Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2004 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2004
<<
Octombrie 2004
>>
D
L
M
M
J
V
S
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            
Cautare
Picatura "Petre Tutea" - despre istoriePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :226
Tuesday, 12 October 2004

Nu stiu de ce gluma asta de-a face istorie se practica atat de mult. Daca ai cultul istoriei, ai cultul aparitiei si disparitiei; e consolator acest joc? Istorismul, adica perspectiva istorica asupra vietii si lumii, a dus in cimitir. Ne inecam in istorie.

Pentru ca istoria nu te invata numai sa faci ceva, ca popor; cu istoria tot ce insemnezi in interiorul unui popor devine discutabil prin faptul ca nu poti, la infinit, sa lucrezi la facerea ta, ci dispari si apare altcineva care, chiar daca nu te inlocuieste, te prelucreaza. Si daca nu poti iesi din devenire, nu poti scapa de tristete; tristetea metafizica e fructul devenirii. Sunt prosti istoricizanti care se consoleaza prin devenire. Devenim mai civilizati, nu? Sau mai culti... Adica murim ca si caprele, numai ca e mare lucru ca exista Kant, Descartes, exista Newton, ma rog, atatia mari creatori de cultura, si exista si fauritorul de religie, Hristos - dar nu ne intereseaza!

Istoria e intemeiata pe istoria dintre Eva si dracul. Asa incepe istoria, aceasta ratacire a omului, ca o damnatie. Dar la aparitia lui Hristos, atunci s-au suprapus teandric omul divinizat si divinitatea om si istoria a fost anulata. Cioran are o afirmatie extraordinara: Istoric este tot ceea ce este supraistoric. Crestinismul a punctat supraistoric, desi a aparut in istorie.

 
Congresul Spiritualitatii Romanesti si-a incheiat cea de VIII-a editiePDF Print E-mail
Alba Iulia, Romania/Romanian Global News
Accesari :253
Tuesday, 12 October 2004

Congresul Spiritualitatii Romanesti desfasurat in perioada 8 11 octombrie, la Alba Iulia, si-a incheiat lucrarile cu mai multe documente printre care Rezolutia lucrarilor, o Scrisoare deschisa adresata presedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin si o declaratie privind unitatea limbii romane si a culturii romane.

In scrisoarea deschisa adresata presedintelul Voronin , delegatiile romanilor din diaspora si din tarile vecine prezente ii cer acestuia sa recunoasca existenta aceleiasi limbi si culturi romanesti pe cele doua maluri ale Prutului si acceptarea organizarii, incepand cu 2005, a unui singur Congres al Spiritualitatii, care sa insemne adunarea laolalta si a celor socotiti a fi "moldoveni", si care "sunt, oriunde s-ar afla in lume, membri ai neamului si ai comunitatilor romanesti". In paralel cu manifestarea de la Alba Iulia, la Chisinau a avut loc un congres al persoanelor originare din Basarabia, patronat de conducerea Republicii Moldova.

In opinia semnatarilor scrisorii, unificarea celor doua actiuni, de aceeasi natura, ar insemna "pasul hotarator in unitatea de suflet, istorie, limba, credinta si cultura a romanilor de pretutindeni". "Republica Moldova ar face astfel prima apropiere, hotaratoare, acceptand adevarul stiintific al exprimarii constiintei nationale prin aceeasi limba, indivizibila, care a dat aceeasi literatura, ce nu dubleaza conturul marilor personalitatii, ci le suprapune, intarindu-le vizibilitatea si, prin urmare, rolul decisiv in dezvoltarea aceleiasi culturi", se afirma in scrisoare. Potrivit documentului, "din 1993, multi dintre participantii de la Chisinau s-au aflat in Congresul nostru, militand pentru idealurile mult mai largi ale intregii romanitati".

De asemenea participantii au semnat si un protest pentru stoparea proiectului de la Rosia Montana propunand, totodata, "organizarea unei conferinte stiintifice internationale, multidisciplinare, pro si contra, ale carei concluzii sa stea la baza hotararii comune a Parlamentului si Guvernului Romaniei privind bogatiile Muntilor Apuseni si soarta lor". Romanii din diaspora au mai solicitat si oprirea lucrarilor de constructie a Canalului Bastroe, pana la realizarea unui studiu independent de impact, la care sa participe experti internationali. Participantii la Congres, reprezentand comunitatile de romani din 24 de tari, au subliniat ca este "de datoria noastra, a tuturor europenilor, indiferent de cetatenie, apartenenta nationala, culturala, religioasa, partinica, de a face tot posibilul ca sa se stopeze dezastrul ecologic ce se poate declansa in urma construirii acestui canal, impotriva careia protesteaza intreaga comunitate europeana, impotriva caruia protestam si noi".

Rezolutia adoptata in unanimitate prevede inscrierea ca persoana juridica, responsabila de organizarea viitoarelor editii, a Consiliului Mondial al Romanilor de Pretutindeni CMRP ce va avea conducerea centrala la Bucuresti, un secretariat la Alba Iulia si consilii zonale in statele ale caror comunitati romanesti au aderat sau vor adera la acest Consiliu. Finantarea ar urma sa fie asigurata atat de la bugetul de stat, dar si prin donatii si alte surse de venit realizate de consiliile zonale. Acestea vor fi centralizate intr-un cont al CMRP, bugetul minim pentru primul an, 2005, fiind prevazut a fi de 65 de miliarde de lei. Printre atributiile Consiliului Mondial al Romanilor de Pretutindeni se numara: organizarea editiilor anuale ale Congresului Spiritualitatii Romanesti, apararea unicitatii poporului roman, a unicitatii limbii romane cu cele patru forme dialectale (daco-roman sau ruman, aruman, megleno-roman si istro-roman), promovarea unitatii si a valentelor spiritualitatii romanesti, sprijinirea institutiilor culturale si de stat din Romania si Republica Moldova in activitatile care se inscriu pe linia obiectivelor CMRP, sprijinirea acordarii cetateniei romane romanilor din afara granitelor care solicita acest lucru si a unui statut similar celui de cetatean roman tuturor romanilor din afara granitelor, indiferent de cetatenie, care se afla in vizita sau la studii in Romania. CMRP va mai avea printre atributii si sprijinirea retrocedarii catre comunitatile romanesti de pretutindeni a proprietatilor colective, acolo unde acestea au fost confiscate, si a recunoasterii bisericilor ortodoxe romane ale comunitatilor romanesti de pretutindeni, precum si sprijinirea exercitarii de catre cetatenii romani de pretutindeni a drepturilor electorale, in baza legislatiei in vigoare. Statutul CMRP si alte aspecte organizatorice vor fi elaborate si reglementate de Comitetul Director al CMRP, in baza propunerilor consiliilor zonale. Comitetul Director va fi ales anual, in cadrul Congresului Spiritualitatii Romanesti, prin votul deschis al tuturor participantilor. Pana la dobandirea statutului de persoana juridica de catre CMRP, actualul Comitet Director, ales la editia precedenta a Congresului, isi va continua exercitarea atributiilor. In incheierea Rezolutiei se considera ca, "prin institutionalizarea Congresului sub forma CMRP, valorile spiritualitatii romanesti, imaginea Romaniei si a natiunii romane, vor fi promovate cu eficienta dorita de intreaga comunitate romaneasca din tara si de peste hotare, in spiritul cerintelor impuse de procesul de integrare europeana si euroatlantica''.

In organizarea Congresului Spiritualitatii Romanesti din acest an Guvernul Romaniei prin Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni a alocat aproape 3 miliarde de lei.

 
Premiile TVR InternationalPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :297
Tuesday, 12 October 2004

La sala Izvor a Teatrului Bulandra au fost decernate luni seara, in prezenta premierului Adrian Nastase, Premiile TVR International, potrivit Rompres. Au fost premiati: Philippe Etienne, ambasadorul Republicii Franceze la Bucuresti - pentru atentia speciala pe care o manifesta fata de promovarea patrimoniului cultural romano-francez, pentru forta si energia pe care le investeste in sprijinul reintegrarii Romaniei in marea familie europeana;

Stefano Ronca, ambasadorul Republicii Italiene la Bucuresti - pentru sustinerea investitiilor italiene in Romania in contextul promovarii constante a relatiilor economice bilaterale, pentru sprijinul acordat Romaniei in procesul de integrare in structurile europene si euro-atlantice; Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei - pentru aplicarea unei politici monetare realiste, capabila sa contribuie la crearea si consolidarea premiselor economice necesare integrarii europene in anul 2007; Dacia Group Renault - pentru contributia adusa la relansarea industriei automobilistice romanesti; Elisabeta Lipa - pentru tenacitatea cu care si-a construit o longeviva cariera sportiva bazata pe principiile olimpice, pentru daruirea cu care a concurat in marile confruntari internationale; Cristi Puiu - pentru crearea unui nou limbaj cinematografic, al carui mesaj a cucerit Europa; Teatrul National "I.L. Caragiale" din Bucuresti - pentru promovarea artei teatrale autentice romanesti in turnee internationale de inalta tinuta artistica; Maia Morgenstern - pentru contributia remarcabila la realizarea unor creatii care au propulsat arta cinematografica romaneasca in lume; Ansamblul "Tarnaica" din Serbia - pentru daruirea si abnegatia cu care lupta pentru pastrarea filonului autentic al traditiilor populare romanesti dincolo de granitele Romaniei.

 
Cea de-a 12-a editie a CM de Karate Shotokan Skdun a adus Romaniei 20 de medalii de aurPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :238
Tuesday, 12 October 2004

{mosimage}Cea de-a 12-a editie a Campionatului Mondial de Karate SHOTOKAN SKDUN, a avut loc la Bucuresti intre 9 10 octombrie la Sala Polivalenta, sub inaltul patronaj al ministrului Dan Ioan Popescu, Presedinte de Onoare al Federatiei Romane de Arte Martiale.

Delegatia Romaniei a cucerit 20 de medalii de aur, situandu-se pe locul I in clasamentul final. Pe langa medaliile de aur, delegatia romana a mai obtinut 17 medalii de argint si 15 de bronz. Pe locul secund s-a clasat Africa de Sud, cu doua medalii de aur, iar bronzul a revenit Lituaniei, cu o medalie de aur, trei de argint si una de bronz. In concursul de kumite pe echipe, masculin, s-a impus Africa de Sud, la seniori, iar la juniori au castigat reprezentativele Romaniei, atat la sub 1,57 m, cat si la peste 1,57 m. In proba de kumite pe echipe feminin, atat la senioare, cat si la junioare, a castigat Romania.

 
O saptamana de teatru clasic la AradPDF Print E-mail
Arad, Romania/Romanian Global News
Accesari :294
Tuesday, 12 October 2004

Festivalul de teatru clasic se desfasoara la Arad intre 11 si 17 octombrie. Nume mari precum Silviu Purcartete, Alexandru Dabija sau Mihai Maniutiu vor participa cu reprezentatii pe scena Teatrului de Stat.

Printre cele mai importante piese se afla Cum doriti sau Noaptea de la spartul targului" de William Shakespeare, regia Silviu Purcarete, Persii", dupa Eschil, regia Mihai Maniutiu, Praf in ochi" de Eugene Labiche, regia Alexandru Dabija sau Apus de soare" de B.S. Delavrancea, regia Stefan Iordanescu. Un spectacol inedit este si cel al Universitatii de Arta Teatrala si Cinematografica, Badaranii" de Carlo Goldoni, pregatit de profesorul Adrian Pintea. Festivalul va mai cuprinde colocvii la care vor participa prieteni fideli ai teatrului si o sectiune underground ce se va desfasura in afara festivalului. Evenimentul de la Arad va incerca sa surprinda modalitatile diverse de a pune in scena aceleasi piese, dar sub viziuni diferite, lucru ce confera unui text noi interpretari si abordari.

 
Dezbatere publica pentru instituirea zilei romanilor martirizati in inchisorile totalitaristePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :300
Tuesday, 12 October 2004

Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni (FNRP) impreuna cu Asociatia Civic Media si Fundatia cultural stiintifica Glykon & Fortuna" va initia o dezbatere publica pentru instituirea unei zile de comemorare a martirilor romani de pretutindeni morti in inchisorile comuniste.

In acest sens se asteapta pe adresa FNRP din Calea Victoriei 216, sector 1, Bucuresti sau e-mail: fundatia@romanii.ro, propuneri de dezbateri si subiecte de abordat. Concluziile acestei dezbateri vor fi redactate intr-un document ce va fi inaintat Parlamentului Romaniei, Presedintiei Romaniei, Guvernului Romaniei si institutiilor publice abilitate, alaturi de un proiect de instituirea a unei zile nationale a martirilor romani victime ai comunismului si introducerea in manualele de istorie a unui capitol dedicat acestei perioade negre din istoria romanilor. Se vor propune de asemenea, ca o comisie de istorici si oameni de stiinta sa redacteze un capitol aparte care va fi introdus in manualele scolare de istorie, capitol ce va fi dedicat luptei pentru pastrarea identitatii nationale a romanilor (aromanilor, vlahilor, istroromanilor, meglenoromanilor) din teritoriile din jurul frontierelor, Balcani si Diaspora. FNRP face un apel si catre alte organizatii din tara si strainatate care sunt de acord cu aceasta propunere sa se alature acestor demersuri.

 
Fragment din Sfanta Cruce adus la IasiPDF Print E-mail
Accesari :339
Tuesday, 12 October 2004

{mosimage}La Iasi se afla zilele acestea un fragment din lemnul Sfintei Cruci pe care a fost rastignit Mantuitorul nostru Iisus Hristos. Evenimentul este prilejuit de hramul Cuvioasei Parascheva.

Fragmentul respectiv a fost adus din Grecia, de la Manastirea "Maica Domnului Summela" din Veria, de catre o delegatie condusa de IPS Mitropolit Panteleimon de Veria si depusa la Catedrala Mitropolitana, langa Racla cu moastele Sfintei Cuvioase Parascheva, unde va ramane pana vineri 15 octombrie 2004 spre a fi cinstita de pelerini. Sfanta Cruce de la Manastirea "Maica Domnului Summela" face parte din cele 3 odoare sfinte cu care aceasta manastirea se poate mandri: o icoana a Maicii Domnului pictata de Sfantul Apostol si Evanghelist Luca, fragmentul din lemnul Sfintei Cruci si o Evanghelie foarte veche, din secolul al VII-lea, care a apartinut celui de-al II-lea ctitor al manastirii. Toate cele 3 odoare sfinte sunt adapostite intr-un iconostas special situat in partea dreapta a bisericii noi a manastirii pentru ca pelerinii sa se poata inchina la toate trei deodata.

De asemenea, incepand de astazi si pana pe 16 octombrie, Mitropolia Moldovei si Bucovinei prin Institutul Cultural Misionar Trinitas in colaborare cu Primaria Municipiului Iasi organizeaza, la Palatul Culturii, Prima Editie a Salonului National de Carte Religioasa Sfinta Cuvioasa Parascheva. Manifestarea va reuni cele mai bune edituri, importatori si difuzori de carte, institutii, asociatii si fundatii culturale.

 
Senatorii au hotarat locatia pentru Catedrala NeamuluiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :310
Tuesday, 12 October 2004

Catedrala Mantuirii Neamului, subiect al numeroaselor dispute din ultima perioada, va fi ridicata in cele din urma in spatele mausoleului din Parcul Carol din Bucuresti.

Dezbaterile asupra locului in care va fi amplasata Catedrala au fost supuse unui vot in Senat, desfasurat luni, 11 octombrie. Verdictul: 161 de voturi pentru amplasamentul mentionat anterior, si numai unul impotriva. Reprezentantii Uniunii Arhitectilor se opun acestei variante, opinand ca exista si alte variante, mult mai bune decat cea aleasa de senatori. Nici amplasarea Catedralei in spatele Mausoleului nu ar fi una favorabila, nici mausoleul nu va fi pastrat in intregime, pentru ca va fi demolat hemiciclul, au aratat specialistii in arhitectura. O alta problema pe care o ridica arhitectii este cea legata de locurile de parcare aferente Catedralei. Astfel, ei au avertizat in legatura cu transformarea, in curand, a parcului intr-un spatiu ce va trebui sa stea exclusiv la dispozitia Catedralei.

 
Exercitiul multinational "Seven Stars 04" in RomaniaPDF Print E-mail
Constanta, Romania/Romanian Global News
Accesari :219
Tuesday, 12 October 2004

Incepand de joi, 14 octombrie, vor incepe la Tropaisar, in judetul Constanta, pregatirile pentru exercitiul multinational de comandament "Seves Stars 04", care se va desfasura in perioada 26-29 octombrie, se arata intr-un comunicat remis de MapN.

Organizatoarea evenimentului este Brigada Multinationala de Pace din Sud-Estul Europei (SEEBRIG), iar conducerea sa va fi incredintata generalului de brigada italian Giovanni Sulis, comandantul SEEBRIG. Peste 600 de militari din tarile care fac parte din Forta Multinationala de Pace din Sud-Estul Europei (Romania, Bulgaria, Albania, Macedonia, Grecia, Turcia si Italia) se vor afla la Tropaisar pentru a participa la exercitiul militar international. Scopul principal al exercitiului este de a testa capacitatea operationala a SEEBRIG de a participa la operatiuni in sprijinul pacii. Evaluarea nivelului capacitatii operationale se va afla, pe tot parcursul desfasurarii exercitiului "Seven Stars 04" in seama Comandamentului Fortelor Intrunite ale NATO, de la Napoli. Printre principalele obiective ale exercitiului se afla antrenarea personalului comandamentului si unitatilor subordonate pentru intrebuintarea conceptelor comune referitoare la operatiunile de mentinere a pacii si de asistenta umanitara, precum si cresterea nivelului de interoperabilitate a fortelor, se mai mentioneaza in comunicat. SEEBRIG este o organizatie militara regionala si multinationala, formata din sapte tari europene (Albania, Bulgaria, Grecia, Fosta Republica Iugoslava Macedonia, Romania si Turcia), ce a luat fiinta la 31 august 1999. Cartierul sau general este, incepand din luna iulia 2003, la Constanta, dupe ce primul sau sediu a fost in Bulgaria, la Plovdiv. Existenta acestei organizatii este foarte importanta la nivel european, ea avand ca scop contribuirea la securitatea si stabilitatea regionala, precum si intretinerea unor relatii de buna-vecinatate intre tarile din sud-estul Europei.

 
Sarbatorile Iasiului in plina desfasurarePDF Print E-mail
Iasi, Romania/Romanian Global News
Accesari :344
Tuesday, 12 October 2004

Marti, 12 octombrie, la ora 7 dimineata, au debutat Sarbatorile Iasilor, odata cu scoaterea moastelor Sfintei Parascheva pe esplanada din fata Mitropoliei Moldovei si Bucovinei intr-o procesiune religioasa oficiata de un sobor de preoti.

Langa racla a fost asezat, in jurul orei 12.00 si chivotul in care se afla un fragment din Sfanta Cruce pe care a fost rastignit Mantuitorul Iisus Hristos. Fragmentul de cruce este adus din Grecia si este unul dintre putinele fragmente care mai exista in lume: la Biserica Sfantului Mormant de la Ierusalim, la Constantinopol, Roma, pe Muntele Athos si la Veria. Fragmentul din Sfanta Cruce se va afla la Iasi pana joi, 14 octombrie, pentru ca toti credinciosii stransi in jurul Moastelor Sfintei Parascheva sa il poata vedea. Iasi-ul se pregateste pentru praznuirea, la 14 octombrie a Cuvioasei Maici Parascheva, sarbatoare praznuita in fiecare an la aceasta data de Biserica Ortodoxa de pretutindeni, dar cu precadere in Moldova, pentru ca de 350 de ani moastele Sfintei se gasesc la Iasi. Sfanta Parascheva, cunoscuta in popor si ca "Sfanta Vineri" sau "Vinerea Mare", a trait in prima jumatate a secolului XI-lea, fiind nascuta la Epivat, in Tracia, pe tarmul Marii Marmara. Primaria Iasi-ului a pus la dispozitia pelerinilor care au inceput sa vina inca de luni noaptea sa se roage zilele acestea la moastele Sfintei Parascheva 25.000 de ceaiuri, conform declaratiilor purtatorului de cuvant al institutiei, Andrei Trofor. Tot in vederea Sarbatorilor Iasi-ului, celebrate in fiecare an in orasul moldovenesc, a fost infiintat un centru de prim ajutor la Mitropolie, care se va afla pe toata durata manifestarilor la dispozitia pelerinilor, la fel ca si doua ambulante, care vor stationa permanent in zona. Spitalele din oras si-au sporit cantitatile de medicamente special pentru aceasta ocazie, cunoscute fiind experientele neplacute din anii trecuti, cand au fost inregistrate mai multe cazuri de afectiuni, cardiace, respiratorii, etc.

 
Vlad Cubreacov cere APCE un raport politic privind situatia din BasarabiaPDF Print E-mail
Strassbourg, Franta/Romanian Global News
Accesari :180
Tuesday, 12 October 2004

"Raportorii Consiliului Europei pentru Republica Moldova nu fac fata exigentelor, evita sa se ocupe serios de probleme acesteia astfel, incat in doi ani de activitate in cadrul sesiunilor APCE nu a fost prezentat nici un raport despre situatia politica din Republica Moldova, care devine tot mai complicata", a declarat deputatul PPCD Vlad Cubreacov intr-o conferinta de presa organizata cu ocazia incheierii sesiunii de toamna a APCE.

Reamintim ca sesiunea APCE a avut loc la Strasbourg in perioada 3-8 octombrie, din delegatia Parlamentului de la Chisinau facand parte presedintele Comisiei parlamentare pentru politica externa, comunistul Dumitru Prijmireanu, Vlad Cubreacov (PPCD) si Valeriu Cosarciuc ("Alianta Braghis"). Cubreacov a declarat presei ca, impreuna cu Cosarciuc, a propus formarea unui comitet ad-hoc pentru monitorizarea situatiei din Republica Moldova, iar in cadrul intrevederii cu secretarul general al Consiliului Europei, Terry Davis, a cerut "trimiterea la Chisinau a unei comisii tehnice care urmeaza sa evalueze situatia creata inclusiv la "Teleradio-Moldova". Potrivit deputatilor europeni, situatia din Republica Moldove ar putea fi examinata in cadrul sesiunii APCE din februarie 2005. Astfel, urmeaza sa fie puse in discutie subiecte ce tin de atacul ilegal al fortelor de ordine asupra protestatarilor de la Casa Radio, de retragerea trupelor rusesti din teritoriul controlat de separatisti, de schimbarea formatului de negocieri in problema reglementarii diferendului transnistrean, de eliberarea detinutilor politici de la Tiraspol, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa, precum si problema amestecului Ucrainei in afacerile interne ale Republicii Moldova.

 
Pana si expertii rusi il acuza pe Voronin si fiul sau de activitati criminalePDF Print E-mail
Tiraspol, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :267
Tuesday, 12 October 2004

"Expertii rusi considera ca nu Vladimir Voronin a acaparat businessul criminal din Moldova, ci fiul sau - Oleg Voronin, si Marc Tcaciuc, o figura tenebra in politica moldoveneasca", a declarat presei tiraspolene directorul filialei transnistrene a Institutului national de strategie al Rusiei Dmitri Soin.

Soin a precizat pentru agentia tiraspoleana "Olvia-press" "ca Oleg Voronin si Marc Tcaciuc au reusit sa faca acest lucru in procesul unor anumitor intrigi si a repartizarii cadrelor in structurile de forta ale Republicii Moldova"."Anume ei controleaza in prezent asemenea domenii profitabile, precum industria zaharului, a spirtului, a tigarilor etc. Mai mult, acestia controleaza traficul de narcotice, traficul de persoane si prostitutia. In Moldova exista un asa numit "sat al rinichilor", unde mai mult de zece familii si-au vandut rinichii in Occident, toate acestea avand loc sub ochii conducatorilor de la Chisinau", a declarat Soin. Referindu-se la conflictul din jurul cailor ferate, Soin a spus, facand trimitere la expertii de la Moscova, ca in trenuri sunt transportate substante narcotice, diferite substante otravitoare si explozibile, care sunt utilizate de gruparile criminale din Kiev si Moscova. "Voronin intelege ca daca Transnistria va lua sub controlul sau aceasta ramura si va plasa pe ea posturile sale, atunci aceasta magistrala importanta a traficului de narcotice va fi inchisa", a conchis Dmitrii Soin.

 
Opriti tortura impotriva copiilor s-a strigat in fata ambasadei Rusiei la ChisinauPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :213
Tuesday, 12 October 2004

Pedagogii, parintii si elevii Liceului "Lucian Blaga" din Tiraspol, impreuna cu reprezentantii Comitetului Helsinki Moldova, ai Ligii Apararii Drepturilor Omului din Moldova (LADOM) si cu juristul Veaceslav Turcan, au pichetat luni, 11 octombrie, Ambasada Rusiei la Chisinau, manifestandu-si in acest fel protestul fata de incalcarile drepturilor copiilor din scolile romanesti din Transnistria si fata de "politica duplicitara a Rusiei, care incuviinteaza actiunile ilegale ale separatistilor".

Comisarul adjunct al sectorului Buiucani de politie Iacob Guminita a incercat sa opreasca protestele, amenintandu-i pe organizatori cu aplicarea fortei. Presedintele Comitetului Helsinki Stefan Uratu i-a spus lui Guminita ca autoritatile publice au fost informate inca vineri, 8 octombrie, despre aceasta actiune de protest. "Conform Conventiei Europene pentru Drepturile Omului, noi nu avem nevoie de autorizatia Primariei, fiind datori doar sa o anuntam. Totodata, astazi vom avea ocazia sa verificam cum sunt respectate standardele internationale in Republica Moldova", a spus Uratu. Juristul Veaceslav Turcan a reamintit protestatarilor ca la 16 august curent a depus prima cerere la CEDO din partea copiilor orfani de la scoala internat din Tighina. "Mi-am dat seama ca este un volum enorm de munca si, de aceea, am hotarat sa inchei un acord de parteneriat cu Comitetul Helsinki si cu LADOM. Impreuna pregatim si alte cereri pentru CEDO, din partea parintilor si a elevilor scolilor romanesti din Transnistria, ale caror drepturi sunt incalcate de catre separatisti. Comportamentul separatistilor s-a transformat intr-o tortura. In urma proceselor care vor avea loc la CEDO in baza acestor cereri, Federatia Rusa se va face de rusine in fata comunitatii internationale. Comportamentul actualei guvernari a Rusiei pune in pericol imaginea acestei tari pe arena mondiala", a mentionat Turcan. Potrivit lui, "Rusia sustine regimul separatist si nu a facut nici o declaratie in care sa se arate contra violarii drepturilor copiilor din scolile moldovenesti din Transnistria". "Daca, in timpul apropiat, Rusia nu-si va schimba aceasta atitudine, vom fi nevoiti sa organizam sistematic manifestatii publice impotriva ei", a conchis Turcan. Directorul adjunct al Liceului "Lucian Blaga" Raisa Padureanu considera ca anume Rusia dicteaza politica in Republica Moldova. "Nici Voronin, nici Smirnov nu pot decide nimic fara indicatiile lui Putin", a precizat Padureanu. Ulterior, protestatarilor li s-au alaturat cativa membri ai Comitetului pentru Apararea Drepturilor Umane si Profesionale. Protestele s-au desfasurat pasnic, cei aproximativ 30 cetateni scandand "NU discriminarii copiilor din Transnistria", "Respectati drepturile copiilor", "Opriti tortura impotriva copiilor" etc.

 
Retrospectiva Pintilie la Londra: ziua a V-aPDF Print E-mail
Londra, Marea Britanie/Romanian Global News
Accesari :346
Tuesday, 12 October 2004

Festivalul de Film Romanesc de la Londra, continua retrospectiva Lucian Pintilie cu doua noi filme de succes ale celebrului regizor roman. "Niki Ardelean, colonel in rezerva" si "Dupa amiaza unui tortionar", primul aparut in 2003, iar cel de-al doilea in 2001, vor fi difuzate cu incepere de la orele 18.45, respectiv 21.00. "Niki Ardelean, colonel in rezerva", cunoscut si sub denumirea de "Niki si Flo" sau "Cand din cap mintea iese afara" este povestea lui Niki, un colonel in rezerva al carui fiu moare, iar fiica sa este casatorita cu fiul vecinului sau, Florian.

Acesta din urma, un cameraman amator, il va deposeda pana la finele filmului pe Niki de tot ce are mai de pret, atat bunuri materiale, cat si valori morale, demnitate. Sfarsitul acestei drame a colonelului Ardelean este uciderea lui Florian, in urma unei parade de Ziua Armatei, cand sunetul fanfarelor il determina pe Ardelean sa ia masuri. Filmul ii are in rolurile principale pe Victor Rebengiuc si pe Razvan Vasilescu. Cel de-al doilea film al lui Pintilie, "Dupa amiaza unui tortionar" (2001), cu Gheorghe Dinica si Radu Beligan, este, in acelasi timp o comedie si o drama. O jurnalista si un profesor cauta un subiect pentru un reportaj, iar acesta va fi personajul Franz Tandara, fost copil de trupa, apoi vagabond dupa razboi, detinut politic in anii 50 si apoi tortionar. Fiecare dintre filme va fi urmat de o sesiune de intrebari si raspunsuri. Proiectiile vor avea loc in cele doua sali ale The Other Cinema, amplasat pe Rupert Street, in Londra. Evenimentul, organizat de Centrul Cultural Romanesc de la Londra este sprijinit si de Centrul National de Cinematografie din Bucuresti, Fundatia Ratiu, dar si de Ambasada Romana la Londra.

 
Un motociclist roman premiat in Dubai pentru comportament in traficPDF Print E-mail
Dubai, Emiratele Arabe Unite/Romanian Global News
Accesari :338
Tuesday, 12 October 2004

Multa atentie! Acesta a fost sfatul pe care l-a dat motoristilor din Dubai, Manole Coman, un roman in varsta de 50 de ani, stabilit in Emirate. Romanul este unul dintre castigatorii campaniei de condus sigur Caltex RoadStar, desfasurata luni, 11 octombrie.

Romanul a declarat ca nu a fost niciodata implicat intr-un accident de circulatie. "Este foarte important sa fii rabdator pe drum" a aratat acesta. Intrebat ce parere are despre traficul din Dubai, Manole nu s-a aratat neaparat impresionat, el spunand ca este asemanator celui din oricare mare oras din Europa. "Uneori este usor, alteori este greu". Marketing manager-ul Federatiei de Sporturi cu Motor din Emirate a declarat pentru presa araba ca aceasta campanie a beneficiat de o larga notorietate in randul cetatenilor din Dubai. Campania RoadStar a fost demarata in 1998, iar de atunci s-au inregistrat 900 de castigatori. Campania desfasurata la inceputul acestei saptamani este cea cu numarul 13. Fondurile alocate de Federatie, in colaborare cu Caltex, au fost in valoare de 800.000 de dinari. Sase motoristi au fost alesi castigatori pentru intervalul orar aglomerat 8.00-10.30 a.m, iar alti sase sau sapte sunt alesi pentru tronsonul 17.00-19.00. Castigatorii sunt opriti de catre o patrula de politie rutiera din Dubai, pentru a li se acorda premiul.

 
Povestea de suferinta si dragoste a familiei CorlateanuPDF Print E-mail
Cimislia, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :432
Tuesday, 12 October 2004

Asa cum publicam ieri apelul familiei Corlateanu din localitatea Cimislia, aflata la sud de orasul Chisinau, numerosi au fost cei care ne-au contactat si ne-au intrebat detalii despre aceasta familie. Asa cum era de asteptat i-am contactat pe Liudmila si Mihai Corlateanu care ne-au trimis un articol aparut intr-un ziar basarabean in urma cu mai multi ani, sub semnatura lui Aurelian Lavric.

Am aflat de asemenea ca in anul 2000 Departamentul pentru Romanii de peste Hotare, actualmente DRP, la cererea unei fundatii revolutionare din Basarabia si a Asociatiei Rasaritul Romanesc de la Chisinau, a alocat un ajutor financiar familiei Corlateanu pentru procurarea unor proteze performante din Germania. Ajutorul a fost ridicat personal de familia Corlateanu, asa cum ne-a declarat dl. Av. Antonie Popescu, fost expert in cadrul DRH, pe care l-am contactat telefonic. Tot dansul ne-a declarat ca inca de pe atunci se stia de starea deplorabila in care locuiau dar ca DRH-ul nu putea sa aloce fonduri pentru repararea de locuinte. "Imi aduc aminte ca familia Corlateanu se deplasa foarte greu la acel moment si a durat destul de mult pana au putut sa vina in Romania sa-si ridice banii. Inca din 2000 mi-au aratat fotografiile casei lor dar nu se putea face nimic in acest sens", ne-a mai declarat dl. Popescu. Tot cu acest prilej Patriarhul Teoctist l-a primit pe Mihai Corlatenu la resedinta patriarhala, unde i-a inmanat diploma si "Crucea Patriarhala" "in semn de pretuire si recunoastere a lucrului bineplacut lui Dumnezeu. Diploma si distinctia au fost acordate pe 24 noiembrie 2000 si sunt inregistrate sub numarul 338. Redam in continuare povestea acestor doi oameni care si-au gasit dragostea prin suferinta in speranta ca vor fi oameni de suflet care sa doreasca sa se alature demersului Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni si Romanian Global News pentru strangerea de fonduri si contractarea unei firme de constructii in vederea construirii unei case functionale, adaptata la nevoile a doi oameni invalizi si un copil minor.

"Ludmila Corlateanu este originara din Orhei, Basarabia, dar in 1992, in timpul conflictului armat, tocmai absolvise o scoala profesionala in Dubasari si se angajase la Fabrica de confectii din localitate. In septembrie 1992, dupa incheierea conflictului militar, a fost la Dubasari pentru a-si lua niste lucruri din caminul in care a locuit si se intorcea pe malul drept al Nistrului. Dupa ce a trecut, impreuna cu o colega, linia de demarcatie care se afla la hidrocentrala de pe Nistru, de langa Dubasari, a luat-o pe scurtatura, pe o poteca si a calcat pe o mina. Colega ei nu a avut de suferit, iar Ludmila a ramas fara un picior si i-a fost grav afectat celalalt. Ea spune ca nu se stie cine a instalat minele acolo, pentru ca in timpul conflictului hidrocentrala si zona aferenta a trecut de mai multe ori de la o tabara la alta. In momentele in care zacea la pamant fara un picior, la chematile ei de ajutor, au venit doi soldati din Armata Moldovei, care stateau la postul comun al Fortelor de Mentinere a Pacii, din care mai faceau parte soldati rusi si transnistreni. "Impuscati-ma, nu ma lasati sa traiesc asa", striga Ludmila catre cei doi. Riscandu-si viata, cei doi s-au strecurat printre mine si le-au scos pe cele doua fete din campul minat. Unul dintre soldati i-a spus Ludmilei ca a avut noroc pentru ca a cazut in fata, deoarece in spatele ei se afla o mina mult mai puternica. Daca ar fi cazut pe spate ar fi fost spulberata. Ulterior, Ludmila a aflat despre un caz din timpul conflictului, cand tot langa hidrocentrala de la Dubasari, cand un tanar, tot o persoana civila, a calcat pe o mina, fiind ranit. Din cauza focurilor incrucisate, din acele momente, soldatii moldoveni nu au putut sa se apropie de el pentru a-l scoate. In tentativa lui de a se tari singur, el a dat peste o alta mina si a fost spulberat. Ludmila a fost transportata la Spitalul din Dubasari, unde medicii transnistreni i-au acordat primul-ajutor. De altfel, atat in timpul conflictului cat si dupa acesta, atat medicii basarabeni, cat si cei transnistreni si-au facut datoria acordand ajutor pacientilor indiferent daca erau transnistreni sau basarabeni. Razboiul transnistrean a distrus destine omenesti. Si totusi, in conditiile grele in care s-au aflat cei care au suferit de pe urma conflictului a fost loc si pentru dragoste, sentimente si emotii umane care nu tin cont de razboaie. In iunie 1995, Ludmila l-a intalnit, la Centrul de Ortopedie din Chisinau, pe Mihai Corlateanu, invalid de ambele picioare din Armata Sovietica. Mihai si-a pierdut picioarele intr-o unitate sovietica stationata in Ucraina, in 1990, cand a suferit un grav accident. Intre cei doi invalizi a aparut un sentiment e dragoste. In august 1995, Mihai si Ludmila s-au casatorit. Cei doi locuiesc acum in Cimislia, o localitate din sudul Basarabiei, locul de bastina al lui Mihai".

 
Vizele aplicate studentilor etnici romani de pretutindeni starnesc miscari de protestPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :1299
Tuesday, 12 October 2004

Recent, la propunerea Guvernului si prin O.G. 1030 din 2004, s-a dat posibilitatea Ministerului de Interne sa modifice procedurile de acordare a vizelor de sedere temporara pentru cetatenii straini aflati pe teritoriul Romaniei.

Astfel studentii etnici romani din statele invecinate aflati la studii in tara noastra din buna vointa Guvernului, prin bursele pe care statul roman le acorda anual, s-au trezit pusi la un loc cu oamenii de afaceri care locuiesc temporar in Romania si sunt obligati acum sa plateasca o taxa de 3 942 500 lei pentru refacerea permiselor de sedere temporara. Bursele pe care le primesc sunt de 50 $ pe luna, adica aproximativ 1 700 000 lei, din care sunt obligati sa plateasca cazarea la camine in jur de 500 000 in functie de lunile anului. Ne mai punand la socoteala faptul ca a 10-a luna de bursa marea majoritate din ei nici nu o mai primesc, desi facultatile primesc aceste fonduri de la MEC, studentii veniti la burse, etnici romani, traiesc ani grei pana isi definitiveaza studiile. Ca atare in aceste zile mai multe asociatii studentesti s-au reunit la Bucuresti intr-un Consiliu National al etnicilor romani de pretutindeni si au adresat un memoriu primului ministru al Romaniei. Publicam in celel ce urmeaza continutul acestui memoriu.

"Ne adresam Dumneavoastra cu rugamintea de a interveni, ca factor de decizie, in solutionarea problemelor tuturor studentilor si elevilor etnici romani din afara granitelor aflati la studii in Romania aparute in ultimii trei ani, amplificate odata cu elaborarea hotararii de Guvern nr.1030 in anul curent. In acest sens, consideram importanta aducerea la cunostinta a urmatoarelor nereguli depistate la nivel local si discutate la nivel national de catre Consiliul National al Studentilor Romani de Pretutindeni, intrunit la Bucuresti in perioada 9-10 octombrie 2004.

Vrem sa va informam ca majoritatea din cei circa 18 mii etnici romani din afara granitelor aflati la studii in Romania nu-si pot permite sa achite suma necesara eliberarii permisului de sedere de tip nou produs in Germania. Multi dintre acesti studenti, daca nu majoritatea, sunt originari din Republica Moldova si Ucraina, tari cu un alt tip de realitate postcomunista, cu un alt nivel de trai, in care venitul mediu lunar pe familie foarte rar depaseste cifra de $ 50. In alte cazuri unul sau chiar ambii parinti sunt someri si aceste familii pur si simplu supravietuiesc. Nu trebuie sa uitam de scopul venirii acestor tineri la studii accesul la studii de calitate in limba materna de care nu pot beneficia la ei acasa.

Reprezentantii studentilor basarabeni si bucovineni din toate centrele universitare din Romania solicita solutionarea urgenta a urmatoarelor revendicari:

I. Problema vizelor

    1. Anularea taxei de 3.942.500 Lei (care reprezinta taxa pentru noul permis de sedere temporara in Romania pentru toti rezidentii etnici romani din afara granitelor veniti la studii in Romania) cat si restituirea acesteia pentru cei care deja au achitat-o.
    2. In vederea accesibilitatii la studii in Romania solicitam anularea taxei consulare de $ 60 pentru etnicii romani nebursieri (institutii de invatamant de stat si privat).
    3. Simplificarea procedurii de obtinere a certificatului de etnic roman prin intermediul departamentelor de relatii internationale ale universitatilor (pentru studenti) si ale inspectoratelor scolare judetene (pentru elevi).
    4. Reinfiintarea ghiseelor speciale pentru eliberarea vizelor de sedere temporara pentru elevi si studenti in marile centre universitare precum Bucuresti, Cluj, Iasi.

II. Problema burselor

    1. Stabilirea cuantumului burselor in raport cu cosul minim de consum curent din Romania pentru liceeni, studenti, masteranzi.
    2. Stabilirea cuantumului burselor pentru doctoranzi si rezidentiat conform prevederilor legale romanesti pentru studiile doctorale si de rezidentiat din Romania.

Revendicari ulterioare

III. Problema angajarilor

    1. Facilitarea obtinerii dreptului de munca pe teritoriul Romaniei pentru studentii etnici romani veniti la studii in Romania.
    2. Scutirea de la plata taxei de $ 200 (obtinerea permisului de munca) pentru categoriile sus mentionate.

IV. Problema cetateniei

1. Facilitarea obtinerii cetateniei romane pentru studentii etnici romani din afara granitelor, veniti la studii in Romania prin:

    • reducerea termenului de procesare a dosarelor de la trei ani si sase luni la maximum un an;
    • eliminarea conditiei de a certifica sederea in Romania (minim 48 de luni) la depunerea dosarelori pentru redobandirea cetateniei romane pentru etnicii romani rezidenti in Romania

Organizatiile membre ale Consiliului National al Studentilor Romani de Pretutindeni, intrunit la Bucuresti in perioada 9-10 octombrie 2004:

Grupul de Initiativa Basarabeana Cluj-Napoca,

Asociatia Culturala Basarabia-Bucovina Cluj-Napoca

Clubul Studentilor Basarabeni si Bucovineni Stefan cel Mare si Sfant" Galati,

Liga Studentilor si Elevilor Romani din Basarabia si Bucovina Suceava,

Organizatia Studentilor Basarabeni Timisoara,

Organizatia Studentilor Romani de Pretutindeni Timisoara

Liga Tinerilor Romani de Pretutindeni Bucuresti,

Grupul de Atitudine Civica Bucuresti,

Asociatia Hyde Park Bucuresti.

Rugam ca prezentele revendicari sa fie aplicate incepand cu 1 octombrie 2004.

 
Succesul teatrului romanesc la DublinPDF Print E-mail
Dublin, Irlanda/Romanian Global News
Accesari :301
Tuesday, 12 October 2004

Piesele care au reprezentat dramaturgia contemporană romnească la Festivalul de Teatru Independent din Dublin, desfăşurat n perioada 27 septembrie - 9 octombrie, precum şi spectacolele teatrelor romneşti au fost apreciate de competenta critică din capitala Irlandei.

Teatrul Luni de la Green Hours a prezentat, n cadrul festivalului, două spectacole, avnd-o ca autoare pe Lia Bugnar, "Aici nu se simte" şi "Oase pentru Otto". Subliniind jocul tinerilor actori romni, cel mai prestigios cotidian irlandez, The Irish Times, remarcă complexitatea şi strălucirea personajelor: "Este vorba despre o piesă scurtă, povestită cu tandreţe şi umor şi jucată totodată cu graţie de actori". The Irish Times evidenţiază şi cealaltă piesă a Liei Bugnar, "Oase pentru
Otto", care se concentrează pe prietenia ce se leagă
ntre o prostituată de profesie şi una de ocazie, o artistă cu dificultăţi financiare, n ciuda situaţiei mizere n care se află amndouă. "Este evident că piesa este o metaforă a stării financiare deplorabile prin care trece comunitatea
artiştilor din Rom
nia, dar esenţială n piesă este povestea seducătoare a prieteniei dintre două femei", notează cotidianul irlandez. Mai mult dect att, ziarul o aminteşte pe tnăra actriţă romnă Dorina Chiriac, interpretă n ambele spectacole, arătnd că aceasta "are cu
siguranţă drept părinte spiritual pe Giulietta Massina din 'Nopţile Cabiriei' (pnă şi ochii adnci şi expresivi ai acesteia)". Este remarcat de asemenea jocul pe care Coca Bloos l realizează n spectacolul Teatrului Act "Norocul i ajută pe cei ndrăzneţi" de Franz Kroetz, dnd viaţă unui
personaj marcat de monotonia vieţii urbane de zi cu zi. "Bloos dă savoare
rolului, stilizndu-i absurdităţile cu o precizie perfectă ce sporeşte efectul comic", notează The Irish Times. De asemenea, versiunea romnească
a piesei talentatului dramaturg irlandez Eugene O'Brien "Eden", de la Teatrul Nottara, prezentată cu prilejul celor 100 de ani de existenţă a teatrului The Abbey, a fost apreciată chiar de autor. Eugene O'Brien, precum şi spectatorii au remarcat performanţa actoricească a interpreţilor Ada Navrot şi Dani Popescu, subliniind că este cea care face din reprezentaţia romnească o mai bună montare a piesei dect cea irlandeză. n total, trei piese romneşti contemporane şi patru spectacole de teatru au fost prezentate publicului irlandez n Festivalul de Teatru Independent, Romnia fiind reprezentată şi de un spectacol al Companiei de Dans Contemporan, "Paradis n serie", apreciat la rndul său. Participarea trupelor romneşti a fost posibilă cu sprijinul Fundaţiei Culturale Romno-Irlandeze, Consiliului Irlandez al Artelor şi Punctului European de Contacte Culturale din Dublin.

 
Soprana Angela Gheorghiu pe scena din TorinoPDF Print E-mail
Torino, Italia/Romanian Global News
Accesari :198
Tuesday, 12 October 2004

Angela Gheorghiu si tenorul Roberto Alagna, sunt protagonistii spectacolului "Boema" cu care se deschide stagiunea de opera din aceasta toamna a Teatrului Regio din Torino.

Interpretii vor transpune pe scena italiana povestea cuplului Mimi si Rodolfo, ei insisi fiind un sot si sotie in viata de zi cu zi. Cu aceasta ocazie, opera marcheaza aniversarea a 100 de ani de la premiera absoluta a lucrarii compuse de celebrul Giacomo Puccini.

 
10 ani de televiziune crestina in ChicagoPDF Print E-mail
Chicago, SUA/Romanian Global News
Accesari :261
Tuesday, 12 October 2004

Televiziunea crestina Romana din Chicago aniverseaza in acest an 10 ani de la infiintare. Fondata in 1994 de Petru Amariei, postul romanesc produce si transmite emisiuni de televiziune, lucrand in permanenta cu profesionisti media, asociatii si organizatii din cadrul mijloacelor de comunicare in masa, cu scopul de a ajuta biserica locala si de a-i aduce in mijlocul ei pe cei care s-au abatut de la viata crestina. Televiziunea nu promoveaza o anumita biserica sau confesiune religioasa.

Ea este o organizatie crestina independenta, nonsectara si nonprofit care produce saptamanal programul in limba romana Fata in fata" si il difuzeaza sambata pe canalul 23 din Chicago, iar miercurea pe canalul 19 din acelasi oras, se arata pe site-ul canalului american. Programul are o durata de 30 de minute si dezbate probleme actuale, oferind pentru ele rezolvari crestine. De asemenea, emisiunea mai include interviuri, muzica, mesaje si declaratii. Printre angajatii si colaboratorii televiziunii se numara si jurnalisti romani stabiliti in America. Postul se poate bucura dupa acesti ani de prodigioasa activitate ca a reusit sa-si atinga obiectivul principal, acela de a crea puncte de legatura si de colaborare intre bisericile romanesti din diaspora.

 
Cultura romaneasca la LyonPDF Print E-mail
Lyon, Franta/Romanian Global News
Accesari :219
Tuesday, 12 October 2004

Asociatia studentilor romani la Lyon organizeaza o serie de manifestari culturale in campusurile universitare din Bron, Lyon si Villeurbanne intre 11 si 15 octombrie.

Sub titlul Sa vedem si sa intelegem Romania", manifestarile vor cuprinde evenimente muzicale si cinematografice, dar si conferinte si colocvii. Studentii francezi vor putea vedea in aceasta saptamana cateva documentare franceze despre Romania, filmul Occident" al lui Cristian Mungiu sau celebrul Marfa si banii" al lui Cristi Puiu, in timp ce Berti Barbera si formatia 4Given vor asigura partea muzicala a evenimentului, prin concerte in zilele de 12 si 13 octombrie. La manifestarile din orasul francez va mai participa si Petre Roman, in cadrul colocviului Roumanie-Europe. Aujourdhui?!" Accesul se va face pe baza biletelor achizitionate din campus, se arata pe un site de prezentare al evenimentului.

 
O pictorita romanca expune in BelgiaPDF Print E-mail
Hamme, Belgia/Romanian Global News
Accesari :209
Tuesday, 12 October 2004

Lucrarile pictoritei Angela Tomaselli vor fi prezente in cadrul expozitiei de la Galeria Cozia din Hamme, Belgia, pana la sfarsitul lunii octombrie, informeaza pagina gallerya.ro.

Artista, nascuta in localitatea Brezoi din judetul Valcea, in 1943, a studiat la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigoresu din Bucuresti sub indrumarea maestrilor Gheorghe Popescu, Costin Ioanid, Simona Vasiliu Chintila, Stefan Szonyi, Eugen Schileru, si este in prezent membru al Uniunii Artistilor Plastici din Romania. Editura gallerya.ro a publicat de curand, in cadrul Colectiei Artisti Contemporani, un elegant volum in format mic despre pictorita Angela Tomaselli, care contine o biografie minutioasa si sistematizata, dar si o bibliografie selectiva a comentariilor dedicate artistei si mai multe ilustratii ale unor lucrari reprezentative din ciclurile elaborate si expuse intre 1967 si 2003. Bogata cariera artistica a pictoritei se regaseste in numeroasele expozitii din Romania, Italia, Germania, Franta si Basarabia si in premiile si distinctiile primite din partea Muzeului de Arta din Bacau, Salonului de Sud din Ramnicu Valcea si Salonul International d`Art, Quissac din Franta.

 
Sala de dans latin din TorontoPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :298
Tuesday, 12 October 2004

In Toronto exista o sala de dans pentru incepatori, in cadrul careia activeaza ca si coregraf, instructorul de dans Cristina Amalia Dina.

Ea are o experienta de 17 ani si a fost campioana de 10 ori la Concursul International de Dans Sportiv. Doritorii pot studia tango, vals, slasa, mambo, foxtrot, cha-cha, swing, samba, rumba si alte dansuri latine in zilele de miercuri, vineri si sambata, incepand de la 8 ani.

 
Singurul liceu romanesc din America este in ChicagoPDF Print E-mail
Chicago, SUA/Romanian Global News
Accesari :313
Tuesday, 12 October 2004

Singurul liceu din Statele Unite ale Americii cu predare in limba romana se afla la Chicago si pregateste si copii americani.

"Norwood Park Christian School" a fost infiintat in 1994 de romanii emigrati peste ocean si numara in prezent 150 de elevi. La liceul romanesc din Chicago studiaza si copii americani - 15% din totalul cursantilor - care spun ca au decis sa frecventeze aceasta institutie pentru nivelul academic ridicat.

De regula, imediat ce ajung in America, familiile emigrantilor isi trimit copiii la scolile americane pentru a se integra cit mai repede in societate. Putini sint cei care decid sa-si trimita copiii la o unitate  unde se invata limba romana deoarece, dupa cum spun profesorii, au perpetuat reticentele fata de tara mostenite de pe vremea comunismului. Cu toate acestea, la Norwood Park Christian School, din cei 150 de elevi, 85% sint romani. In clase, pe coridoare, la cantina sau in sala de sport, copiii vorbesc romaneste. Cadrele didactice afirma ca acesta este singurul liceu romanesc din SUA care emite diplome recunoscute de statul american. "Initial, copiii nu sint interesati sa vorbeasca si sa citeasca in romana. Poate ca e o racila din familii, se mosteneste acel refuz, acea repulsie si este vina comunismului, care a reusit sa puna o bariera intre diaspora si tara. Iar aceasta s-a propagat in familii. Parintii nu sint interesati sa-i invete pe copii romaneste si atunci nu sint interesati de limba, de tara. Aici insa, cind este cooptat la diverse activitati, copilul incepe sa descopere limba. Fotbalul, de exemplu, are o mare importanta. Cind aud ca e important sa vorbeasca romaneste ca sa joace fotbal, incep sa-si dea drumul la gura, se arata interesati sa-si descopere radacinile. E una din filierele prin care-i aducem pe aceeasi lungime de unda cu Romania", ne-a explicat directorul scolii, profesorul Laurentiu Murg. Acum, aici functioneaza o gradinita, o scoala generala si patru clase de liceu, de la a IX-a, la a XII-a. Fost inginer in radioelectronica de aviatie, galateanul Laurentiu Murg se afla in SUA din 1991 si preda matematica si fizica. Afirma ca munca de profesor se desfasoara fara probleme, cea de director este mai grea. "Sint situatiile complet noi: ai de tratat cu romani care vor sa invete americana si sa uite romaneste, dar tu  vrei sa-i inveti romaneste si nu stii care sistem e mai bun. Trebuie sa faci un fel de balansare intre ceea ce stii bun din Romania si ce ai la dispozitie aici. E foarte greu, trebuie sa impaci toate dorintele, mentalitatile. In plus, oamenii sint tratati altfel aici decit in Romania, se poarta mult cu manusi", a precizat Laurentiu Murg. Scoala s-a infiintat in 1994, la initiativa unui grup coordonat de pastorul Daniel Chiu - considerat "motorul" institutiei. Oamenii au decis ca, pe linga bisericile si echipele de fotbal romanesti din Chicago, sa existe si o unitate de invatamint. Initial, s-a inceput doar cu o gradinita, dar pe masura ce s-au strins fonduri, scoala s-a extins si a devenit o mica oaza romaneasca in Chicago. "Am pornit cu surse proprii, donatii din comunitate si avem deja zece ani de activitate. Este singura scoala din SUA, care, pe linga clasele de limba engleza, ofera cursuri de limba si literatura romana, studiul geografiei, al istoriei Romaniei. Profesorii toti, cu exceptia celei de limba spaniola, sint romani. Desi este o scoala crestina, nu ofera o educatie prozelita, nu indreapta pe nici un elev spre o biserica mai mult decit spre cealalta", ne-a declarat Steven Bonica, purtator de cuvint al Norwood Park Christian School. In cei zece ani de functionare ai scolii, vestea ca profesorii romani stiu sa-i invete carte pe elevi s-a dus si printre familiile de americani, iar acestia au dorit sa-si dea copiii la scoala romaneasca din Chicago. Asa se face ca aici sint si elevi americani. "Din punct de vedere academic, scoala s-a impus. Acesti elevi americani vin aici pentru nivelul la care sintem. Curriculum educational de la aceasta institutie de invatamint este mult mai avansat si mai riguros decit la o scoala americana normala. Stephanie, fiica mea, care e eleva in clasa a VII-a, a fost anul trecut la competitia de matematica si a luptat cu elevii clasei mai mari cu un nivel si a luat locul doi pe statul Ilinois", ne-a declarat Steven Bonica, purtatorul de cuvint al Norwood Park Christian School.
Desi nu stiu perfect limba, elevii americanii au inceput "sa rupa" romaneste. Iuri Sazuke are 16 ani, este in clasa a X-a, sta in banca cu Ilinca din Romania si afirma ca se simte foarte bine printre romani.

Cadrele didactice ne-au declarat ca scoala din Chicago nu a primit fonduri din Romania, desi profesorii se gindesc sa colaboreze cu autoritatile din tara pentru a infiinta o filiala si la Bucuresti. Deocamdata, spun profesorii, nu prea au parte de carti in limba materna si de materiale didactice despre tara de bastina. "Daca vrei sa tii romanismul viu si sa induci patriotism in noua generatie, si nu ma refer la patriotism ca termen desuet si uzat in comunism, ci la cel real, de a-ti iubi tara de bastina, iti trebuie materiale didactice, iti trebuie filme istorice, iti trebuie oameni care sa vina aici si sa le vorbeasca elevilor, facilitati pe care noi nu le avem", a mentionat directorul scolii, Laurentiu Murg. Desi biserica si fotbalul ii leaga destul de mult, romanii din Chicago nu sint inca foarte uniti. O recunosc si profesorii, in calitate de lideri ai comunitatii. "Romanii de aici sint niste pierduti printre americani, niste dezradacinati. Fiecare poate reuseste la nivel individual sa faca ceva, dar nu ai o satisfactie ca esti o comunitate puternica, a carei voce se aude. Sint suficienti romani reusiti, bogati, dar nu exista acea coeziune care sa te faca sa fii o forta. Ceilalti sint", a sustinut profesorul Murg. Ca in orice unitate de invatamint, si aici exista copii de nota 10, la curent cu tot ce se intimpla, dar si elevi care considera Romania o tara inapoiata. "Nu vreau sa ma intorc acolo pentru ca sint multi tigani care imi fura banii", ne-a declarat intr-o romana aproape perfecta unul dintre elevi. Il cheama Teodor si spune ca nu a calcat niciodata in Romania. Alti elevi au sarit imediat sa-l contrazica fiindca au fost de curind in tara pentru a-si vizita rudele. "M-am nascut in Bucuresti si sint de opt ani in SUA. Aici ma simt bine pentru ca sint intre romani de-ai mei. Avem si ore de limba romana si ne descurcam foarte bine", a povestit Andrei Taran, de 16 ani.

"Imediat ce ne vom muta in noul sediu, vrem sa dublam numarul de elevi, dar deocamdata sintem limitati de spatiul inchiriat. S-au cautat sali mai mari, dar nu am gasit nimic mai potrivit decit aici. Am cumparat, pina la urma, o cladire care se renoveaza si se pregateste pentru a-i primi pe copii si, in citeva luni, va fi deschisa. Acolo ne vom dubla capacitatea liceului si a scolii elementare si ne vom tripla capacitatea gradinitei", a explicat Steven Bonica, purtator de cuvint al Norwood Park Christian School.

(Articol aparut in Evenimentul Zilei)

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions