Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2004 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2004
<<
Octombrie 2004
>>
D
L
M
M
J
V
S
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            
Cautare
Fonduri olandeze pentru micii intreprinzatori romani in zootehniePDF Print E-mail
Alba Iulia, Romania/Romanian Global News
Accesari :406
Wednesday, 13 October 2004

Zootehnia din judetul Alba va beneficia in curand de sprijinul unei fundatiei olandeze care si-a propus sa se implice in dezvoltarea acestui domeniu in Romania. Fundatia "De Oude Beuk" din Veessen si-a propus infiintarea unui punct de sprijin pentru dezvoltarea exploatatiilor agro-zootehnice din comuna Noslac.

Totodata, ei isi propun si infiintarea unei fundatii romano-olandeze care sa avizeze cererile si proiectele de infiintare a fermelor mici de catre tinerii din zona. Mijloacele financiare pentru creditarea micilor intreprinzatori vor veni din partea aceleiasi fundatii, iar dobanzile pentru credite vor fi de 2%. Creditele vor trebui folosite pentru achizitionarea de vaci de lapte si construirii de adaposturi pentru ele, dar si pentru terenurile necesare fermelor. Creditele vor fi acordate cu incepere din 2005. Fundatia olandeza "De Oude Beuk" a dezvoltat o serie de proiecte asemanatoare si in alte tari ale Europei de sud-est, ca Macedonia, Serbia si Muntenegru, Bosnia si Hertegovina, Unul dintre aceste proiecte a fost deschiderea unei frizerii la Novi Sad in care au fost chemate sa lucreze trei tinere care erau pe punctul de a parasi o institutie de ingrijire pentru copii. Proiectul din Serbia a inceput deja sa dea roade, fiind deja preluat de Centrul Social Novi Sad.

 
S-a stins din viata autorul SF, Alex UngureanuPDF Print E-mail
Bacau, Romania/Romanian Global News
Accesari :245
Wednesday, 13 October 2004

Autorul SF, Alex Ungureanu s-a stins din viata luni, 11 octombrie, la varsta de 47 de ani. Nascut si crescut in Bucuresti, Alex Ungureanu avea sa devina mai tarziu unul dintre cei mai cunoscuti scriitori ai domeniului din Romania.

Primul sau roman SF, "Marele Prag", scris in perioada facultatii (n.r Facultatea de Transporturi, sectia de Tehnologie a Transporturilor, terminata in 1982), a aparut in 1984. A pus apoi bazele Cenaclului "Clepsidra" din Bacau, impreuna cu Razvan Haritonovici si Ovidiu Bufnila. O buna perioada de timp, Alex Ungureanu a lucrat la Postul de Radio Galbeni, care apartinea de Studioul Teritorial al Radio Iasi. Dupa evenimentele din 1989, scriitorul apus bazele publicatiei "Pur si simplu", a publicat proza SF in almanahuri precum celebrul "Anticipatia", dar si in alte reviste importante din tara. Stins din viata la Spitalul Judetean din Bacau, Alex Ungureanu va fi inmormantat joi, 14 octombrie, la orele 13.00, la cimitirul din Buhoci.

 
Irakul si Afganistanul pe ordinea de zi a summit-ului NATO de la Poiana BrasovPDF Print E-mail
Poiana Brasov, Romania/Romanian Global News
Accesari :212
Wednesday, 13 October 2004

Pentru prima oara in calitate de stat membru al Aliantei Tratatului Nord-Atlantic, Romania a deschis la Poiana Brasov lucrarile reuniunii informale a ministrilor Apararii din statele mebre NATO.

Principalul subiect al reuniunii ministrilor de la Poiana Brasov este problema Irak-ului, subiect in care Washington-ul se gandeste la o implicare a trupelor NATO in regiune. In decursul acestor doua zile de summit NATO se va discuta numarul de efective care ar putea fi trimise in Irak, precum si extinderea misiunii de pregatire a trupelor armatei irakiene, care evolueaza destul de greu. Afganistanul se va afla si el pe ordinea de zi a ministrilor apararii din tarile dare fac parte din Alianta. In aceasta problema Statele Unite ar putea cere tarilor din NATO sa isi asume mai multe responsabilitati in mentinerea pacii si reconstructia tarii. De asemenea, Washington-ul se gandeste si la comasarea celor doua misiuni de pace din Afganistan, cea a NATO si cea a Statelor Unite, sa fie comasate, sub comanda Aliantei. In cadrul lucrarilor, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a declarat operationala noua forta de elita a Aliantei, din care fac parte 17.500 de militari. Infiintarea acestei forte de reactie rapida a venit ca urmare a initiativei secretarului american al apararii, Donald Rumsfeld. Propunerea a venit in urma cu doi ani, si primita bine in Europa, mai putin de catre Franta.

 
Noi preselectii pentru locuri de munca in strainatatePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :343
Wednesday, 13 October 2004

Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca va organiza in zilele urmatoare o preselectie pentru munca in strainatate in Bucuresti, Sibiu, Satu Mare, Caracal, Vaslui si Bacau. Posturile pentru care se organizeaza preselectia sunt cele de ospatar, ingrijitor de animale, bucatar, macelar.

Joi, 14 si vineri, 15 octombrie, OMFM va organiza inscrierea in baza sa de date, in cadrul Agentiilor Judetene de Ocupare a Fortei de Munca din Caracal, Vaslui si Bacau. In zilele de 18 si 19 octombrie se pot face inscrierile pentru Satu Mare, iar intre 19 si 20 octombrie in Sinaia si Sibiu. Pentru Bucuresti zilele de depunere a dosarelor de inscriere sunt 13, 14 si 15 octombrie. Conditiile de participare la preselectie sunt cele obisnuite deja la OMFM. Este vorba despre calificarea ca ospatar, cu varsta intre 20 si 40 de ani si doi ani de experienta cel putin, ingrijitor animale, varsta maxima 45 de ani si experienta de trei ani minim, macelar - maxim 40 de ani, barbati cu cel putin doi ani de experienta si fierari betonisti - barbati, maxim 45 de ani si doi ani de experienta. Se mai organizeaza preselectii si pentru vanzatori-ajutor depozit, tamplari mobila, electricieni, electromecanici si cazangii industriali, meserii pentru care se cer minim doi ani de experienta si o varsta maxima de 45 de ani, numai pentru barbati. La Sibiu se mai organizeaza preselectii si pentru lacatusi mecanice si cameriste, precum si pentru agricultori, cu varste intre 20 si 40 de ani si doi ani de vechime in domeniu. Dosarele depuse pentru inscriere trebuie sa contina o copie dupa actul de identitate (cu o valabilitate de minim sase luni, o copie dupa pasaport (tot cu sase luni de valabilitate), cazier judiciar in original, fara antecedente penale, copie legalizata dupa actele de studii si dupa certficatele de calificare absolvite, copie legalizata dupa cartea de munca, paginile scrise sau cartea de munca in original si copie dupa aceasta, adeverinta medicala de la medicul de familie, care sa dovedeasca sanatatea clinica a solicitantului (valabila 3 luni), declaratie pe proprie raspundere, legalizata la notar, care sa ateste ca solicitantul nu beneficiaza de pensie de invaliditate. Dosarul trebuie sa mai contina si un CV, o fisa personala si 3 foto tip pasaport.

 
Patriarhul Constantinopolului in periplu in RomaniaPDF Print E-mail
Constanta, Romania/Romanian Global News
Accesari :301
Wednesday, 13 October 2004

Patriarhul Constantinopolului, Sanctitatea Sa, Bartolomeu I se va afla pana la 21 octombrie intr-o vizita in Romania.

Sosit in tara noastra miercuri, 13 octombrie, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului a participat in cursul acestei dimineti la sfintirea Manastirii "Acoperamantul Maicii Domnului" din comuna Dorna Arini. In cursul vizitei sale in tara noastra Sanctitatea Sa, Bartolomeu I se va intalni cu mai multe personalitati oficiale, in cadrul unui periplu prin tara. Inalta fata bisericeasca va lua parte joi, 14 octombrie, la decernarea titlului de Doctor Honoris Causa la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Constanta, ceremonie in cadrul careia si Prea Fericitul Patriarh Teoctist va primi titlul de Doctor Honoris Causa.

 
Migratia tinerilor cercetatori romani analizata la SinaiaPDF Print E-mail
Sinaia, Romania/Romanian Global News
Accesari :215
Wednesday, 13 October 2004

Joi, 14 octombrie, Institutul Cultural Roman organizeaza, sub inaltul patronaj al Presedintelui Romaniei, conferinta cu tema "Migratia tinerilor cercetatori romani. Performante si cai de intoarcere".

Dezbaterile se vor tine la Sinaia, in perioada 14-18 octombrie si vor aborda tematici precum performantele deosebite ale tinerilor cercetatori romani aflati temporar sau definitiv in strainatate, experienta tinerilor repatriati, dupa experiente de succes peste hotare, posibilitati de colaborare intre cercetatorii romani din Diaspora si cei din tara, precum si propuneri pentru elaborarea unui Program National de sprijinire a repatrierilor si a colaborarilor intre cercetatorii romani din tara si strainatate. In deschiderea conferintei de la Sinaia, care va avea loc vineri, 15 octombrie, vor rosti cuvantari Presedintele Institutului Cultural Roman, Augustin Buzura, Presedintele Romaniei, Ion Iliescu, Primul Ministru, Adrian Nastase, precum si alti ministri si personalitati. In cate doua sesiuni in fiecare zi, pana la 18 octombrie participantii la eveniment, vor putea asculta conferinte ale participantilor, cuprinzand performante si experiente ale tinerilor cercetatori romani in strainatate, dar si dupa repatriere (in unele dintre cazuri). Programul conferintei se va desfasura dupa urmatoarea schema: 15 octombrie: Performante ale tinerilor cercetatori romani in strainatate. 16 octombrie: Experienta cercetatorilor repatriati. Sugestii pentru un Program National de sprijinire a repatrierilor si colaborarilor. 17 octombrie: Concluzii.

 
Bienala Internationala a Tinerilor Artisti isi deschide portilePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :173
Wednesday, 13 October 2004

Institutul Goethe din Bucuresti si Fundatia Culturala META organizeaza in perioada 14 octombrie-12 noiembrie prima editie a Bienalei Internationale a Tinerilor Artisti.

Cu un numar de 80 de participanti din tari precum Romnia, Germania, Slovenia, Macedonia, Bulgaria, Croatia, Austria, Serbia şi Muntenegru, Ungaria, Cehia, Polonia, Lituania, Estonia, Grecia, Olanda, Israel, Marea Britanie, Franţa, Belgia, Rusia, Belarus, Statele Unite, Canada, Senegal şi China, evenimentul a reusit sa stranga la Bucuresti artisti, curatori, teoreticieni si istorici ai artei din patru continente. Simpozionul international Politici si practici vizuale. Coduri si identitati va deschide la Institutul Goethe sirul evenimentelor. Bienala beneficiaza de spatii generoase de expunere cum sunt Galeria H'Art, Galeria UNA, Galeria Posibilă, Galeria 2Meta, Muzeul Literaturii Romne, Institutul de Arhitectură Ion Mincu, Librăria Cărtureşti, Amsterdam Caffe, Green Hours, Club Twice sau Galeria Centrului Cultural al Republicii Ungare, informeaza organizatorii evenimentului. Proiectul este realizat cu ajutorul Pactului de Stabilitate pentru Sud-Estul Europei prin Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Federale Germania, Fundatiei Culturale Europene, Ministerului Culturii si Cultelor si Programului Cultural Elvetian in Romania.

 
Decernarea Marilor Premii PrometheusPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :197
Wednesday, 13 October 2004

Fundatia Culturala Anonimul decerneaza astazi Marile Premii Prometheus pentru Opera Omnia si Opera Prima.

Aflate la a treia editie, premiile sunt acordate de catre fundatie pentru intreaga cariera si pentru debut si au o valoare neta de 1 miliard de lei, respectiv 100 de milioane de lei. Juriul, alcatuit din Sorin Ilfoveanu, Dan C. Mihailescu, Elena Zottoviceanu, Sorin Marin si Andrei Plesu, presedinte, va trebui sa decida castigatorii de la categoria Opera Omnia dintre nume sonore precum Florin Ciubotaru, Sorin Dumitrescu si Paul Vasilescu, la sectiunea arte vizuale, Nicolae Manolescu, Sorin Marculescu, Livius Ciocarlie, la sectiunea literatura, Iosif Conta, Aurel Stroe, Stefan Niculescu, la sectiunea muzica, sau Coca Bloos, Alexandru Tocilescu si Bogdan Zsolt, la sectiunea artele spectacolului. La categoria debutanti isi disputa premiile Ciprian Paleologu, Tudor Patrascu, Virgil Scripcaru, la sectiunea arte vizuale, Carmen Andras, Ioana Baetica, Oana Catalina Ninu, la sectiunea literatura, Romanian Piano Trio, Olga Bianca Manescu, Valentina Sandu Dediu, la sectiunea muzica, si Radu Afrim, Szalma Hajnalka, Razvan Oprea, la sectiunea artele spectacolului.

 
Ziua Economiei Romanesti la HamburgPDF Print E-mail
Hamburg, Germania/Romanian Global News
Accesari :260
Wednesday, 13 October 2004

In Sala Albert Schafer din Hamburg va avea loc pe 14 octombrie, intre orele 9.30-16.30 Ziua Economiei Romanesti, in colaborare cu Camera de Comert din Hamburg, anunta pagina Asociatiei Europei Centrala si de Est.

Deja exista o traditie in prezentarea potentialul romanesc in ce priveste cooperarea si investitia, prin "Zilele Economiei", insa nu poate fi considerata o traditie organizarea acestora la Hamburg. Cu ocazia acestui eveniment, organizatorii, Camera de Comert Hamburg, Consulatul General al Romaniei la Hamburg, Asociatia Europei Centrale si de Est, si Programul IBD/GTZ pentru Economie si Cerere a Fortei de Munca, doresc sa fie o usa deschisa celor interesati si mai ales sa reuseasca permanentizarea unor legaturi economice intre firmele din Hamburg si cele din Romania. Cei care vor lua cuvantul in cadrul evenimentului, vor pune accentul pe aspecte importante ale drumului industriei romanesti catre Europa si mai ales sansele economiei germane de a intra pe piata romaneasca. La incheierea luarilor de cuvant, participantii pot discuta personal cu referentii, astfel incat sa primeasca raspunsuri pentru orice intrebari legate de economie.

 
Dezbatere publica pentru instituirea zilei romanilor martirizati in inchisorile comunistePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :212
Wednesday, 13 October 2004

Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni (FNRP) impreuna cu Asociatia Civic Media si Fundatia cultural stiintifica Glykon & Fortuna" va initia o dezbatere publica pentru instituirea unei zile de comemorare a martirilor romani de pretutindeni morti in inchisorile comuniste.

In acest sens se asteaptau pe adresa FNRP din Calea Victoriei 216, sector 1, Bucuresti sau e-mail: fundatia@romanii.ro, propuneri de dezbateri si subiecte de abordat. Concluziile acestei dezbateri vor fi redactate intr-un document ce va fi inaintat Parlamentului Romaniei, Presedintiei Romaniei, Guvernului Romaniei si institutiilor publice abilitate, alaturi de un proiect de instituirea a unei zile nationale a martirilor romani, victime ale comunismului si introducerea in manualele de istorie a unui capitol dedicat acestei perioade negre din istoria romanilor. Se vor propune de asemenea, ca o comisie de istorici si oameni de stiinta sa redacteze un capitol aparte care va fi introdus in manualele scolare de istorie, capitol ce va fi dedicat luptei pentru pastrarea identitatii nationale a romanilor (aromanilor, vlahilor, istroromanilor, meglenoromanilor) din teritoriile din jurul frontierelor, Balcani si Diaspora. FNRP face un apel si catre alte organizatii din tara si strainatate care sunt de acord cu aceasta propunere sa se alature acestor demersuri.

 
Romanul Traian Golea a trecut in eternitatePDF Print E-mail
Florida, SUA/Romanian Global News
Accesari :601
Wednesday, 13 October 2004

Vestea ne-a fost data de prietenul sau cel mai bun, dl. Claude Matasa, care l-a cunoscut si cu care a petrecut multi ani din viata. Dl. prof. ing. dr. Matasa a avut amabilitatea de a scrie cateva randuri in amintirea prietenului sau pe care ne-a rugat sa le impartasim si cititorilor Romanian Global News. Redam in continuare intregul material asa cum ne-a parvenit la redactie.

"Nascut la 14 martie 1917 in comuna Bahnea, Judetul Mures, ca cel de al treilea copil al baciului Nicolae Golea, taran de frunte al comunei si primar in nenumarate rinduri, Traian Golea a urmat liceul la Tirnaveni si apoi Faculatatea de Agronomie din Chisnau, dupa care care s-a mutat la Iasi in 1942. A functionat ca inginer agronom la Iernut si Feldioara, de unde in 1948 a plecat din tara impreuna cu fratele sau mai mic, Ion. Parasutat in tara in 1951, ultimul a fost condamnat la moarte in 1953 in urma procesului intentat legionarilor parasutati.

Din Germania, s-a stabilit in in SUA, in Florida. Dupa o lunga si grea suferinta s-a stins din viata la Brasov pe date de 29 septembrie 2004, fiind inmormantat in comuna natala Bahnea pe data de 1 octombrie 2004. A fost condus la cripta de catre familie si prieteni: dupa slujba religioasa au vorbit Teofil Mija (care l-a cunoscut indeaproape atit pe Traian cit si pe fratele sau Ion), Mircea Nicolau (redactor sef la Permanente), Nistor Man (Presedintele Asociatiei fostilor detinuti politici din Tirgu Mures). La ceremonie au participat de asemenea profesorii Ion Coja si John Halmaghi - parintele Bogdan (Presedinte al Asociatiei fostilor detinuti politici din Sibiu), Gabriel Constantinescu (Redactor-sef la "Puncte Cardinale"), precum si alte personalitati.

Cu putin inainte de a pleca, analizandu-si lucid situatia (cancerul extins nu i-a afectat intru nimic gandirea), Traian Golea s-a hotarat sa moara in tara de care spiritual nu s-a putut desparti vreodata. Desi deosebit de apreciat pentru patriotismul lui de comunitatea de peste 10.000 de romano-americani din sudul Floridei (Dr. I. Pop i-a aranjat conditii deosebit de bune la cel mai bun spital din Ft. Lauderdale), a trebuit sa-l conduc la aeroportul din Miami. Desi stia bine ca ii este ultimul drum, facea glume si era alert in ciuda evidentei degradari fizice.

In calitate de vecin si prieten, i-am urmarit indeaproape activitatea aproape douazeci de ani. Stiind ca despre viata lui s-au scris deja si sunt sigur ca se vor mai scrie multe, ma voi limita doar la unele aspecte pe care le-am vazut de aproape, in comunitatea de peste zece mii de romani din Sudul Floridei. Desi disparut, el va ramane un leader spiritual pentru multi, fiind practic nelipsit de la manifestarile romanesti sau religioase unde lua ades cuvantul. Desi in lista organizatiilor romanesti din America a Ambasadei Romaniei in SUA numele nostru figureaza impreuna, activitatea noastra a fost diferita, desi scopul ultim era acelasi: binele tarii.

Ceea ce ne despartea erau ardoarea depusa si mijloacele alocate. Ceea ce faceam noi, ceilalti, era o activitate sociala care ne ajuta sa nu ne pierdem identitatea, cheltuielile limitandu-se de obicei doar la inchirierea unei sali, sau la pregatirea de mititei si sarmale. Ceea ce facea el o campanie, as zice disperata, de a-si apara tara impotriva inamicilor pe care ii vedea atat inauntru, cat si in afara. Restrangandu-se la un minim al existentei, Traian si Nadia si-au cheltuit banii proveniti din vinderea unor apartamente din Miami Beach pe scrierea, editarea, traducerea si publicarea de zeci de carti, brosuri si pamflete pe care le-au trimis gratuit la personalitati, institutii si biblioteci din intreaga lume. In ultimii ani, "editura" Romanian Historical Studies nu era decat o incapere din apartamentul sau din 901 NE 14th Avenue, Hallandale, FL 33009. Dupa stiinta mea, ceea ce a intreprins este unic pentru dispora romaneasca: in mod ironic, singurul for Est-European cu care l-as putea compara este "Institutul de istorie maghiara" Corvinus (istorie de fapt revizionista, vezi www.hungarian-history.hu/link.htm) al printului Janos Esterhazy, aflat tot in Florida. Diferenta de mijloace este strigatoare la cer. Bjuteriile familiei Estehazy sunt aproape la fel de renumite ca si cele gazduite in Turnul Londrei, iar in castelul sau, Nicholas Esterhazy II din Ungaria l-a gazduit nu mai putin de 30 de ani pe compozitorul Joseph Haydn. Astazi, aceasta "modesta" familie poseda fabrici de ingrasaminte atat in Florida, cat si in orasul cu acest nume faimos in Saskatchewan, Canada, pe cand familia Golea poseda doar un apartament cu doua dormitoare, unul fiind transformat in editura/ tipar.

Putin dupa 1990, aflat la Bucuresti, Traian m-a rugat sa duc la Chisinau, unde eram invitat sa tin conferinte de specialitate, niste carti. Fiind dus acolo de un automobil al Ministerului Sanatatii din R. Moldova, aveam sansa sa nu fiu controlat prea intens la vama care era pe atunci in mana proaspetei renascute Rusii. In ciuda lui "glasnosti" si "perestroica", reprezentantii acesteia faceau tot posibilul sa descurajeze miscarile pro-romanesti, arestandu-i de indata pe cei care contraveneau instructiunilor (legile erau interpretate dupa nevoie). Observand ca printre carti se afla "Drepturile romanilor asupra Basarabiei dupa unele surse rusesti" scrisa de prietenul meu Anton Crihan, carte pe care o citisem in amanunt. Am acoperit cartile cu halate murdare, manusi profilactice si instrumentar medical. La predarea acestora lui Iurie Rosca, astazi leaderul Partidului Popular Crestin si Democrat, pe atunci conducatorul Frontului Popular din R. Moldova, acesta mi-a spus ca am scapat ca prin minune de Siberia, si ca ceea ce am adus face cat o armata

In aceasta situatie, m-am intrebat de ce oare acest om (Traian Golea, n.n.) care si-a dedicat viata cauzei tarii sale este ignorat de aceasta. Raspunsul este evident: a avut convingeri care contraveneau cu noul spirit european. Desi era un ardent militant legionar, era repudiat de o buna parte a celor aflati in exil pentru ca era "simist". Vizitandu-l la Buenos Aires pe profesorul Dimitrie Gazdaru, personalitate deosebit de apreciata acolo, am fost somat de fiica acestuia sa arat ca desi sunt vecinul si prietenul lui Traian Golea, nu ii impartasesc convingerile Imi aduc amine ca m-am intrebat deindata cu mirare ce importanta ar mai avea astazi asa ceva

O intamplare net diferita, dar subliniind puterea convingerilor, a avut loc acum vreo doi ani: jurnalistul Traian Ilie, redactor la Curierul Romanesc, organ al Inst. Cultural Roman, atras de patriotismul lui Traian, a dorit sa scrie o carte despre viata acestuia. Toate bune si frumoase, doar ca Traianul subiect al cartii nu s-a inteles cu Traianul ce scria cartea: Traian Golea nu dorea ca in ceea ce priveste miscarea legionara sa fie doar intervievat, ci ca insusi cel care ii lua interviul sa elogieze cauza. Luat de la tara si propulsat de comunisti, Traian Ilie a refuzat sa sprijine o cauza care nu era a lui. Doi oameni de caracter, dar cu pareri diferite: fie ca suntem de acord cu ei sau nu, astfel de oameni trebue respectati pentru ca nu au vrut sa faca compromisuri si nu au cauzat rau altora.

Ce bine ar fi ca macar cei ce vor veni dupa noi sa faca astfel. Intr-adevar, Traian Golea a scris, editat sau publicat materiale indreptate impotriva acelor care aratau ca in Romania a avut loc un holocaust. Astfel el a opus cartii "The Holocaust in Romania"de Radu Ioanid (prefatata de Ellie Wiesel si publicata in anul 2000 la Washington DC de Ivan R Dee, Inc.) relatarile unor evrei fruntasi din Romania care au trait perioada la fata locului, si anume "Regional developement of the Jewish population in Romania" de Sabin Mnuil si W. Filderman. Departe de a face concesii in aceasta privinta, a condamnat atitudinea care i se parea capitularda in aceasta privinta a fostilor si prezentilor conducatori ai Romaniei scriind si publicand in editura sa "Romanian Historical Studies" atat "Rspuns la declaratia Regelui Mihai asupra rasismului romanilor", cat si "Rspuns Presedintelui Emil Constantinescu cu privire la holocaustul evreilor in Romania". Tot acestuia din urma i-a adresat "Analiza unui document" privind "Scrisoarea fractiunei hortyst-sovine a UDMR dupa Congresul din Miercurea Ciuc, Mai 1999, catre presedintele Clinton".

Inconjurat de evrei (Hallandale este un oras preferat al acestora), nu a avut fata de ei o atitudine ostila. Admirandu-i, a avut atitudinea profesorului A. C. Cuza, care arata ca nu are ceva impotriva lor, ci doar impotriva romanior care se lasa depasiti fara a le imita efortul de a obtine pozitii superioare. Legionar convins pana la moarte, a scris sau publicat "Vestitorii - Procesul legionar din Romania (Colectia "Omul nou", Munchen, 1973), "Antologie legionara" de Horia Sima (aparuta in sapte volume in aceiasi colectie, dar in Hallandale, in 1994), Fenomenul legionar de C W Forester, sau "The truth about the legionary movement" (in colaborare cu Horia Sima si Mihai Fotin Enescu), in editura sa "Romanian Historical Studies", Miami Beach, 1992.

Depasind cu mult limitele disputelor politice interne, Traian Golea a tiparit si trimis pe cheltuiala sa nenumarate exemplare a unor publicatii in care atragea atentia strainilor asupra vecinilor si maghiarilor romani care atacau Romania, precum cartea doctorului S. Fenyes "Revisionist Hungary", sau "Transylvania and Hungarian Revisionism", -"Transilvania - An Answer to Senator Moynihan, to John Lukacs and all other Revisionists" si "Romania beyond the limits of endurance" (apel adresat lumii libere) sau "S.O.S. Transilvania", toate aparute in editura sa "Romanian Historical Studies", sau la Media Print din Oradea.

Publicistica sa nu s-a limitat la vecina de la apus a Romaniei, la ale carei actiuni fusese expus direct ca ardelean, ci a luptat pentru recunosterea romanitatii celor deveniti cetateni ai R. Moldova si Ucrainei, "In sprijinul Basarabiei" si "Bessarabia and Bucovina" in 1991. D-na Nadia Golea, nascuta in Basarabia, i-a mentinut mereu viu interesul fata de cele prin care trec fratii nostri de dincolo de Nistru.

Desi un inflacarat, in unele din studiile sale a stiut si a putut sa faca diferenta dintre un partizan si un istoric. Astfel, cazandu-mi in mana un exemplar dintr-o carte ce urma sa fie tiparita in limba franceza, si anume o istorie a Romaniei al carei editor era Dinu C. Giurascu, am constat ca o parte din evaluari si date nu corespundeau cu cele ce le stiam. Nefiind de specialitate, dar dorind ca textul sa fie imbunatatit, l-am rugat pe Traian sa faca el o nesolicitata critica a capitolului despre Romania dintre cele doua razboaie mondiale, capitol scris de Stephen Fischer-Galati. M-a surprins tonul moderat si datele pe care le-a furnizat: stia cand sa fie pe baricade, si cand sa argumenteze stiintific. Neputand obiecta la cele trimise, academicianul D. C. Giurascu s-a limitat doar la a afirma ca istoria nu poate fi cu adevarat apreciata decat dupa o suta de aniAceasta noua fata a lui Traian m-a determinat sa-mi revizuiesc opinia pe care o avem despre prietenul meu, si pe care o prezentasem pe larg in prefata cartii care urma sa fie publicata despre viata sa de catre Traian Ilie. In aceasta il comparasem cu o stanca, de neclintit in apararea tarii sale, dar si inflexibil la sugestii.

Traian Golea nu mai este printre noi, si din pacate, nu vad pe alcineva care sa-i poata lua locul. A luptat cu abnegatie pentru cauzele in care a crezut, sacrificandu-se atat pe el, cat si pe Nadia, sotia sa, care l-a urmat intru toate, fiind si ea un exemplu de statornicie si patriotism. Ca oricare dintre noi, nu a fost perfect: spre deosebire insa de toti ceilati pe care ii cunosc, Traian Golea ramane un exemplu de daruire pentru o tara care l-ar fi acceptat doar daca si-ar exprimat convingerile la moda astazi. Cu toate ca ar fi putut face mult mai mult in acest caz, asa cum am aratat in "Cuvantul cheie: lobby" (Forumul Presei Romane de Pretutindeni" editia I, 1999, paginile 42-48) si in "Vrem cu adevarat un lobby?" (Meridianul romanesc, 20 Noiembrie 1999), Traian Golea a constituit un eficient lobby pentru tara sa: nu cred ca in ultimele decade a mai fost cineva din diaspora romaneasca care sa mai fi bombardat atat de intens forurile care decid cu atatea documente in sprijinul Romaniei".( semneaza prof.ing.dr. Claude Matase, Florida, SUA, 13 octombrie 2004)

 
Un controversat congres al Uniunii Femeilor Aromane de PretutindeniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :769
Wednesday, 13 October 2004

Desi Romanian Global News a transmis o stire referitoare la aceasta manifestare, datorita evolutiilor contradictorii ale lucrarilor acestui congres revenim cu o scrisoare pe care am primit-o la redactie. Memoria marilor Capidan, Gojdu si Saguna ne obliga sa dam o atentie sporita acestei probleme.

"La Bucuresti a avut loc primul Congres al Muljerilor armani di iutsido (de pretutindeni), neaparat transcris in grafie cu... de la Freiburg citire, straina de spiritul romanesc. Manifestare interesanta altminteri in multe privinte, fiindca aici s-au rostit speech-uri, mai ales de catre doamne, dar nu numai, si mai cu seama fiindca asistenta, din Bucuresti, dar si de pe mapamond, a putut viziona un spectacol extraordinar de dansuri, hore populare si, deloc in ultimul rand, minunata muzica aromana, in cuceritoarea ei nota specific nostalgica, balcanica. A lipsit doar, din pacate, cantecul antifonic farserotesc pe doua voci, acompaniat de cunoscutul ison murmurat, ce pare a veni de departe, din lumea tracilor sudici, macedoneni. Pacat, fiindca am fi putut aranja noi, asta!

Dar ma grabesc sa mai spun ca acest congres a fost si un bun prilej de a se mai intalni si a se bucura, al armanilor chiar de pretutindeni in lume. Care trebuie sa fi costat bani buni, dar nici o problema, pentru ca Tara a fost intotdeauna generoasa cu fratii nostri sud-dunareni, cum se stie.

S-a observat, stanjenitor insa nu pot sa trec cu vederea acest lucru, ca de fapt, in luxosul amfiteatru Rosetti din Parlamentul Romaniei s-a purtat, inca din prima zi, un ciudat, sa nu zic de-a dreptul straniu dialog al surzilor. Adica, au fost rostite cuvinte elogioase si pline de simtire, de dragoste din partea oficialitatilor tarii, prim-ministru, ministri, secretari de stat, pentru aromani, de catre delegati speciali, care n-au obosit a-i numi pe acesti frati ai nostri numai romani, ceea ce si sunt, romani din Balcani, ramura sudica a poporului nostru, vorbitori ai dialectului macedoroman (din Macedonia) sau aroman.

Parca in contrapartida insa, muljerli aromane, in frunte cu doamna avocat Chirata Meghea, prezidenta Uniunii Femeilor Aromane de Pretutindeni, au tinut sa sublinieze etnicitatea proprie a aromanilor, care ar fi un popor diferit deci, de poporul roman, diferit si prin limba lor ce, fireste... este o limba de sine statatoare, ceea ce e in raspar si cu istoria si cu stiinta filologiei/ lingvisticii romanesti, intre care si ilustre nume de savanti aromani, precum si cu evidenta graiului aroman, care este, limpede, o varietate de limba romana, cum s-a si tot demonstrat, de la Th. Capidan, academician roman la Eugen Coseriu, membru de onare al Academiei Romane, si la academician Matilda Caragiu Marioteanu. Chiar daca, incontestabil, si dialectele au functie de limba pentru cei ce le vorbesc. Apropo insa, academiciana noastra M. Caragiu Marioteanu a fost folosita din plin, in absenta sa, prin citate proprii, scoase din context, ca: "Aromanii (macedo-vlahii) si limba lor exista astazi si de doua mii de ani". Lucru necontestat de nimeni, numai ca doamna Matilda intelege prin "limba aromanilor" dialectul lor romanesc specific, din Balcani, despre care a scris nu o data numai, in cadrul dialectelor romanesti.

In aceasta disputa a fost folosit si profesorul Max Demeter Peyfuss, adus ad-hoc de la Viena, care, dupa lucrarea sa din 1971, Die Aromunische Frage, Bhlau, si-a tot radicalizat pozitia fata de aromunische Frage (Chestiunea Aromana), ajungand azi a condamna scolile romanesti din Balcani pentru aromani, care chipurile ar trebui sa invete carte in limba lor nationala, ce ar fi alta decat limba romana! Uitand domnia-sa ca in Balcani functioneaza scoli in limbile germana, engleza, franceza, italiana, spaniola, desi acolo nu se afla nici picior de vorbitori ai acestor limbi. De ce n-am avea dreptul si noi sa facem acelasi lucru, in vederea raspandirii culturii noastre nationale, cu atat mai mult cu cat in Balcani traiesc sute de mii de aromani si alti romani ? Inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea, Gustav Weigand, in capitala sa lucrare in doua tomuri, Die Aromunen, Leipzig, 1895, recunostea existenta in Peninsula Balcanica a der sogenannten Makedo-Romnen oder Zinzaren. Ca si intreaga filologie si lingvistica, istorie romaneasca si straina, intre care si cea germana, cu atata acribie! Cui foloseste aceasta metamorfoza...si cum s-ar explica ea? Nici macar aromanilor "dizidentilli", care de cativa ani, nu mai mult de trei lustri, nu se mai vor romani, desi inaintasii lor au fost cei dintai romani, cronologic vorbind.

Este adevarat ca aromanii s-au format in sudul Balcanilor, dar din aceeasi plamada: tracii, romanizati incepand chiar dinainte de Christos. Ca si dacoromanii, rezultati din romanizarea geto-dacilor mai tarziu, traci si ei, in urma celor doua razboaie purtate victorios de imparatul Traian in prima decada a secolului I d. Chr., impotriva lui Decebal, dupa care fosta Dacie a devenit provincie romana, Dacia Felix.

Romania, care i-a sprijinit pe aromani inca din anii de domnie ai lui Alexandru Ioan Cuza si Carol I de Hohenzollern de Sigmaringen, pe cand era inca Mica, nu i-a parasit, decat nevoita, in interstitiul comunist de 4-5 decenii, ba nici chiar atunci de tot, fiindca si-n acea perioada de trista aducere aminte s-a scris, au fost publicate carti pentru si despre aromani, care s-au bucurat intotdeauna de simpatia si prietenia elitelor romanesti, de fapt a intregului popor roman. Si nu-i va parasi nici acum, in pofida unor derapari neonorante ale unei minoritati interesate si manipulate de forte antiromanesti din Balcani, dar nu numai."

Semneaza: Hristu Candroveanu, presedintele Societatii de Cultura Macedo-Romane, infiintata in 1889, printr-un Decret al Dmnitorului Carol I

Nota redactiei: Mai grav ni se pare pomenirea destul de des a numelui unui ministru roman care cu rude aromani, ar milita pentru acordarea statutului de minoritate aromana, nu in Grecia, Macedonia, Albania sau Bulgaria asa cum s-ar cuveni ci...in Romania! Pe cand domnule ministru o regiune autonoma aromana in Dobrogea, ca unii "prieteni" ai Romaniei de la Freiburg au desenat-o deja ajutati de prieteni de-ai lor austrieci si unguri.

Speram ca unele doamne mai infierbantate care se iau la tranta cu vreo trei Academii sustinand aberatia cu "poporul aroman" nu au girul Dvs. in a va folosi numele! Altfel ar fi deosebit de grav si nu ar face decat sa confirme niste acorduri semnate prin tavernele din Grecia.

 
Factorul rusesc este unul de presiune politico-militara in problema transnistreanaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :177
Wednesday, 13 October 2004

"Procesul de solutionare a problemei transnistrene este determinat de factorul rusesc, care este unul de presiune politico-militara in acest conflict. Republica Moldova se afla in stare de ocupatie - ea este ocupata militar de Federatia Rusa", a declarat luni, in cadrul dezbaterilor politice in programul TV "Arena" de la Chisinau, presedintele grupului parlamentar al PPCD, Iurie Rosca.

Potrivit lui, autoritatile de la Chisinau trebuie sa tina cont de opinia poporului Republicii Moldova, nu de opinia tarii ocupante. "Desigur, este imbucurator faptul ca se intrezareste un consens national in aceasta problema. Se pare ca si guvernarea comunista a inteles ca factorul rusesc este unul nociv pentru depasirea conflictului transnistrean, mutand accentul dinspre factorul rusesc spre factorul occidental, principalul partener al Republicii Moldova, care trebuie sa ne ajute sa depasim acest impas", a precizat Rosca.

El este de parere ca in ultimii trei ani, pozitia partidului de guvernamant a suferit o modificare spectaculoasa privind solutionarea problemei transnistrene. "Ajuns la guvernare, Partidul Comunistilor a crezut ca aceasta chestiune poate fi solutionata rapid, dar a fost o iluzie. Voronin si altii pana la el a incercat sa negocieze cu Smirnov si a facut-o in mod gresit. La indemnul Rusiei si al OSCE, el a initiat crearea unei comisii, prin votul Parlamentului, care s-a egalat in acel moment cu parlamentul nelegitim de la Tiraspol, - comisia pentru elaborarea unei noi constitutii, si ma bucur ca azi liderul grupului parlamentar al comunistilor, Victor Stepaniuc, a mentionat ideea pe care Opozitia o spune de foarte mult timp - dezbaterile asupra modalitatii de solutionare pasnica a diferendului transnistrean trebuie sa decurga in campul constitutional al Republicii Moldova".

Mai mult, Rosca considera ca "schimbarea" lui Voronin, care nu-l mai recunoaste pe Smirnov drept "partener de dialog", este de remarcat si "este important ca oricine care ar veni in locul comunistilor la guvernare sa mentina aceasta optiune - regimul separatist nu trebuie sa stea la masa de negocieri pentru ca este unul care a uzurpat puterea intr-o parte a Republicii Moldova, iar Republica Moldova trebuie sa dialogheze direct cu autoritatile Federatiei Ruse, avand drept sustinatori organismele internationale si marile puteri occidentale", a concretizat Iurie Rosca.

La randul sau, seful deputatilor comunisti, Victor Stepaniuc, a recunoscut ca toate incercarile guvernantilor de "a crea o autonomie, de a incerca in afara statutului constitutional Republica Moldova sa caute solutii nu au dat nici un rezultat si nici nu vor da". "Dupa nesemnarea memorandumului Kozak in noiembrie 2003, la Chisinau au inceput cautarile unor solutii. Este necesara o solutie in baza dreptului international si in baza unor intelegeri care au fost semnate anterior. Trebuie sa recunoastem ca toate intelegerile semnate cu Transnistria au dus de fapt la intarirea acestui regim separatist si aici este o problema mare. Toate greselile trebuie analizate obiectiv, trebuie sa incercam sa abordam problema transnistreana numai dintr-un punct de vedere, anume in baza dreptului international", a declarat Stepaniuc.

Acesta a fost contrazis de liderul grupului parlamentar "Alianta Braghis", Dumitru Braghis, care a subliniat ca pana in prezent, partidul de guvernamant nu a prezentat nici un program complex de solutionare a problemei transnistrene. "Acest program nu a fost elaborat in ultimii 12 ani si nici in perioada de guvernare a comunistilor, iar procesul de reglementare a diferendului transnistrean a continuat sa balanseze dintr-o extrema in alta", a precizat Braghis. In replica, Stepaniuc a spus ca "acest conflict este unul mai mult politic decat etnic, iar cat priveste programul de propuneri, de acesta nu dispune nici un partid politic din Republica Moldova, Partidul Comunistilor fiind in prezent in cautarea unor solutii".

Stepaniuc a recunoscut ca actuala guvernare a cautat sa aplice "cele mai democratice" forme de drept de autodeterminare politica, culturala si teritoriala, dar "toate au esuat, pentru ca regimul separatist de la Tiraspol este unul banditesc". "Dupa ce a fost inteles acest lucru, Voronin s-a adresat la Rusia, Ucraina, SUA si Romania, precum si la Uniunea Europeana de a incerca de a semna un pact de stabilitate si securitate pentru Republica Moldova, dar multe nu au sustinut aceasta initiativa. De asemenea, s-a tras concluzia ca Rusia s-a dovedit a fi partinitoare si punem sub semnul intrebarii semnificatia fortelor pacificatoare, 80 la suta dintre care sunt cetateni ai Transnistriei, si cred ca ar fi necesar de inclus si alte structuri internationale, care vor solutiona problema".

In replica, liderul crestin-democratilor a declarat ca proiectul pactului de stabilitate este unul "prost" si nu a fost apreciat de nimeni. "Acest pact presupune limitarea suveranitatii Republicii Moldova - ea ar deveni un protectorat al statelor nominalizate, s-ar fi declarat falita si incapabila sa se autoguverneze". "Daca e sa vorbim de revizuirea formatului de negocieri, prezentata recent de Voronin, pot afirma ca aceasta este o idee mai veche a Opozitiei - cu Smirnov nu se poate de negociat, iar fortele pacificatoare sunt avocatii si sprijinitorii separatistilor. Oricum, este foarte bine ca Voronin a inteles acest lucru", a conchis Iurie Rosca.

 
Rusia a incalcat decizia CEDOPDF Print E-mail
Stasburg, Franta/Romanian Global News
Accesari :244
Wednesday, 13 October 2004

Comitetul de ministri al Consiliului Europei urmeaza sa se intruneasca miercuri, 13 octombrie, pentru a lua in discutie incalcarea, de catre Rusia, a deciziei CEDO din 8 iulie curent in cazul "grupului Ilascu", informeaza radio BBC.

Potrivit deciziei CEDO, cei doi detinuti politici, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa urmau sa fie eliberati imediat dupa publicarea hotararii CEDO insa pana in prezent Rusia nu a intreprins nimic in acest sens.

Curtea a decis in unanimitate "ca statele moldovean si rus trebuie sa ia toate masurile pentru a pune capat detentiei arbitrare a reclamantilor care sunt inca incarcerati". Potrivit deciziei CEDO, autoproclamata republica moldoveneasca nistreana continua sa se gaseasca sub influenta decisiva a Rusiei si supravietuieste gratie sprijinului Moscovei.

Din aceste motive, Curtea a decis ca reclamantii se afla sub "jurisdictia" Rusiei care devine, astfel, responsabila de actele denuntate. "Tocmai din aceasta cauza, eliberarea celor doi detinuti politici depinde de Federatia Rusa", a declarat pentru BBC avocatul "grupului Ilascu", Alexandru Tanase, mentionand ca Guvernul Republicii Moldova are posibilitati limitate in acest sens.

Cu toate acestea, Chisinaul a platit despagubirile morale si materiale reclamantilor, respectand astfel decizia CEDO.

Ministerul de Externe de la Moscova acuzase Curtea Europeana dupa publicarea deciziei de "inconsecventa, subiectivism si angajare politica", precum si de "practica standardelor duble, utilizarea unor probe obtinute ilegal si procedee nedemne pentru orice instanta judecatoreasca".

Potrivit deciziei Curtii Europene, daca Federatia Rusa si Republica Moldova nu-si vor onora obligatiile privind despagubirea daunelor morale si materiale, aceste state vor fi penalizate. Iar daca Federatia Rusa nu-i va elibera pe cei doi detinuti, ea va fi supusa unei proceduri de monitorizare din partea Comitetului de Ministri, riscand chiar sa fie exclusa din Consiliul Europei. "Dar acest lucru este mai putin probabil", a spus Tanase.

Curtea Europeana a decis ca reclamantii trebuie sa primeasca, cu titlu de despagubiri urmatoarele sume de bani: Ilie Ilascu - peste 3000 euro de la Republica Moldova si aproape 190 000 euro de la Federatia Rusa; Andrei Ivantoc, Tudor Petrov-Popa, Alexandru Lesco - peste 63 000 euro de la Republica Moldova si aproape 130 000 euro de la Federatia Rusa.

 
Istoria tragica a Moldovei, in dezbateri la ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :250
Wednesday, 13 October 2004

In sala de conferinte a Institutului Cultural Roman de la Paris se va desfasura vineri, 15 octombrie, o Masa Rotunda pe marginea lucrarii "Moldova: istoria tragica a unei regiuni europene". Evenimentul se va desfasura cu incepere de la orele 20.00, in prezenta autorului Jean Nazouille, informeaza Institutul Cultural Roman din Paris.

Jean Nazouille, fost elev al Scolii Speciale Militare de la Saint-Cyr-Coetquidan si al Invatamantului militar superior stiintific si tehnic, ofiter de cariera, a participat la razboaiele din Indochina si Algeria. Doctor in litere, licentiat al Institutului de Inalte Studii Europene, specialist al Europei Centrale si sud-orientale, profesor la Scoala Speciala Militara de la Saint-Cyr, el sustine mai multe cursuri la Universitatea de Stiinte Umane si la Centrul de Studii Germanice de la Strasbourg. Presedinte al Comitetului European de Istorie si Strategii Balcanice, el isi propune prin aceasta lucrare sa faca mai bine intelese problemele Moldovei, luand in dezbatere originea, avantul, apogeul si declinul principatului. Autorul abordeaza istoria chinuita a acestui spatiu aflat intre Imperiul Otoman si Rusia, perioada de rusificare, pana la revolutia din 1917, tensiunile dintre Romania si Rusia pe problema Basarabiei intre 1918 si 1940, sovietizarea Basarabiei incepand cu anul 1940, terminand cu alcatuirea unui bilant asupra anilor de independenta ca urmare a dizolvarii URSS-ului.

 
Primarul Micherechiului la Oficiul pentru MinoritatiPDF Print E-mail
Micherechi, Ungaria/ Romanian Global News
Accesari :214
Wednesday, 13 October 2004

Despre numeroase planuri pe termen scurt si pe termen lung s-a discutat marti, 12 octombrie, la intalnirea dintre Heizer Antal, presedintele Oficiului pentru Minoritati si reprezentantii conducerii comunei Micherechi.

Dupa cum ne-a informat primarul Teodor Martin, anul viitor se prevede obtinerea unor sume din fondul de interventie pentru continuarea lucrarilor de renovare de la Casa de Cultura, iar pentru viitor exista planul realizarii, la Micherechi, a unui Centru Cultural Romanesc, care sa cuprinda sala de spectacole, de conferinte, de expozitie, biblioteca, etc. Acest proiect s-ar realiza n termen de 4-5 ani, cu ajutorul celor doua guverne, roman şi maghiar. La recenta intrevedere s-a mai subliniat ca Oficiul pentru Minoritati de la Budapesta va asigura si in viitor un sprijin accentuat n vederea dezvoltarii scolii romanesti din Micherechi.

 
Pianista romanca Daniela Miron canta la BerlinPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :372
Wednesday, 13 October 2004

In cadrul Institutul Maiorescu din Berlin se va desfasura Serata Muzicala pe 14 octombrie, ora 19.00, sustinuta de mezzosoprana Katharina Lobeck si pianista Daniela Miron, In colaborare cu scoala de muzica Leoo Borchard, informeaza pagina rom2.de.

Din program fac parte "Cantece alese" (Ausgewahlte Lieder) de Franz Schubert, "Opt Cantece Tiganesti Op. 103" (Acht Zigeunerlieder Op. 103) de Johannes Brahms, si "Sept chansons de Clement Marot", Op.15 de George Enescu, etc. DanielaDiana Miron, nascuta in Bucuresti, a absolvit facultatea de muzica "Ciprian Porumbescu" Bucuresti, activand apoi ca dirijoare de cor si profesoara de pian in cadrul aceleiasi facultati. Activitatea sa muzicala in Germania incepe in 1995 la o scoala de muzica din Zehlendorf, unde a avut si o clasa de pian. In acelasi timp preda si ritmica, la scoala de la Waldorf. Daniela Miron a reusit sa-si faca un nume, ca pianista in cadrul a diferite ansambluri camerale din Berlin si in calitate de concertmaistru.

 
Jubileu George Enescu din initiativa americana, la ChicagoPDF Print E-mail
Chicago, SUA/Romanian Global News
Accesari :218
Wednesday, 13 October 2004

Vinerea trecuta a avut loc, sub egida Consulatului General local al Romaniei, o reuniune a fruntasilor romano-americani din Chicago cu reprezentanti ai retelei radio WFMT.

Aceasta retea, prima care a folosit satelitii ca sa difuzeze  muzica clasica prin cablu, a luat initiativa de a sarbatori 50 ani de cand George Enescu a activat in Chicago, atat la filarmonica orasului, cat si la Universitatea Illinois unde a predat si unde preda si domnul profesor dr. inginer Claude Matasa, directorul Biroului Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni din America si Canada. Initiativa a fost cald salutata de Richard Daley, primarul orasului, cat si de Chris Lauzen, senator de Illinois, care este originar din Romania. Emisiunile dedicate lui George Enescu vor fi coordonate de Lory Wallfish, profesoara la Smith College, Northampton, Massachusetts, membra a Academiei Romano-Americane care este si presedinta societatii George Enescu din SUA.  Aceasta serie de emisiuni va fi radiodifuzata pe intregul teritoriu al USA. Entuziasmati de actiune, cei de fata au strans peste 10.000 de dolari, ceea ce este de bun augur.

 
Festivalul Romanesc de Film de la Londra la finalPDF Print E-mail
Londra, Marea Britanie/Romanian Global News
Accesari :233
Wednesday, 13 October 2004

Ultima zi a Festivalului Romanesc de Film de la Londra, Retrospectiva Lucian Pintilie se va desfasura miercuri, 13 octombrie, la The Other Cinema din capitala britanica.

Dupa cinci zile de vizionare a celor mai celebre filme din creatia pintiliana, ultima pelicula a regizorului roman pe care o pot urmari romanii din Londra este "O vara de neuitat" (Unforgettable Summer), care va incepe de la orele 18.45 si va fi urmata de o sesiune de intrebari si raspunsuri, cum ne-am obisnuit deja in fiecare seara a Festivalului. "O vara de neuitat" este o co-productie romano-francezo-bulgaro-engleza din 1994, care ii are in rolurile principale de Kristin Scott Thomas, Claudiu Bleont, Olga Tudorache, George Constantin, Marcel Iures, Florin Calinescu, Ioan Gyuri Pascu si alti mari actori romani. Kristin Scott Thomas, celebra actrita din pelicula "Patru nunti si o inmormantare" joaca rolul frumoasei si elegantei Marie Therese Von Debretsy Dumitriu, o femeie de familie nobila, dar scapatata, salvata de saracie gratie casatoriei cu ofiterul Petre Dumitriu (Claudiu Bleont). Dupa ce frumoasa sa sotie respinge avansurile superiorului sau, ofiterul si familia sa, impreuna cu harpa la care va canta sotia sa de-a lungul filmului, sunt trimisi intr-un orasel de la granita de sud a Romaniei. Acolo, conflictele dintre armata si localnici se finalizeaza intr-un ordin de a executa civili nevinovati. Dupa vizonarea si a acestui din urma film in regia lui Pintilie si dupa sesiunea de intrebari, cea de-a doua editie a Festivalului de film Romanesc din Marea Britanie se va incheia cu o receptie tot in seara de miercuri. Retrospectiva Lucian Pintilie, desfasurata in perioada 8-13 octombrie la Londra a fost organizata de Centrul Cultural Romanesc de la Londra si de Fundatia Ratiu, cu sprijinul The Other Cinema, Centrul National de Cinematrografie de la Bucuresti si Ambasadei Romaniei la Londra si Ministerului Roman al Afacerilor Externe

 
Arta culinara romaneasca la ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :386
Wednesday, 13 October 2004

Romanul francez Daniel Spoerri va deschide sezonul acesta o expozitie la galeria FraichAttitude din Paris, unde va organiza o masa palindrom, care poate fi mancata si la propriu si la figurat. Meniul incepe cu o cafea, care este o fiertura de ciuperci deghizata, si sfarseste cu o supa de dovleac cu crutoane, care se dovedeste a fi un lichior de oua.

Dintre minunatiile sale artistice face parte gatitul ca spectacol, arta perisabila si comestibila, istoria multiculturala a chiftelelor, organizarea de restaurante speciale, precum cel inaugurat in Paris in 1963. Artistul Daniel Spoerri, nascut in Romania anilor 30 la Galati, este fondatorul curentului "Eat Art", deschizand expozitii la Paris, Mulhouse si Geneva. Conceptul de Eat Art se bazeaza pe arta dezvoltata din mesele in cadrul carora nimic nu este cum trebuie, sau ceea ce pare a fi. Initiata in anii 60, aceasta arta l-a facut celebru pe roman, care pune accentul pe rolul hazardului in construirea operelor sale, ce pot fi vazute in mai toate muzeele europene de arta moderna. Spre exemplu, el a cumparat in 1961 conserve carora le-a pus eticheta Atentie: opera de arta" si le-a semnat, apoi le-a vandut unei galerii de arta de la Copenhaga la acelasi pret la care le cumparase de la magazin. Spoerri a fost pe rand balerin, director de teatru si poet. Primul contact cu dadaismul l-a avut in 1959, la Darmstadt, iar in 1960 s-a numarat printre semnatarii manifestului Noului Realism.

 
Genistii romani la datorie in IraqPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :216
Wednesday, 13 October 2004

55 de militari romani din cadrul Detasamentului de geniu Irak 3, impreuna cu militari americani si polonezi, din Divizia Multinationalea Centru-Sud, vor executa, in urmatoarele luni, o misiune specifica in campul ECHO, situat la aproximativ 120 km de Al Hillah, se arata intr-un comunicat de presa al Ministerului Apararii Nationale.

Locotenent-colonelul Sorin Bacila, ofiterul de relatii publice al contingentului roman din Irak, a relatat ca militarii romani vor realiza platforme pentru instalarea containerelor de locuit, vor construi si imbunatati reteaua interna de drumuri, vor face lucrari ample de protectie a fortelor si de extindere a campului. De asemenea, vor construi un nou depozit de munitie si vor extinde helipadul. Convoiul care a asigurat transportul militarilor si a tehnicii in campul ECHO, compus din circa 30 de autovehicule, a ajuns conform planificarii in campul ECHO. Genistii romani, "eroii necunoscuti" ai contingentului romanesc din Iraq, isi vor face din nou datoria, la fel ca in teatrul de operatii din Bosnia si Hertegovina.

 
La Radio China International se vorbeste romanestePDF Print E-mail
Beijing, China/Romanian Global News
Accesari :248
Wednesday, 13 October 2004

Radio China International, singurul post de radio de stat din aceasta tara, difuzeaza emisiuni pentru strainatate, transmitand astazi 211 de ore zilnic in 38 de limbi straine, printre care si limba romana.

Postul a fost infiintat in 1941 cu scopul de a facilita cunoasterea dintre China si restul tarilor de pe mapamond. Daca la inceput radioul emitea doar in limba japoneza cate 15 minute pe zi, in momentul de fata reuseste cu brio sa aiba emisiuni nu numai in limbi straine precum engleză, spaniolă, arabă, franceză, germană, coreeană, japoneză, rusă, portugheza, maghiara, ceha, bulgara, italiana, turca, ci si in limba chineza oficiala si in alte patru dialecte ale acesteia, Guangzhou, Chaozhou, Minnan şi Kejia. Radio China transmite stiri interne si externe, emisiuni politice, economice, cultural-artistice sau tehnice, si are o retea de 27 de corespondenti in intreaga lume. De asemenea, postul colaboreaza cu alte organizatii similare din Marea Britanie, Franta, Elvetia,Rusia, Spania, Canada, Mali, Cuba, Brazilia si SUA pentru a beneficia de difuzarea reciproca a emisiunilor.

In anul 1998, postul de radio chinez si-a deschis site-uri pe Internet care includ site-ul jurnalului in limba chineza, site-ul pentru chinezii aflati peste hotare, site-ul TV si site-uri in romana, engleza, spaniola, japoneza, franceza, coreeana, rusa si portugheza. Radioul mai dispune si de o editura pentru carti si una pentru produse audio-vizuale, se arata pe site-ul de prezentare al postului.

Emisiunea in limba romana este in eter din 1968, are o durata de 30 de minute si se transmite zilnic de doua ori catre Romania si Republica Moldova. Dintre rubricile ei mentionam: Cronica de actualitati", Soxcietatea si viata", Meridian economic", Sport", Viata culturala", Turism in China", Posta redactiei" sau Concert de Weekend".

 
Teatru romanesc in ChinaPDF Print E-mail
Beijing, China/Romanian Global News
Accesari :483
Wednesday, 13 October 2004

Compania de teatru a lui Dan Puric va sustine astazi si vineri doua reprezentatii cu spectacolul "Hic sunt Leones" la Beijing, respectiv Quingdao, in China. Acest eveniment marcheaza 55 de ani de relatii diplomatice romano-chineze.

Membrilor trupei lui Dan Puric li se alatura citeva manechine, o balerina, Monica Alexandra Petrica, prim solista a Operei Nationale din Bucuresti si actrite ale Teatrului National din Bucuresti : Monica Davidescu, Ileana Olteanu si Carmen Ungureanu. Ineditul spectacol imbraca in teatru circa patru sute de costume create de Doina Levintza. Secvente teatrale si scurte povesti cu miez dau viata modei ce poarta semnatura Levintza. Aceasta montare in care teatrul si moda se regasesc pe un teritoriu al rafinamentului si sensibilitatii devine, prin turneul in China, un pasaport cultural "made in Romania".

 
Fotografie romaneasca la ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :388
Wednesday, 13 October 2004

Celebrul fotograf Dana Maitec a deschis la Paris expozitia de fotografie de arta pe care o va sustine un grup de artisti romani.

Artistii, Marian Batlan, Adriana Blendea, Marcel Caloian, Doru Covrig, Dorin Cretu, Raluca Demetrescu, loana Ghenciulescu-Violet, Catalin Guguianu, Ben Ami Koller, Nicolae Maniu, Stefan Ramniceanu, Alla Russu, Radu Tuianu si Petre Velicu, vor expune periodic in cadrul manifestarii din octombrie 2004 pana in mai 2005. Cea care a avut bucuria de a inaugura evenimentul este Dana Maitec, cunoscut freelancer roman stabilit in Paris, a carui munca include realizarea de portrete ale unor celebritati printre care se numara Amalia si Ilie Nastase, Andrei Ghorghe, Luana Mitran dan Bitman, Loredana, Rona Hartner, Liviu Mihaiu, Doina Levintza, Paula Seling, Janine Stefan, Vegas, Tania Budi sau Eugenia Enciu.

 
Doua zile bahice la ZurichPDF Print E-mail
Zurich, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :281
Wednesday, 13 October 2004

Organizatia Elvetiana pentru Promovarea Importurilor si ambasadele tarilor participante organizeaza in 14 si 15 octombrie un eveniment de promovare a vinurilor reprezentative din Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Macedonia, Serbia si Romania.

Hotelul Marriott din Zurich va fi gazda acestei manifestari in care tarile producatoare din Sud-Estul Europei invitate sa participe la degustare pot beneficia, astfel, de oportunitatea de a stabili contacte directe cu importatorii si de a promova imaginea tarilor pe care le reprezinta. Cele mai bune vinuri romanesti vor putea fi incercate pe parcursul celor doua zile ale evenimentului, in prezenta producatorilor si distribuitorilor romani care se vor afla in orasul elvetian cu acest prilej, se arata intr-un comunicat de presa al Ambasadei Romaniei la Berna.

 
Proiectele culturale ale romanilor timoceni in impasPDF Print E-mail
Timoc, Serbia/Romanian Global News
Accesari :292
Wednesday, 13 October 2004

In data de 01.09.2004, membrii Asociatiei A.F s-au adresat, printr-un memoriu, Secretarului de stat Titus Corlatean din cadrul DRP-ului, aducandu-i la cunostinta detalii despre desfasurarea proiectului de editare a ziarului "Cuvantul Romanesc" din Varset, Serbia, transmite corespondentul Romanian Global News.

Finantatorul proiectului este DRP-ul. Partenerii proiectului sunt Comunitatea Romanilor din Serbia- Varset (CRI) si Ariadnae Filum din Bor. Motivul acestui demers este acela ca C.R.I-ul din Varset nu indeplineste conditiile proiectului, si ca in ultimele numere ale publicatiei Cuvantul Romanesc (numerele 54, 55 si 56) nu au fost publicate articolele ce privesc comunitaea romanilor din Timoc. O alta problema sesizata de Ariadnae Filum este si cea a numarului de reviste tiparite. Desi, in baza proiectului amintit, este prevazuta tiparirea a 7.000 de exemplare dintre care 3.500 pentru Timoc, din luna ianuarie si pana in luna august a.c, nu au fost tiparite mai mult de 1.000 de exemplare pentru zona Timocului. De asemenea, in memoriul respectiv, se aduce in atentia DRP si faptul ca Presedintele Comunitatii Romanesti din Varset, domnul Ion Cizmas, a santajat pe presedintele Ariadnae Filum si pe membrii asociatiei spunandu-le ca nu vor primi banii necesari pentru continuarea proiectului daca A.F nu va da electori pentru constituirea sedintei extraordinare a Consiliului National al romanilor din Serbia.

Asociatia Ariadnae Filum face un apel pe aceasta cale responsabililor DRP sa intervina pentru ca acest proiect sa se realizeze in continuare fara impedimente si in folosul tuturor romanilor din Serbia.

 
Prima zapada in TimocPDF Print E-mail
Timoc, Serbia/Romanian Global News
Accesari :244
Wednesday, 13 October 2004

Timoceni s-au trezit in dimineata aceasta cu primi fulgi de nea. Dupa ziua rece si ploioasa de ieri azi dimineata au cazut si primi fulgi de zapada, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.

"La munte zapada si lapovita", au anuntat ieri meteorologi din Serbia dar nu toti au crezut ca va ninge la jumatatea luni octombrie. Totusi s-a intamplat ca in jurul orei 6 (ora locala), localnici orasului Bor sa fie surprinsi de primele semne ale iernii. Pe muntele Crni Vrh (1037m), care se afla situat pe drumul Bor-Jagubita-Belgrad si la numai 10km de orasul Bor, ninge. Temperatura este de 4 grade Celsius, vantul sufla 32km/h.

 
Meciul de fotbal Moldova-Scotia din preliminariile CM 2006 sub paza armataPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :290
Wednesday, 13 October 2004

Meciul dintre Scotia si Moldova, din calificarile pentru Campionatele Mondiale din 2006, care urmeaza sa se desfasoare miercuri seara, 13 octombrie, va fi pazit de politia armata moldoveana, in vederea evitarii conflictelor dintre etnicii rusi si romanii din Basarabia.

Politia nu se asteapta la nici un fel de neplaceri din partea Tartan Army (suporterii scotieni), dar se vor afla, totusi, in alerta pentru prevenirea izbucnirii unor lupte intre fanii echipei gazda, aflati in doua tabere separate inca de la razboiul civil din 1992, care continua cu o serie nesfarsita de conflicte intre Basarabia si provincia separatista Transnistria. Dupa esecul inregistrat in discutiile vizand reunificarea, liderul separatist Igor Smirnov a anuntat marti, 12 octombrie, un referendum in problema independentei regiunii: cetatenii vor trebui sa voteze fie independenta regiunii, fie acceptarea autonomiei in cadrul tarii. Autoritatile basarabene, au declarat ca nu pot "garanta securitatea" fanilor scotieni care vor veni la partida Scotia-Moldova din aceasta seara. Locatia meciului, schimbata de FIFA, din motive de securitate de pe modernul stadion din Tiraspol, din autoproclamata Republica Transnistria in capitala Basarabiei, Chisinau, este deja o sursa de conflict intre cele doua parti. In ciuda luptelor dintre cele doua parti si a conflictelor nesfarsite, echipa nationala de fotbal a Republicii Moldova are in componenta sa romani, dar si jucatori transnistreni, atragand astfel fani din ambele comunitati. Reprezentantul Federatiei Moldovene de Fotbal, Vasile Vatamanu, spune: "Ne pare foarte rau ca se intampla asa. Este foarte trist; se amesteca politica cu fotbalul, iar asta n-ar trebui sa se intample. Suntem dezamagiti dar cred ca scotienii se vor simti totusi bine. Nu putem controla marile probleme politice, dar moldovenii sunt ospitalieri, iar vinul si sampania noastra sunt bune si foarte ieftine". Purtatorul de cuvant al Asociatiei Scotiene de Fotbal, Andy Mitchell a declarat ca s-a simtit "destul de in siguranta" ieri, la Chisinau. "Suntem cazati intr-un hotel foarte dragut. Este o dupa-amiaza frumoasa la Chisinau. Nu vad cum puteti sa ma intrebati de probleme de securitate, cand asa ceva nu exista". a mai declarat acesta.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions