta din Italia 1950-2000" va putea fi vizionata vineri, 15 octombrie, la Muzeul National de Istorie al Romaniei.

Ideea colectiei apartine unui grup de prieteni italieni ce a dorit reeditarea experientelor care au creat prima vitrina de bijuterii la Galeria Nationala de Arta Moderna, se arata intr-un comunicat al Institutului Italian de Cultura din Bucuresti. Provincia Pavia si Centrul de studii Lomellina au inceput inca din 1980 sa alcatuiasca aceasta colectie de ornamente pentru corp, realizate de renumiti artisti italieni din Lombardia. Primul vernisaj a fost in 1991 la Castelul Belgioioso, iar in 1995 Diamantmuseum din Anvers a fost amfitionul primei mari expozitie internationala a colectiei. Sirul manifestarilor a continuat ulterior, Ministerul Afacerilor Externe din Italia acordandu-i cu mandrie colectiei titulatura de made in Italy" . Romania, prin Muzeul National de Istorie, se alatura, astfel, celor mai importante muzee din strainatate care au avut privilegiul de a expune deosebitele obiecte: Istanbul, Cairo, Tel viv, Ankara, Kuala Lumpur, Buenos Aires, Damasc, Tunis, Beirut, Cipru. Evenimentul este organizat de Ambasada Italiei si de Institutul Italian de Cultura.

 
Medici basarabeni lucreaza la Ramnicu SaratPDF Print E-mail
Ramnicu Sarat, Romania/Romanian Global News
Accesari :253
Thursday, 14 October 2004

Un grup de medici basarabeni activeaza cu succes in cadrul Spitalului Municipal din Ramnicu Sarat.

Posturile ramase libere la sectiile Obstetrica-Ginecologie, Chirurgie, ORL si Ortopedie au fost ocupate de medici cu studii facute la Chisinau si specializari finalizate in capitala Romaniei. Celor sase doctori de la spital li se adauga un medic stomatolog si un medic de familie in comuna Ziduri. Ziarul Opinia din Buzau" prezinta drept motive pentru care acestia au plecat din tara mama venirea comunistilor la putere, sansa de a te specializa intr-o tara apropiata de Vest sau obtinerea cetateniei romane. Profesionalismul medicilor basarabeni a fost repede remarcat de localnici, care nu mai fac acum nici un fel de diferente intre acestia si doctorii romani.

 
Romania participa la Targul International de Constructii SAIEPDF Print E-mail
Bologna, Italia/Romanian Global News
Accesari :314
Thursday, 14 October 2004

La Bologna are loc in perioada 13-17 octombrie, intre orele 9.00-18.00 Targul de Constructii SAIE, informeaza pagina eurolink.tours.

Anul acesta sunt asteptati peste 1.850 de expozanti, dintre care 450 de companii straine din peste 29 de tari, intre care si Romania.

Partea expozitionala care acopera peste 20 de pavilioane interioare si 6 pavilioane exterioare cuprinde izolatori termici si acustici, materiale si produse, sisteme, subsisteme si componente pentru constructii, scule si sisteme pentru reparatii, sisteme pentru acoperis, structuri din lemn, etc. Luni, 11 octombrie, delegatia participantilor romani au plecat din Brasov spre Balatonfured pe traseul Sibiu-Arad, iar a doua zi, s-a plecat spre Bologna. Miercuri, 13 octombrie, dupa participarea din timpul zilei la Targul SAIE, au fost vizitate Piazza del Nettuno si Piazza Maggiore, inconjurate de impresionante cladiri medievale si renascentiste, la mijloc aflandu-se enorma fantana Fontana del Nettuno, construita in 1566, Primaria Palazzo Comunale, Biserica Sf. Petru cea mai mare din oras, faimoasele turnuri Asinelli si Garisenda si Universitatea.

Pentru astazi, in programul de dupa amiaza, este plecarea la Florenta, unde se viziteaza: Domul, Battistero, Piazza della Signoria, Palazzo Vecchio primaria Florentei si Galeriile Uffizi unde se afla picturi de Botticelli, Raphael, Tizian dar si portrete ale familiei Medici, Palazzo Pitti, Piazza San Lorenzo. A cincea zi a excursiei este rezervata vizitarea Venetiei, cu urmatoarele obiective turistice: Piazza San Marco cu Turnul cu ceas, Campanila si Basilica di San Marco, Libraria Sansoviniana considerata una dintre cele mai frumoase cladiri construite vreodata, Baptisteriul, Palatul Dogilor, Puntea Suspinelor, Canale Grande. Optional, se poate face o plimbare cu vaporasul la Insula Murano. In ultima zi, inainte de plecarea catre Brasov, vor fi vizitatate si alte puncte de atractie turistica, cum sunt Primaria, Universitatea, Domul in stil gotic, construit in anul 1438 din ordinul Imparatului Frederic al III-lea si Turnul cu ceas. Aceste zile de calatorie si vizite, combinate cu participarea la Targul International SAIE este o imbinare inteligenta a utilului cu placutul, in care romanii care s-au hotarat sa participe isi pot imbogati atat cultura, cat si experienta profesionala.

 
Cinematograful din Targul Secuiesc se redeschidePDF Print E-mail
Targul Secuiesc, Romania/Romanian Global News
Accesari :283
Thursday, 14 October 2004

Datorita unui cinematograf din Budapesta, pe 15 octombrie, in Targul Secuiesc va fi inaugurata deschiderea unui cinematograf gratuit.

itiativa apartine unui grup de cinefili, locali, care au aflat din presa ca cinematograful Urania din Budapesta doreste sa doneze 10 echipamente complete de proiectie pentru localitatile din Ardeal. In urma acestei informatii, s-au facut demersurile necesare pentru ca unul dintre acestea sa ajunga si la Targu Secuiesc, localitate care, in urma cu doi ani si jumatate si-a inchis sala de priectie dotorita lipsei de fonduri. Astfel, Clubul de cinefili Vigado, din Targu Secuiesc a primit cu titlu de donatie din partea cinematografului budapestan un video-proiector, un DVD, un CD player, un amplificator de sunet si boxe, in valoare totala de 1,2 milioane de forinti. Un argument hotarator pentru cei care au facut donatia a fost faptul ca cinematografia a avut o traditie indelungata in zona Targu Secuiesc. Primele proiectii au fost realizate, conform unor marturii documentare, in jurul anului 1912, cand in ''orasul breslelor'', cum mai este denumit Targu Secuiesc, a inceput electrificarea.

n.n.: Pe cand vom semnala un asemenea gest din partea diasporei romane pentru binele localitatile romanesti aflate aflate in nevoi, chiar si culturale?

 
In cadrul recensamantului din Basarabia, recenzorii descurajeaza pe cei care se declara romaniPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :302
Thursday, 14 October 2004

"Rubricile din chestionar cu privire la nationalitate si limba vorbita au provocat probleme sensibile in randul intervievatilor", au declarat miercuri presei expertii internationali care au monitorizat recensamantul populatiei in Republica Moldova, desfasurat in perioada 5-12 octombrie, facand trimitere la rapoartele observatorilor straini si la rapoartelor parvenite direct de la populatie.

Mai mult, expertii au atras atentia asupra faptului ca unii observatori au inregistrat cazuri "de descurajare, din partea recenzorilor si a respondentilor, cand urma sa se declare "roman" si nu "moldovean".

Presedintele grupului de experti internationali John Kelly a precizat ca "diferite confuzii pe marginea acestor termeni exista chiar in cadrul uniea si aceleiasi familii". "In acest context, am tras concluzia ca evaluarea datelor privind nationalitatea va solicita o atentie sporita, fiind necesara o examinare mai profunda a problemei respective", a spus Kelly.

Referindu-se la cazurile cand recenzorii nu cunosteau limba romana sau rusa, conditie obligatorie, Kelly a declarat ca grupul de experti a fost anuntat doar despre cateva cazuri de acest gen.

In alt context, el a spus ca grupul de experti a fost inregistrat un "grad inalt de participare a populatiei la desfasurarea recensamantului" si un "sprijin semnificativ din partea acesteia". "In acelasi timp, am observat ca in primele doua zile de recensamant nu toata populatia era informata despre aceasta actiune, situatia fiind mai buna in a treia zi de recensamant. Indicatiile preliminare arata ca recensamantul a fost desfasurat cu succes si se poate vorbi de obtinerea unor rezultate oportune utile. Desi o problema pentru recenzori in localitatile urbane a fost absenta oamenilor in timpul primei vizite, fapt ce a determinat efectuarea unor vizite repetate, iar in zonele rurale recensamantul a coincis cu recoltarea roadei. De asemenea, unele dificultati au survenit in raportarea activitatii economice, - angajarea in campul muncii, somajul si sectorul de activitate", a precizat John Kelly.

Pe parcursul zilei  de miercuri grupul de experti urmeaza sa primeasca rapoarte detaliate din raioane, in baza carora vor intocmi documentul final cu privire la recensamant.      

 

 
Comitetul Helsinki a comentat la Varsovia respectarea drepturilor omului in BasarabiaPDF Print E-mail
Varsovia, Polonia/Romanian Global News
Accesari :208
Thursday, 14 October 2004

Reprezentantii Guvernului lipsesc la sedinta Adunarii Implementarii Dimensiunii Umane a OSCE, care se desfasoara in perioada 4-15 octombrie la Varsovia. Comitetul Helsinki si-a exprimat ingrijorarea in legatura cu acest fapt, deoarece Republica Moldova si-a asumat obligatia sa respecte prevederile internationale privind drepturile omului si sa participe la forurile internationale organizate cu acest prilej.

Juristul Natalia Mardari a declarat miercuri in cadrul unei conferinte organizata de catre reprezentantii Comitetul Helsinki cu ocazia participarii la acest for, ca "Guvernul a ratat inca o sansa de a comenta invocarile pe care le-a adus in cadrul acestei reuniuni Comitetul Helsinki in ceea ce priveste respectarea drepturilor omului in Republica Moldova".

Ea a precizat ca a adus la cunostinta expertilor OSCE faptul ca in anii 2003-2004, procesul legislativ a fost lipsit de transparente legislative adecvate. "Ne-am exprimat ingrijorarea in legatura cu faptul ca incepand cu anul 1999 si pana in septembrie curent au fost puse in aplicare doua acorduri incheiate intre Republica Moldova si Transnistria, care nu au fost oficial publicate. Aceste documente limitau excesiv drepturile si libertatile cetatenilor moldoveni, prevazute de legislatia nationala si internationala. Au fost prezentate si rezultatele monitorizarii procesului de respectare a libertatii de gandire, constiinta si religie in Republica Moldova precum si problemele ce tin de incalcarea libertatii de exprimare si informare", a spus Mardari.

La randul sau, directorul Programului Advocacy si Monitoring a Drepturilor Omului, Doina Ioana Straisteanu, a declarat ca a prezentat expertilor OSCE situatia ce tine de "independenta justitiei, prevenirea torturii si a tratamentului degradant din Republica Moldova, precum si problemele privind nationalismul agresiv si epurarile etnice in regiunea transnistreana, inclusiv problema scolilor". "Expertii OSCE au facut un sir de recomandari, pe care Republica Moldova va trebuie sa le respecte si sa prezinte rezultatele implementarii lor la urmatoarea sedinta", a spus Straisteanu.            

 
Comunistii de la Chisinau nu-si dezmint originile stalinistePDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :318
Thursday, 14 October 2004
"Declaratiile liderilor Partidului Comunistilor facute cu prilejul marcarii a 80 de ani de la crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti (RASSM) demonstreaza ignoranta acestora privind istoria. RASSM a fost creata de catre Stalin, ea urmand sa serveasca cap de pod al expansiunii sovietice si a exportului de revolutie proletara in Balcani si, in primul rand, in Romania", a declarat miercuri pentru AP FLUX istoricul Ion Varata.

Reamintim ca marti, la Chisinau a avut loc o conferinta consacrata aniversarii a 80-a de la formarea RASSM, organizata de Partidul Comunistilor si Societatea istoricilor din Republica Moldova. In cadrul acestui for, presedintele Voronin a declarat ca "formarea RASSM reprezinta un rezultat al vointei populatiei de pe ambele maluri ale Nistrului, desi astazi, ca si acum 80 ani, atat in interiorul Republicii Moldova, cat si in afara ei, exista forte care se opun integritatii si independentei Republicii Moldova". Voronin a adus drept exemplu Tratatul semnat in 2003 intre Federatia Rusa si Romania, care condamna Pactul Ribbentrop-Molotov, fapt ce "stabileste frontiera Romaniei pe Nistru, si nu pe Prut".  

Mai mult, seful deputatilor comunisti Victor Stepaniuc a declarat ca   "ideea mareata a bolsevicilor de a forma o astfel de republica a fost de bun augur pentru poporul moldovenesc, fiind infaptuita in corespundere cu dreptul la autodeterminare a popoarelor". "Aflarea Basarabiei in cadrul Romaniei in anii 1918-1940 a insemnat o perioada de ocupatie, deoarece actul Unirii lui a fost infaptuit in imprejurari indoielnice", a spus Stepaniuc.

Solicitat sa comenteze evenimentul de marti si declaratiile comunistilor, istoricul Ion Varta a declarat ca "prin aceasta autonomie (RASSM - n.n.) se urmarea cu totul alte scopuri decat cele ale revigorarii statalitatii moldovenesti". "Cat priveste destinul romanilor transnistreni in cadrul RASSM, el a fost unul dramatic. Dupa devastatorul razboi civil din Rusia Sovietica, din perioada 1918-1920, care a cuprins in raza lui si malul stang al Nistrului, ce a facut sute de mii de victime nevinovate, a urmat colectivizarea cu deposedarea de bunuri a celora care erau fortati sa intre in kolhozuri. Colectivizarea a fost urmata de o foamete de proportii inimaginabile, care, conform ultimilor investigatii, a facut in Ucraina peste 10 milioane de victime. Bineinteles, aceasta foamete a facut ravagii si in randul populatiei RASSM, parte componenta a RSS Ucrainene", a precizat Varta.

Potrivit lui, pentru a se salva de "raiul" sovietic, "mii de transnistreni ajunsi la disperare incercau sa treaca Nistrul, in Basarabia, pentru a evita calvarul regimului stalinist". "Multi dintre acestia, inclusiv minori, femei si batrani, si-au gasit moartea pe gheata Nistrului, fiind mitraliati de granicerii sovietici. Acceptarea utilizarii alfabetului latin in RASSM a fost, pentru o perioada scurta de timp, urmata de o rafuiala cumplita a persoanelor care au promovat in practica aceasta decizie. In rezultatul represaliilor staliniste au fost omorati sute de oameni nevinovati, suspectati de filoromanism".

"Sa elogiezi acum un regim sangeros, vinovat de genocidul care a cuprins si fosta RASSM in perioada 1924-1940, este un gest nu doar cinic, ci si de-a dreptul monstruos. Din pacate, asta s-a intamplat in cadrul "festivitatilor" organizate de partidul de guvernamant in legatura cu implinirea a 80 de ani de la constituirea RASSM", a conchis Ion Varta.
 
Sarbatoarea celor 40 de ani de relatii diplomatice romano-pakistaneze, un succesPDF Print E-mail
Islamabad, Pakistan/ Romanian Global News
Accesari :406
Thursday, 14 October 2004
La 12 octombrie a.c., in saloanele Hotelului Holiday Inn din Islamabad a fost organizata de catre Ambasada Romaniei si autoritatile locale o ampla manifestare consacrata implinirii a 40 de ani de relatii diplomatice intre Romania si Pakistan, transmite Ambasada Romaniei la Islamabad intr-un comunicat de presa trimis redactiei Romanian Global News.

 In prezenta a peste 150 de personalitati ale vietii politice, economice, cultural-stiintifice din Pakistan si a numerosi ambasadori acreditati la Islamabad, au fost intonate imnurile nationale ale celor doua tari si s-au rostit discursuri care au avut ca numitor comun aprecierea pentru evolutia relatiilor pe multiple planuri dintre cele doua tari prietene. Dintre vorbitori amintim pe: presedintele Forumului de Prietenie Pakistan-Romania, Adnan Aurangzeb, consulul general onorific al Romaniei la Karachi, membru al conducerii Forumului Oamenilor de Afaceri Pakistan-Romania, Ahsan Mukhtar Zubairi, ministrul de stat pentru afaceri externe, Makhdoom Kusro Bakhtiar, ambasadorul Romaniei in Pakistan, prof. dr. Emil Ghitulescu, si Chaudhri Amir Hussain, Presedintele Adunarii Nationale a Pakistanului si presedintele Grupului Parlamentar de Prietenie Pakistan-Romania, care a acceptat sa fie Chief-Guest.

Distinsul auditoriu, compus din membri ai guvernului pakistanez, senatori si deputati, directori generali si directori din institutii centrale, presedinti si directori ai unor importante companii si firme locale, redactori sefi ai publicatiilor in limba engleza si urdu, cetateni pakistanezi care au studiat in Romania, precum si numerosi ambasadori, printre care cei ai Frantei, Italiei, SUA, Australiei, Republicii Cehe, Japoniei, Afganistanului, Bosniei-Hertegovina, Greciei, Bulgariei, Poloniei, Argentinei si Braziliei, au primit cu un interes special mesajele de felicitare trimise de catre presedintele Camerei Deputatilor din Romania, dl. Valer Dorneanu, ministrul afacerilor externe, dl. Mircea Dan Geoana, si ministrul afacerilor externe al Pakistanului, dl. Khurshid Mahmud Kasuri. Au fost trecute in revista realizarile obtinute in cresterea volumului schimburilor comerciale si a cooperarii industriale romano-pakistaneze, precum si in plan politico-diplomatic si cultural. Revigorarea dialogului multifatetat dintre Bucuresti si Islamabad a fost posibil dupa cum s-a remarcat in luarile de cuvant - ca urmare a eforturilor celor doua tari pentru dezvoltarea si modernizarea economiilor proprii si continuarea proceselor democratice interne, a participarii Romaniei si Pakistanului la coalitia antiterorista si coperarii acestor state in Consiliul de Securitate, ca membri nepermanenti, precum si a efectuarii unor vizite semnificative, inclusiv cu prilejul inaugurarii Monumentului din Islamabad dedicat marilor poeti-filozofi roman si pakistanez Mihai Eminescu si Allama Iqbal.

In continuarea manifestarii, ambasadorul roman la Islamabad a oferit o receptie. Atat ceremonia cat si receptia s-au bucurat de un succes cu totul deosebit, pe masura calitatii relatiilor de prietenie si cooperare dintre Romania si Pakistan. Posturile de radio si canalele de televiziune au transmis la 12 si 13 octombrie a.c. comentarii si reportaje de la acest eveniment. La 13 octombrie a.c. intreaga presa centrala pakistaneza de limba engleza si urdu a acordat spatii largi reflectarii manifestarii prilejuite de implinirea a 40 de ani de la stabilirea de relatii diplomatice intre Romania si Pakistan , se mai arata in comunicatul de presa al Ambasadei.

 
Pe locurile de studii acordate romanilor timoceni au intrat sarbiPDF Print E-mail
Timoc, Serbia/ Romanian Global News
Accesari :643
Thursday, 14 October 2004
Cu putin timp in urma am publicat un articol cu problema selectiei studentilor romani din Timoc ce vin la studii in Romania. Pentru a afla mai multe date despre acest caz, redactorul Romanian Global News din Serbia, a realizat un interviu cu Ivan Iancovici, presedintele Asociatiei Curcubeul.

Ivan Iankovici, este nascut la Zajecar, oras situat in regiunea Timoc, Serbia de est. Parintii sunt romani din satul Iasikova Mare unde locuiesc cu totii acum. Ivan, impreuna cu alti tineri din zona activeaza in cadrul Asociatiei Curcubeul al carei scop este pastrarea si promovarea valorilor culturale si nationale romanesti. Vara aceasta a participat la cursul de vara, de scris-citit in limba romana, organizat de Asociatia Invatatorilor Aradeni. A terminat Liceul Sanitar la Zajecar si dorea sa vina in Romania la studii superioare. Din pacate, numele lui nu se gaseste pe lista studentilor din Timocul sarbesc care au primit burse de studii in Romania in acest an. Dezamagirea acestui tanar este cu atat mai mare, cu cat el a aflat ca au fost primiti, pe socoteala statului roman, unii tineri care nu sunt de origine romana si care dispretuiesc neamul si cultura romana.

RGN: Poti sa ne spuni ce s-a intamplat cu selectia studentilor din Timoc de anul acesta?

Ivan Iankovici: Situatia este foarte grea, si pentru mine personal, dar si in general. Sunt primiti colegi de-ai mei, care au terminat cu mine Liceul Sanitar, la Zajecar si care sunt sarbi din Pirot (orasul din sud-estul Serbiei). Noi, care suntem de origine romani si pe langa asta mai suntem si in fruntea organizatiei care lupta pentru identitatea romanilor din Timoc, nu am fost primiti cu bursa. In situatia mea este si Milan Parvulovici, vicepresedintele asociatiei Curcubeul. Noi nu am fost primiti, dar sunt primiti altii care nu sunt romani si nu stiu nici un cuvant romanesc! Unii din ei au fost si la Arad, dar separat de noi deoarece nu stiau nimic romaneste, abia acolo au invatat sa zica buna ziua si unul, doi, trei, patru.

RGN: Cum s-a facut selectia studentilor pentru studii in Romania?

Ivan Iankovici: Comisia a fost la Kladovo, am intrat pe rand fiecare si in fata comisiei am spus cine suntem, dar cum au ales ei cine primeste bursa si cine nu, asta nu stiu.

RGN: Cine a fost in comisie?

Ivan Iankovici: Il cunosc doar pe domnul Focsa care a fost din partea Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, pe ceilalti nu ii cunosc.

RGN: Ce intrebari v-au pus membrii comisiei?

Ivan Iankovici: Ne-au  intrebat cine suntem si de unde venim, probabil ca sa vada daca stim romaneste.

RGN: Ce au facut cei care nu sunt romani?

Ivan Iankovici: Ei ne-au intrebat pe noi ce sa spunam, si cand au intrat au spus doar voiesc Romania si vreau sa ma duc la facultate in Romania. Mai mult nici nu stiau sa zica.

RGN: Am inteles ca toti candidatii se inscriu la acest concurs printr-o organizatie care sa-i recomande. Pe langa voi doi, Asociatia Curcubeul a mai recomandat pe cineva?

Ivan Iankovici: Nu. Doar noi am fost singurii candidati din partea Asociatiei Curcubeul.

RGN: Ceilalti, de care ai spus ca sunt sarbi, de cine au fost recomandati?

Ivan Iankovici: Ei a fost inscrisi din partea domnului Kraciunovici de la Miscarea Democratica a Romanilor din Serbia.

RGN: Miscarea Democratica a Romanilor din Serbia este o organizatie care ii ajuta pe romani, cum au reusit sarbii sa fie recomandati de ea?

Ivan Iankovici: Au dat bani. Au dat 200 de euro fiecare. Am sunat mai alaltaieri pe o colega de-a mea de la liceu si am intrebat-o cum au reusit. Ea tot nu a intrat, dar mi-a spus ca daca ar fi stiut ca nu intra, ar fi dat 1000 de euro si ar fi intrat sigur cu bursa. Cand am auzit asta, nu am mai avut ce sa zic.

RGN: Ea a fost la fel ca voi, candidat?

Ivan Iankovici: Da.

RGN: A platit ceva?

Ivan Iankovici: Da, a platit 300 de euro. Totusi nu a intrat, si de aceea a zis ca trebuia sa dea poate mai mult ca sa intre sigur.

RGN: Cui au dat banii acestia?

Ivan Iankovici: La domnul Kracunovici.

RGN: Si la comisie?

Ivan Iankovici: Nu la comisie! Domnul Kraciunovici a luat banii.

RGN: Au primit vreo chitanta cand au dat banii acestia?

Ivan Iankovici: Nu, doar au dat banii, asa.

RGN: Celor care nu au fost primiti li se intorc banii?

Ivan Iankovici: Nu cred. Nu. Banii nu se intorc inapoi.

RGN: Voi ati dat ceva bani?

Ivan Iankovici: Nu.   

RGN: A fost o regula care sa spuna cat trebuie platit sau a dat fiecare cat a vrut?

Ivan Iankovici: A trebuit sa plateasca 200 de euro fiecare din ei si 100 de euro pentru traducerea diplomei din sarba in romana. Eu am auzit ca la Varset a costat doar 100 de dinari (aproximativ 50.000 lei, n.n.) o pagina de tradus.

RGN: Voi ati tradus actele din sarba in romana?

Ivan Iankovici: Da, la Kladovo, dar am platit ceva mai putin.

RGN: Cati candidati au fost acceptati pentru studii cu bursa in Romania anul acesta?

Ivan Iankovici: Din cate stiu eu, din partea MDRS au fost primiti 11, din partea Ariadnae Filum 9 si din partea Asociatiei Curcubeul nici unul.

RGN: De ce ai vrut sa vii neaparat in Romania la studii?

Ivan Iankovici: Am vrut sa vin in tara mama. Am putut sa invat si in Serbia, dar nu am vrut. Am fost bun la scoala pana acum. Dupa tot ce s-a intamplat, parintii mei ma intreaba: Ce ai facut acum? Ai vrut sa te inscrii in Romania? Ce face Romania acum, in situatia asta? Ai putut sa te inscrii la Nis sau Belgrad . Eu asa am dorit pentru ca noi suntem romani aici si am vrut sa invat bine limba romana.

RGN: La ce facultatate doresti sa te inscrii?

Ivan Iankovici: La facultatea de educatie fizica si sport, la Timisoara.

RGN: Cum te-ai hotarat sa treci din domeniul medicinei la sport?

Ivan Iankovici: Sunt sportiv si imi place sportul. Am foarte multe diplome, din mai multe discipline spotive.

RGN: Ce faceti acum?

Ivan Iankovici: Am anuntat care este situatia si asteptam un raspuns din Romania. Sper sa se rezolve problema asta. Daca va ramane asa cum este acum atunci noi aici in Timoc facem in zadar totul. Ce se intampla cu selectiile astea, nu e corect! Daca in Romania pot sa studieze cu burse sarbii din Pirot, care sunt mai aproape etnic si teritorial de bulgari decat de romani, si noi care suntem romani nu putem nu este corect!

 

Tinerii acestia lupta zi de zi sa convinga conducerea statului sarb sa acorde drepturi romanilor timoceni, ca oricarei minoritati din acest stat, dar pe cealalta parte, comisiile desemnate de institutiile romanesti abilitate de guvernul Romaniei, acorda bursele alocate originarilor romani din afara granitelor in exclusivitate, (care nu au posibilitatea sa invete romaneste in statele unde traiesc), altor etnii, in cazul de fata sarbilor. Sunt aceleasi semnale si din Balcani, de ani de zile aduse in atentia organelor abilitate dar nimeni nu ia nici o masura. Care este logica acordarii acestor burse pentru etnicii romani daca tocmai ei nu beneficiaza de ele?

 
Sedinta Coalitiei Romanilor din UngariaPDF Print E-mail
Giula, Ungaria/ Romanian Global News
Accesari :233
Thursday, 14 October 2004
Prezidiul Coalitiei Romanilor din Ungaria va tine urmatoarea sedinta de lucru vineri, 15 octombrie, la Giula. Pe ordinea de zi vor figura: darea de seama despre activitatile, programele din perioada trecuta, pregatiri pentru sedinta Adunarii Generale a CRU, oficializarea relatiilor cu Universitatea Vasile Goldis din Arad si diverse.

Inaintea sedintei, membrii Prezidiului vor depune coroane de flori la placa memoriala Gheorghe Pomut de pe strada Kossuth din Giula, amintindu-se astfel de ziua mortii, 12 octombrie 1882, a generalului nascut in acest oras.

 

 
Postasul Anului din Ungaria este un roman micherecheanPDF Print E-mail
Micherechi, Ungaria/ Romanian Global News
Accesari :221
Thursday, 14 October 2004
Cu ocazia Zilei Mondiale a Postei, saptamana trecuta, Posta Ungara a organizat o festivitate la Centrul Congreselor din Budapesta, in cadrul careia, printre altele, a oferit distinctii pentru cei mai merituosi angajati ai institutiei. Cea mai inalta distinctie, Premiul Postasul Anului, a fost inmanata in acest an pentru Teodor Gurzau, roman, de origine din Micherechi. Teodor Gurzau lucreaza de 40 de ani in cadrul Postei Ungare, actualmente fiind conducatorul Oficiului postal nr. 70 din Budapesta. Acest oficiu postal este cunoscut prin faptul ca este centrul unde se aduna toate bancnotele false gasite pe teritoriul tarii. Dupa studiile elementare, Teodor Gurzau a plecat din satul natal, la sfatul unui unchi, pentru a studia la un liceu tehnic de posta si telecomunicatii, terminand apoi si facultatea in acest domeniu. Despre originile sale romanesti si despre satul natal vorbeste intotdeauna cu mandrie.
 
Expozitie de arta plastica la VienaPDF Print E-mail
Viena, Austria/ Romanian Global News
Accesari :244
Thursday, 14 October 2004
La Institutul Cultural Roman din Viena s-a incheiat expozitia pictorului Horea Cucerzan. In cele doua saptamani de la deschidere, expozitia a fost vizitata de o seama de iubitori ai artei plastice, o parte din lucrari fiind retinute. 

Miercuri, 13  octombrie un numeros public entuziast s-a intilnit cu Rodica Mandache si Eusebiu Stefanescu, in spectacolul Stefan Voievod in Scaunul Vremii al tinerei regizoare Diana Mihailopol. Excelenta prestatie a celor doi actori, sustinuta de muzica tanarului compozitor Bogdan Constantin a lasat o adanca impresie asupra publicului din sala, ne informeaza dna. Ildiko Schaffhauser, directoarea Institutul Cultural Roman din Viena. "O seara ca in vremurile cand teatrul ne ajuta sa supravietuim, sa fugim de frigul, saracia si lipsa de orizont a realitatii " spunea unul din spectatori. A fost o comuniune de idei si sentimente, o intelegere spontana care ne-a miscat pana la lacrimi - astfel o alta parare. Urmarind un asemenea spectacol esti mandru ca esti roman  - s-a auzit o alta voce. Programul de joi, 14 octombrie, al Institutului Cultural Roman, va cuprinde muzica clasica, sustinuta de trioul Stefan Walker din Krems, un moment literar cu dr. W. Ladisich si o expozitie de icoane pe lemn al lui Maria Tudur din Resita. 

 

 
Ziar romanesc tiparit pentru a ajuta romanii din ItaliaPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Gloabl News
Accesari :345
Thursday, 14 October 2004
Gazeta Romaneasca este numele ziarului dedicat romanilor din Italia, apare de 2 ori pe luna si, judecand dupa diferenta dintre inceputul discret cu un tiraj de 5000 de exemplare si numarul de telefoane, scrisori si mail-uri primite la redactie, putem spune ca se bucura de un succes remarcabil. Echipa redactionala pune acest succes pe seama continutului articolelor despre schimbarile survenite in legislatia italiana privitoare la imigranti precum si propunerile care se fac auzite in Parlament cu un accent deosebit pe problemele romanior prin specificul lor cultural si social.

Prin rubrica "Fir direct cu cititorii" revista ofera consultatii juridice si sfaturi ce vin in intapinarea problemelor cu care romanii din Italia se confrunta in fiecare zi. Alte rubrici foarte cerute si urmarite sunt "Stiri de acasa", "Bursa locurilor de munca", "Stiri din lume" precum si picanteriile show-bizului romanesc si italian. Un interes deosebit se arata pentru rubricile care trateaza bucataria romaneasca, integramele, sportul si horoscopul lunii. Gazeta Romaneasca se gaseste atat in principalele chioscuri de ziare, bisericile si consulatele romanesti din Torino, Milano, cat si in call center-urile Western Union.

 
Teatrul Nottara in turneu la VienaPDF Print E-mail
Viena, Austria/ Romanian Global News
Accesari :226
Thursday, 14 October 2004

In zilele de 15 si 16 Octombrie Teatrul bucurestean  Nottara  prezinta in sala Teatrului Pygmalion din Viena, incepand cu orele 20.00, piesa Zodia turnatorului de Jean Claude Carriere, conform unui anunt primit la redactia Romanian Global News din partea domnului Geirun Tino, Directorul Teatrului Pygmalion.

Asa cum recenzeaza si critica de specialitate, spectacolul se dovedeste a fi in interpretarea inspirata a  protagonostilor: Stefan Sileanu, Anca Bejenaru si  Cristian Nicolae  un amestec seducator de umor, fantezie si dramatism, condus cu maiestrie de regizorul  Octavian Greavu. Iubitorii teatrului Nottara, teatru care isi consolideaza cu acest spectacol  stagiunea sa permanenta in Viena, isi pot procura biletele la casa Teatrului Pygmalion, Alser str. 43, sau si le pot rezerva la tel: 929 43 43.  

 

 
Emigrantii romani din Italia protesteazaPDF Print E-mail
Roma, Italia/ Romanian Global News
Accesari :279
Thursday, 14 October 2004
Asociatia Romanilor din Italia impreuna cu asociatii si comitete din India, Bangladesh, Pakistan, China, Albania, Senegal, Etiopia, Maroc, Peru, Macedonia desfasoara la Roma o actiune de amploare in semn de protest fata de problemele pe care le intampina comunitatea emigranta care doreste sa munceasca in aceasta tara.

Principalul motiv al nemultumirilor acestora il constituie legea Bossi-Fini si problema reinnoirii permisului de sedere in Italia pentru cei care vor sa continue sa munceasca in mod cinstit si stabil. Legea Bossi-Fini este un proiect privind controlul fluxului migratoriu, elaborat si pus in practica in 2002 si care si-a atras asupra sa inca din momentul publicarii caracterizari precum xenofob, rasist, discriminatoriu si injositor. Articolele legii prevad tot felul de aspecte ciudate, cum ar fi prelevarea amprentelor de la maini ale strainilor care cer permisul de sedere in Italia, garantarea de spatiu locativ a persoanei care face angajari, arest de la trei luni la un an si amenzi de pana la 5000 de euro pentru cei care angajeaza la negru si lista poate continua. In general, aceasta lege le sugereaza strainilor ca nu beneficiaza de nici un drept civil in Italia. Asociatiile participante si-au exprimat in mod virulent nemultumirile legate de greutatile pe care le intrevad emigrantii din aceasta tara, dezbatand  in mod special urmatoarele aspecte: acordarea permisului de sedere pentru toata lumea si fara conditii, reinnoirea imediata a acestuia si valabilitate pentru o perioada de patru ani, drepturi depline de cetatenie pentru toti si blocarea expulzarii.

In urma actiunilor intreprinse, reprezentanti importanti ai comunitatilor din Bangladesh, Maroc si Albania au intrat in greva foamei pentru mai bine de o saptamana. Protestele vor continua si in Milano, Venezia, Genova, Bergamo, Florenta si Napoli, orase care se vor pregati si pentru un mare miting pe data de 23 octombrie.
 
Seara de poezie la New YorkPDF Print E-mail
New York, SUA/ Romanian Global News
Accesari :255
Thursday, 14 October 2004
Sala Auditorium din New York va fi in aceasta seara gazda unei seri de poezie aparte. Andrei Gritsman, medic, poet, eseist si promotor al unor dezbateri literare intre scriitorii din toata lumea, va prezenta publicului volumul In Transit.

Desi poetul este de origine rusa si a publicat masiv in limba sa natala, dar si in engleza, aceasta manifestare culturala va fi inedita prin faptul ca va oferi o editie bilingva romano-engleza a cartii mai sus amintite. Carmen Firan, cunoscuta scriitoare romana, este cea care a editat cartea la editura Scrisul Romanesc din Craiova, sub traducerea in romana a lui Denis Sangeorzan. Impreuna cu Adrian Sangeorzan, Carmen Firan va inaugura cu aceasta ocazie si expozitia de lucrari grafice Arhitectura unui vis a celebrului artist de origine romana Sasha Meret. Expozitia va putea fi vizionata pana pe 28 octombrie la Institutul Cultural Roman din New York, cel care este si organizatorul ambelor evenimente.

 
Sahisti romani la turneul din SpaniaPDF Print E-mail
Calvia, Spania/ Romanian Global News
Accesari :315
Thursday, 14 October 2004
In perioada 14-31 octombrie in localitatea spaniola Calvia, se va desfasura cea de-a 36-a editie a Olimpiadei de sah, campionatul mondial pe echipe. Competitia va reuni reprezentativele a peste 10 de tari, intre care si Romania.

Concursul se desfasoara in stil elvetian, pe durata a 13 runde, alocandu-se 90 de minute pentru 40 de mutari. In turneul masculin se joaca la patru mese, iar la cel feminin la trei mese. Din selectionatele Romaniei fac parte, intre altii, Liviu Dieter Nisipeanu, Mihail Marin, Vladislav Nevednici, Corina Peptan, Cristina Badulescu-Foisor, Gabriela Olarasu. Marele maestru roman Liviu Dieter Nisipeanu se afla pe locul 20, cu 2687 puncte, in clasamentul celor mai buni sahisti din lume, potrivit coeficientului Elo, pe primul loc mentinandu-se fostul campion mondial Gari Kasparov, cu 2813 puncte, urmat de indianul Viswanathan Anand, cu 2781 puncte si de rusul Vladimir Kramnik, 2760 puncte. Anul acesta, Nisipeanu a castigat mai multe turnee internationale la Aosta, Cannes, Santo Domingo si Pune, clasandu-se intre primii 8 la campionatul mondial FIDE

Maestrele romance Cristina Foisor si Corina Peptan ocupa locurile 32 si 36 cu 2438, respectiv 2429 puncte, in clasamentul Elo feminin, locul I fiind ocupat de marea maestra maghiara Judit Polgar cu 2728 puncte.

 
Sfanta Parascheva ocrotitoarea MoldoveiPDF Print E-mail
Iasi, Romania/ Romanian Global News
Accesari :332
Thursday, 14 October 2004
Crestinii ortodocsi o cinstesc la 14 octombrie pe ocrotitoarea Moldovei, Sfanta Cuioasa Parascheva, cunoscuta in popor si ca Sfanta Vineri. Parascheva s-a nascut in secolul XI in localitatea Epivat, astazi Boiados din Turcia, pe tarmul Marii Marmara, in apropiere de Constantinopol. Anii copilariei si I-a petrecut in casa parintilor sai si se spune ca la varsta de 10 ani a auzit citindu-se in biserica cuvintele Mantuitorului: daca vrea sa vina cineva dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea sa si sa-Mi urmeze (Marcu 8,34).

Aceste cuvinte au impresionat-o atat de mult, incat, in incercarea de a respecta cele auzite, si-a impartit toate hainele saracilor. Dupa cativa ani de vietuire crestina a ales sa imbratiseze viata monahala la manastirea din Heracleea Pontului, apoi a mers si s-a stabilit intr-un asezamant monastic din pustiul Iordanului. Potrivit traditiei, pe cand avea 25 de ani, Ingerul Domnului I-a poruncit in vis sa se intoarca la locurile natale unde, peste catva timp, avea sa treaca la cele vesnice. Sfanta a fost ingropata ca o straina, dar, prin minune dumnezeiasca, trupul acesteia nu a putrezit. El a fost descoperit de cativa crestini din Epivat care au marturisit ca o visasera  pe Cuvioasa Parascheva spunandu-Ie sa indeparteze din preajma ei trupul mort al unui marinar care fusese intr-adevar ingropat in apropiere.

Cinstitele sale moaste au fost asezate in biserica din Epivat unde au stat doua secole, ca in prima jumatate a secolului XIII sa fie duse la Tarnovo, unde au ramas pana in 1393, cand au ajuns la Belgrad. Periplul moastelor a continuat, in 1521 ele fiind mutate la Constantinopol, iar dupa 120 de ani, in 1641 au cunoscut ultima stramutare, de data aceasta la Iasi, in biserica Sfintii Trei Ierarhi, ca semn de recunostinta si multumire din partea patriarhului ecumenic Partenie I catre domnitorul Vasile Lupu. Din 1888 ele sunt asezate in noua Catedrala Mitropolitana din Iasi, acolo unde, an de an, vin sa se inchine si sa se roage inaintea moastelor Cuvioasei sute de mii de pelerini din tara si de peste hotare. Anul acesta, cei care se vor afla la Iasi au posibilitatea de a cinsti si o parte din lemnul Sfintei Cruci, adusa de Mitropolitul Panteleimon din Grecia de la Manastirea Sumela.

 
Seara muzicala la Berlin, sustinuta de un pianist romanPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :219
Thursday, 14 October 2004

Institutul Cultural Roman Titu Maiorescu din Berlin va gazdui Seara Muzicala, pe 14 octombrie, eveniment in cadrul caruia Sandu Sandrin va sustine un recital de pian. Din programul recitalului fac parte lucrari din operele marilor compozitori Beethoven, Enescu, Debussy si Chopin.

Sandu Sandrin a terminat studiile muzicale in 1972 la Conservatorul din Bucuresti si este in prezent pianist si profesor universitar la Universitatea Nationala din Bucuresti. In decursul a trei decade, pianistul a dat concerte ca solist sau in cadrul orchestrelor de camera, pe cele mai importante scene ale tarii. De asemena, a concertat si in Franta, in Salle Cortot, la radio France, si in orasele Orleans, Chartres, Aix-en-Provence, Nanterre, in Germania, la Festivalul International de Muzica din Bath, in Austria, Italia si Rusia. Numeroasele inregistrari pe discuri de vinil sunt o marturie a talentului interpretativ exceptional al pianistului roman. Ca profesor de pian, a adus in lumea sunetelor o multitudine de piese celebre, in cadrul Universitatii de Muzica din Bucuresti.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions