Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2004 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2004
<<
Septembrie 2004
>>
D
L
M
M
J
V
S
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30    
Cautare
Romanii timoceni nu au avut si nu au biserica stramoseasca nici in ziua de aziPDF Print E-mail
Negotin, Serbia/ Romanian Global News
Accesari :701
Thursday, 16 September 2004
{mosimage}Romanii timoceni nu au auzit pana acum niciodata o slujba religioasa in limba romana. Poate doar cei care au mai venit prin Romania si s-au dus de curiozitate pe la biserica sa vada cum este. Din  acest motiv, regimul comunist care a domnit si peste vecinii si fratii de la vest a lasat urme adanci in constiinta religioasa a acestora din urma. Satenii din comuna Negotin au descoperit biserica in limba materna prin intermediul slujbelor tinute de Ipodiaconul lor. S-au atasat de acesta si vor sa-i daruiasca o biserica pentru ca, spun ei, pana atunci nu stiau ce spun rugaciunile catre Dumnezeu pentru ca erau rostite in sarba pe care majoritatea batranilor nu o intelegeau.

Slujbele se tin in acest moment in aer liber si din mila celor care vor dori sa-i ajute poate vor reusi ca pana la sfarsitul anului sa aiba o casa a Domnului fie ea si din lemn. Problema majora a acestei comunitati romanesti este recunoasterea oficiala de care nu se bucura din partea statului sarb si drept urmare nici o biserica romaneasca, trainica, nu este bine venita. In urma apelului de ajutorare pentru constructia unei biserici de lemn, ce nu necesita autorizare, lansat de credinciosii din Negotin catre romanii de pretutindeni, corespondentul Romanian Global News s-a deplasat pana in comuna Negotin si a luat un interviu in exclusivitate preotului Bojan Aleksandrovic, Ipodiacon al Bisericii Ortodoxe Romane.

RGN:  Din cate stim noi, romanii timoceni nu au biserica cu slujba in limba romana. Ne spuneti ceva despre ceea ce faceti?

B.A: Eu sunt din Negotin dar satul natal de unde sunt parintii mei este Malainita unde nicioadata pana acum nu a fost biserica. Romanii timoceni nu au avut pana acum si inca nu au biserica in care se slujeste slujba in limba lor materna, in limba noastra romaneasca. Eu am tainuit (am vorbit) cu preasfintitul episcop Daniil de la Varset sa fac in satul meu si cu ajutorul oamenilor din sat prima biserica romaneasca din Valea Timocului. De la el am dobandit binecuvantare si am pornit intai sa lucru cu lumea, sa tainuim, sa le spun ce-i aia, cum o sa fie, am adunat semnaturi.

RGN: Despre ce semnaturi este vorba si de cate era nevoie?

B.A.: Pai numai cei care vor acest lucru ma sustin prin semnatura si nu este un numar exact care trebuie strans dar eu am adunat peste 200 de semnaturi. Dupa asta m-am lasat, e destul pentru ceea ce vreau sa fac. Am predat ideea asta si in alte sate, si acum au inceput sa stranga semnaturile si alti oameni care doresc slujba in limba romana in satul lor si o sa se adune mai multe.  Am predat documentatia la primarie si am zis ca vrem sa facem biserica ortodoxa in satul nostru. Ei m-au stiut, pe mine ma cunoaste lumea in Negotin, eu sunt de mic in biserica, acolo am cantat. Am crescut in biserica si manastire. Dar deja s-a auzit ca: Boian vrea sa faca biserica rumaneasca in Valea Timocului, si aia nu se poate ca aici e Serbia, ca preotii sarbi nu o sa dea voie. Asa ca ei s-au amestecat in lucrul acesta, au mers la primarie si au spus ca ei nu dau voie sa se faca acest lucru. De fapt, pe ei nici nu trebuia nimeni sa-i intrebe dar si de la primarie sunt oameni care vor sa lucreze pentru ei.

RGN: Cand spui ei, la care va referiti?

B.A.: Ma refer la sarbii care locuiesc aici dar nu sunt de origine de la noi ci veniti din alte parti precum Vranje, Lescovac (localitati din sudul Serbiei). Ei nu au radacini aici si de aceea nu sunt cu noi. Altu e venit din Croatia. A fugit de acolo si acum a venit la noi sa ne spuna ca noi nu suntem romani, ca noi nu putem sa slujim pe rumaneste. A facut si o adunare in sat ca sa spaimanteze lumea. A spus ca mie politia nu o sa-mi dea voie sa fac aia ce vreau, ca nu pot una, ca nu pot alta si tot asa incearca sa inspamanteze lumea sa nu tina cu mine. Acum am ajuns in situatia ca cei de la primarie nu zic nici ca poate nici ca nu poate, numai tac si asteapta ca noi sa pierdem vointa si sa ne lasam de asta. Inca, Episcopul Iustin de la Zaieciar a trimis un preot la mine sa-mi spuna ca imi permite sa fiu preot oriunde vreau sa fiu numai sa ma las sa nu fac biserica rumaneasca la Malainita. Eu am raspuns:  stii care sunt eu, ca 19 ani am crescut si am cantat aci la biserica. Cand mi s-au deschis ochii ca trebuie si de lumea mea, sa inteleaga, pentru ca eu am in satul meu multe muieri batrane care nu stiu o vorba sarbeasca. Atunci ei au spus ca asa nu se poate si ca ei nu o sa dea voie sa fac biserica romaneasca. M-au dat afara din biserica. Nu mai am voie sa cant, sa ma spovedesc si impartasesc. Nimic in biserica! Sa nu mai vina preot sarb la mine. Episcopul asa le-a spus si ei, de atunci, cand ma vad trec pe langa mine si intorc capul in alta parte. Au spus ca eu vreau sa ridic lumea. Si tot asta pentru ca vreau in satul meu sa fac slujba religioasa in limba materna.

Sunt probleme mari si cu finansiile. Eu acum, sa spun asa, lucrez ilegal cum ar fi, pentru ca ei nu vor sa ma recunoasca. Slujesc in sat, acolo pe pamantul ala unde trebuie sa fie biserica, in camp. Am pus o cruce mare de lemn, am facut o masa de beton, zidita, pe care o acopar si acolo pun cartile si slujesc afara. A dat Dumnezeu ca pana acum cand trebuia sa slujesc nu a fost ploaie dar vine iarna si nu stiu cum o sa facem. Sa ne adunam undeva la mine la salas dar, acolo e locul mic, 3x4m si nu incape multa lume. Ma rog de tot si m-as ruga de toti care pot sa ne ajute sa facem macar ceva mai mic unde putem sa ne bagam sa slujesc pana cand o sa fie biserica.

 {mosimage}

RGN: Oamenii vin la slujbele astea?

B.A.: Da. Oameni din sat vin. Ai mei sunt 700-800 de ani, poate si mai mult, din satul asta. Toti ma stiu. Ai mei au fost renumiti in sat si lumea ma respecta. Ei vin ma cheama, eu ma duc la ei, facem cum trebuie.

RGN: Mergi si in alte sate sa tii slujba daca cineva doreste asta?

B.A.: Da, am fost. Am mers si intr-un sat departe de satul meu aproape 100 de km. Pe langa Negotin si Malainita merg in mai multe sate, peste tot unde ma cheama. Si inca ceva, pentru ca nu vor sa recunoasca parohia romaneasca in Malainita, eu cu sateni mei ne-am vorbit si am facut o asociatie care se numeste: Asociatia pentru Kultura a Rumanilor din Serbia *Rumani Ortodocsi* Malainita.

RGN: Asociatia este nonguvernamentala si inregistrata?

B.A.: Da. Este inregistrata la dl. Ljajic (Ministerul Minoritatilor Nationale). Asociatia isi are activitate din luna mai.

RGN: Aveti un sediu?

B.A.: Sediul este la salasul (casa, n.n.)  meu in Malainita. Nu e nimic deosebit dar altu nu avem.

RGN: Din cele spuse pana acum sa intelegem ca oamenii sunt interesati sa auda slujba in limba romana?

B.A.: Da. Dar e o mare propaganda din partea preotilor sarbi. Ei spun oamenilor nostri: voi nu o sa intelegeti aia, voi nu sunteti romani, voi sunteti vlahi. Dar la noi, cand tainuim noi pe graiul nostru, vorba vlah nu este. In limba literara romaneasca este, dar la noi nu. La noi este ruman ori sarb. Ei zic la romanii nostri pe sarbeste vlah. Cand il intreaba cineva, el  zice ca e ruman. Ama(dar) acum au inceput sa zica in loc de ruman, vlah. Asta este ca in cazul cu neamtul. El se cheama gherman si daca noi ii zicem neamt, el nu stie ce e aia. Asa si cu limba noastra, nimeni nu spune ca e limba vlaseasca numai rumaneste. Am fost in Nis si un om ma intreaba: De unde esti tu? Eu spun: Din Negotin, la ce el imi zice: Stii rumanesce?.

RGN: Din partea Romaniei, cu ce s-ar putea ajuta?

B.A.: Care ce poate si cum poate sa ne ajute pentru ca nu avem nimic deocamdata. Cum am mai spus tin slujba in camp, peste tot unde ma duc si ce fac fac cu banii mei. Eu lucru alte lucruri ca sa pot sa fac asta. Cand ma duc la om eu nu pot sa-i cer bani. Daca cineva da vreun ban bine daca nu... dar de obicei abia ajunge pentru bezina de masina. Eu nu cat nimic si totul este bine pentru ca mie imi este drag sa fac asta sa mearga bine si de aceea ma rog care poate sa ma ajute. Nu mai pot sa ajung la doua lucruri sa fac. Ce fac? Lucrezi la boltari din beton. Descarc la boltari. Acum am probleme de sanatate si nu am voie sa ridic greu dar trebuie ca sa traiesc din ceva.

RGN: Ati discutat cu vreun reprezentant al Biserici Ortodoxe Romane?

B.A.: Sunt intotdeuna in legatura cu Episcopul nostru roman de la Varset, Daniil. Eu il consider pe el Episcopul al nostru ca daca ne uitam dupa un principiu: ca noi suntem romani si vrem sa avem Episcopul nostru, si eu intotdeuna cand vorbesc zic ca el e Episopul romanilor din Serbia. Si cand ii scriu: Preasfintitului Episcop al Episcopiei din Varset si Timoc pentru ca el e de toti romanii de aici. Asa si trebuie, sa avem Episcop roman aicea si nu sa ne rugam de acela sa ne dea in romaneste ori sa nu ne dea.

RGN: Am auzit ca romanii de aici s-au indepartat de biserica, ce parere aveti?

B.A.: Asta lucru l-am auzit despre oamenii din zona Borului, cum zicem noi la ungurieni. Malainita e ultimul sat ungurienesc, acolo catre rasarit, la vale, pe urma sunt incolo: campenii, taranii cum ii zic alti. Pe langa Negotin nu este asa. Lumea e legata de biserica. Dar lumea nu intelege, muierile batrane care vin in biserica isi fac cruce dupa cum a invatat de la mama-sa, de la ai batrani. Nu inteleg slujba dar iubesc biserica. Obiceiurile s-au pastrat mult mai mult si mai multa lume merge in biserica in sat romanesc decat in sat sarbesc. Inca una vreau sa spun, tocmai e vorba de o batrana din satul Malainita care nu stie nici o vorba sarbeasca.  O data tainui cu ea si aide sa-i spun o rugaciune. Tatal nostru pe sarbeste sa zice Oce nas, si ea stie asta. Eu ii zic: Aide baba Sando sa-ti spun eu Tatal nostru pe rumaneste., si incep eu: Tatal nostru care esti in ceruri. Cand ispravii ea intreaba:Ce, aia e Oce nas ? Pai, eu am inteles tot asta!  Pai, ai inteles ca e pe limba ta.- ii spun eu. Iata asa. Acum sa mai slobozit lumea (s-a eliberat de spaima). Altii vor sa ii inspaimanteze, dar cand vad ei singuri asa, prin ziare, carti, slujba pe care o tin eu, cand vad ca aia nu e nimic rau, si cand lumea vede ca este un lucru bun si al lor, tot mai multi se aduna.

RGN: Personal, ati primit vreo amenintare?

 

B.A.: Am avut probleme cu preotul de acolo. Unul care a venit la mine sa-l ajut, inainte de a incepe eu sa ma ocup de ideea asta cu biserica romaneasca,  i-am scris carti si protocoale. Acum, cand a auzit ca am facut eu aghiazma, in ziua de Boboteaza, la mine in sat, la fantana mea, a chemat cu telefonul la mine acasa si cum eu nu am fost acolo a spus: Ce? Boian ce a facut? S-a bagat pe teritoriul meu! El nu poate asa sa faca. Am facut o banda (grup), de nu-stiu cati insi, si cand il prindem il rupem de bataie, il frangem!

RGN: Asta a spus un preot?

B.A.: Da, un preot. El e venit aici din Bosnia.

RGN: Dar totusi este un Parinte si om al Biserici?

B.A.:  Asta spune cat el crede in Dumnezeu. Un alt om care m-a respectat si a venit la biserica (cu totul ca avea probleme cu nervii s-a comportat frumos), tot asa pana cand nu i-au spus ca: iata Boian asa vrea sa facasi pana cand, intr-o zi, el s-a schimbat la comportament si a venit sa-mi spuna ca pot sa plec in Romania si  m-a prins de mana ca sa ma bata. I-am spus: aide bate-ma, ca eu ma duc in politie. Atunci s-a lasat si s-a dus. Totusi am anuntat politia. Am mai avut un preot care a fost ca tatal meu dar acum, doar ca vreau sa fac biserica romaneasca, nu mai vrea sa ma vada. Sa te pazesti ce faci ca poti sa te duci de aicea - asa mi-a spus. Pe mine din Valea Timocului sa ma dudaie (goneasca) cineva care a venit cu 5,6,10 sau 20 de ani in urma aici? Asta nu cred ca o sa fie.

RGN: Ai avut vreodata probleme cu politia pentru ceea ce faci?

B.A.: Pana acum nu, sa-i multumesc lui Dumnezeu. Dar de cand am inregistrat asociatia nici nu au cum sa ne faca probleme pentru ca ea este inregistrata pentru adunarile religioase.

RGN: Din cate stiu eu in multe sate romanesti bisericile sunt facute de oameni din sat, cu banii lor?

B.A.: Aici se practica urmatorul lucru: cand se vrea sa se construiasca o biserica, intai Episcopul sarb cata (cere) sa se scrie pomantul la Biserica Ortodoxa Sarba, abia dupa asta ii da binecuvantarea sa faca biserica. La urma biserica nu e a satenilor  ci numai a Biserici Ortodoxe Sarbe. Asa se ajunge in situatia care s-a intamplat la Geanova (sat romanesc dintre orasele Negotin si Kladovo): cand a vrut slujba in romaneste, preotul sarb a spus:Nu poate!. Cum nu poate, e biserica mea, noi am facut-o si am dat bani?- a intrebat omul, la care a primit raspuns: Unde scrie ca e a ta?. Cand s-au uitat in documente a iesit ca este asa, proprietate a Biserici Ortodoxe Sarbe.

RGN: Biserica Ortodoxa Romana s-ar putea implica in problema asta?

B.A.: Cum sa spun Lumea este aci, lumea vrea, noi vrem, cerem, cautam. Acuma bisericile ar trebui sa se vorbeasca. Cum e in Banat asa sa fie si aici. Nu poate intro tara de jumatate de romani sau de 10% de romani sa poata ceva sa fie si de ceilalti nu poate!  Daca este tot o lege in tara ar trebui sa fie la fel pentru toti. Ama ei tac, nu zic ca poate, nu zic ca nu poate. Dar acum, dupa legea noua aici daca incepi sa construiesti vreun obiect fara aprobare, 3 ani te duci in puscarie. Sa nu uit sa spun inca una: noi cu sarbii care sunt din Valea Timocului, aici mai demult, cu vecini nostri, suntem si mestecati, multi sarbi dusi in case romanesti sau nurori romane in sat sarbesc, nu avem probleme. Poate vreodata cu tinerii, dar alea sunt numai vorbe si tot cu vorba se rezolva, nu sunt probleme mari. Cu ai batrani nici atat. Primarul satului sarbesc la intrebat pe unul de la Malainita: Ce ma, vreti sa faceti biserica romaneasca?. Vrem sa avem in limba noastra, atunci el a spus: Numai inainte, eu sunt cu voi. Probleme avem numai cu cei veniti, dar aia care sunt veniti sunt la functii mari la noi, si ei se intreaba.

RGN: Pana la urma, ca si orice cetatean sarb trebuie sa faceti armata?

B.A.: Da.

RGN: Si cum va descurcati acum, in timpul ce desfasurati aceasta activitate de soldat?

B.A.: Iata cum. Acum fac asta si sunt in armata civila, la Negotin. Slujesc armata de la ora 7 pana la 14, ori de la 13 pana la 20.

RGN: In ce institutie?

B.A.: Eu sunt in Centrul Medical, ca administrator. Mai am vreo 6 luni.

RGN: Ai avut vreo problema cand ai cerut sa faci armata in civil?

B.A.: Nu. Nici uo problema nu am avut. Am scris si mi-au dat imediat. M-au respectat. Ama acum vin preoti sarbi si au inceput sa se bage aci, vin des acolo, intreaba cum lucrezi. Ei ar vrea sa-mi gaseasca ceva, vreo gresala ca sa zica ceva dar pana acum nu a putut nimic.

Multumesc la Dumnezeu ca eu de mic am voit (mi-a placut) biserica. Altii m-au intrebat de ce imi place asa de mult, oare nu am vreun preot in familie si eu am spus ca nu, dar am gasit pe urma, cand m-am interesat de stramosii mei, ca am avut 6 sau 7 preoti in familie. Asta inseamna ca e si genetic. Dumnezeu a dat sa fie asa.

inapoi la sumar/RGN Press.

Slujbele se tin in acest moment in aer liber si din mila celor care vor dori sa-i ajute poate vor reusi ca pana la sfarsitul anului sa aiba o casa a Domnului fie ea si din lemn. Problema majora a acestei comunitati romanesti este recunoasterea oficiala de care nu se bucura din partea statului sarb si drept urmare nici o biserica romaneasca, trainica, nu este bine venita. In urma apelului de ajutorare pentru constructia unei biserici de lemn, ce nu necesita autorizare, lansat de credinciosii din Negotin catre romanii de pretutindeni, corespondentul Romanian Global News s-a deplasat pana in comuna Negotin si a luat un interviu in exclusivitate preotului Bojan Aleksandrovic, Ipodiacon al Bisericii Ortodoxe Romane.

RGN:  Din cate stim noi, romanii timoceni nu au biserica cu slujba in limba romana. Ne spuneti ceva despre ceea ce faceti?

B.A: Eu sunt din Negotin dar satul natal de unde sunt parintii mei este Malainita unde nicioadata pana acum nu a fost biserica. Romanii timoceni nu au avut pana acum si inca nu au biserica in care se slujeste slujba in limba lor materna, in limba noastra romaneasca. Eu am tainuit (am vorbit) cu preasfintitul episcop Daniil de la Varset sa fac in satul meu si cu ajutorul oamenilor din sat prima biserica romaneasca din Valea Timocului. De la el am dobandit binecuvantare si am pornit intai sa lucru cu lumea, sa tainuim, sa le spun ce-i aia, cum o sa fie, am adunat semnaturi.

RGN: Despre ce semnaturi este vorba si de cate era nevoie?

B.A.: Pai numai cei care vor acest lucru ma sustin prin semnatura si nu este un numar exact care trebuie strans dar eu am adunat peste 200 de semnaturi. Dupa asta m-am lasat, e destul pentru ceea ce vreau sa fac. Am predat ideea asta si in alte sate, si acum au inceput sa stranga semnaturile si alti oameni care doresc slujba in limba romana in satul lor si o sa se adune mai multe.  Am predat documentatia la primarie si am zis ca vrem sa facem biserica ortodoxa in satul nostru. Ei m-au stiut, pe mine ma cunoaste lumea in Negotin, eu sunt de mic in biserica, acolo am cantat. Am crescut in biserica si manastire. Dar deja s-a auzit ca: Boian vrea sa faca biserica rumaneasca in Valea Timocului, si aia nu se poate ca aici e Serbia, ca preotii sarbi nu o sa dea voie. Asa ca ei s-au amestecat in lucrul acesta, au mers la primarie si au spus ca ei nu dau voie sa se faca acest lucru. De fapt, pe ei nici nu trebuia nimeni sa-i intrebe dar si de la primarie sunt oameni care vor sa lucreze pentru ei.

RGN: Cand spui ei, la care va referiti?

B.A.: Ma refer la sarbii care locuiesc aici dar nu sunt de origine de la noi ci veniti din alte parti precum Vranje, Lescovac (localitati din sudul Serbiei). Ei nu au radacini aici si de aceea nu sunt cu noi. Altu e venit din Croatia. A fugit de acolo si acum a venit la noi sa ne spuna ca noi nu suntem romani, ca noi nu putem sa slujim pe rumaneste. A facut si o adunare in sat ca sa spaimanteze lumea. A spus ca mie politia nu o sa-mi dea voie sa fac aia ce vreau, ca nu pot una, ca nu pot alta si tot asa incearca sa inspamanteze lumea sa nu tina cu mine. Acum am ajuns in situatia ca cei de la primarie nu zic nici ca poate nici ca nu poate, numai tac si asteapta ca noi sa pierdem vointa si sa ne lasam de asta. Inca, Episcopul Iustin de la Zaieciar a trimis un preot la mine sa-mi spuna ca imi permite sa fiu preot oriunde vreau sa fiu numai sa ma las sa nu fac biserica rumaneasca la Malainita. Eu am raspuns:  stii care sunt eu, ca 19 ani am crescut si am cantat aci la biserica. Cand mi s-au deschis ochii ca trebuie si de lumea mea, sa inteleaga, pentru ca eu am in satul meu multe muieri batrane care nu stiu o vorba sarbeasca. Atunci ei au spus ca asa nu se poate si ca ei nu o sa dea voie sa fac biserica romaneasca. M-au dat afara din biserica. Nu mai am voie sa cant, sa ma spovedesc si impartasesc. Nimic in biserica! Sa nu mai vina preot sarb la mine. Episcopul asa le-a spus si ei, de atunci, cand ma vad trec pe langa mine si intorc capul in alta parte. Au spus ca eu vreau sa ridic lumea. Si tot asta pentru ca vreau in satul meu sa fac slujba religioasa in limba materna.

Sunt probleme mari si cu finansiile. Eu acum, sa spun asa, lucrez ilegal cum ar fi, pentru ca ei nu vor sa ma recunoasca. Slujesc in sat, acolo pe pamantul ala unde trebuie sa fie biserica, in camp. Am pus o cruce mare de lemn, am facut o masa de beton, zidita, pe care o acopar si acolo pun cartile si slujesc afara. A dat Dumnezeu ca pana acum cand trebuia sa slujesc nu a fost ploaie dar vine iarna si nu stiu cum o sa facem. Sa ne adunam undeva la mine la salas dar, acolo e locul mic, 3x4m si nu incape multa lume. Ma rog de tot si m-as ruga de toti care pot sa ne ajute sa facem macar ceva mai mic unde putem sa ne bagam sa slujesc pana cand o sa fie biserica.

 

RGN: Oamenii vin la slujbele astea?

B.A.: Da. Oameni din sat vin. Ai mei sunt 700-800 de ani, poate si mai mult, din satul asta. Toti ma stiu. Ai mei au fost renumiti in sat si lumea ma respecta. Ei vin ma cheama, eu ma duc la ei, facem cum trebuie.

RGN: Mergi si in alte sate sa tii slujba daca cineva doreste asta?

B.A.: Da, am fost. Am mers si intr-un sat departe de satul meu aproape 100 de km. Pe langa Negotin si Malainita merg in mai multe sate, peste tot unde ma cheama. Si inca ceva, pentru ca nu vor sa recunoasca parohia romaneasca in Malainita, eu cu sateni mei ne-am vorbit si am facut o asociatie care se numeste: Asociatia pentru Kultura a Rumanilor din Serbia *Rumani Ortodocsi* Malainita.

RGN: Asociatia este nonguvernamentala si inregistrata?

B.A.: Da. Este inregistrata la dl. Ljajic (Ministerul Minoritatilor Nationale). Asociatia isi are activitate din luna mai.

RGN: Aveti un sediu?

B.A.: Sediul este la salasul (casa, n.n.)  meu in Malainita. Nu e nimic deosebit dar altu nu avem.

RGN: Din cele spuse pana acum sa intelegem ca oamenii sunt interesati sa auda slujba in limba romana?

B.A.: Da. Dar e o mare propaganda din partea preotilor sarbi. Ei spun oamenilor nostri: voi nu o sa intelegeti aia, voi nu sunteti romani, voi sunteti vlahi. Dar la noi, cand tainuim noi pe graiul nostru, vorba vlah nu este. In limba literara romaneasca este, dar la noi nu. La noi este ruman ori sarb. Ei zic la romanii nostri pe sarbeste vlah. Cand il intreaba cineva, el  zice ca e ruman. Ama(dar) acum au inceput sa zica in loc de ruman, vlah. Asta este ca in cazul cu neamtul. El se cheama gherman si daca noi ii zicem neamt, el nu stie ce e aia. Asa si cu limba noastra, nimeni nu spune ca e limba vlaseasca numai rumaneste. Am fost in Nis si un om ma intreaba: De unde esti tu? Eu spun: Din Negotin, la ce el imi zice: Stii rumanesce?.

RGN: Din partea Romaniei, cu ce s-ar putea ajuta?

B.A.: Care ce poate si cum poate sa ne ajute pentru ca nu avem nimic deocamdata. Cum am mai spus tin slujba in camp, peste tot unde ma duc si ce fac fac cu banii mei. Eu lucru alte lucruri ca sa pot sa fac asta. Cand ma duc la om eu nu pot sa-i cer bani. Daca cineva da vreun ban bine daca nu... dar de obicei abia ajunge pentru bezina de masina. Eu nu cat nimic si totul este bine pentru ca mie imi este drag sa fac asta sa mearga bine si de aceea ma rog care poate sa ma ajute. Nu mai pot sa ajung la doua lucruri sa fac. Ce fac? Lucrezi la boltari din beton. Descarc la boltari. Acum am probleme de sanatate si nu am voie sa ridic greu dar trebuie ca sa traiesc din ceva.

RGN: Ati discutat cu vreun reprezentant al Biserici Ortodoxe Romane?

B.A.: Sunt intotdeuna in legatura cu Episcopul nostru roman de la Varset, Daniil. Eu il consider pe el Episcopul al nostru ca daca ne uitam dupa un principiu: ca noi suntem romani si vrem sa avem Episcopul nostru, si eu intotdeuna cand vorbesc zic ca el e Episopul romanilor din Serbia. Si cand ii scriu: Preasfintitului Episcop al Episcopiei din Varset si Timoc pentru ca el e de toti romanii de aici. Asa si trebuie, sa avem Episcop roman aicea si nu sa ne rugam de acela sa ne dea in romaneste ori sa nu ne dea.

RGN: Am auzit ca romanii de aici s-au indepartat de biserica, ce parere aveti?

B.A.: Asta lucru l-am auzit despre oamenii din zona Borului, cum zicem noi la ungurieni. Malainita e ultimul sat ungurienesc, acolo catre rasarit, la vale, pe urma sunt incolo: campenii, taranii cum ii zic alti. Pe langa Negotin nu este asa. Lumea e legata de biserica. Dar lumea nu intelege, muierile batrane care vin in biserica isi fac cruce dupa cum a invatat de la mama-sa, de la ai batrani. Nu inteleg slujba dar iubesc biserica. Obiceiurile s-au pastrat mult mai mult si mai multa lume merge in biserica in sat romanesc decat in sat sarbesc. Inca una vreau sa spun, tocmai e vorba de o batrana din satul Malainita care nu stie nici o vorba sarbeasca.  O data tainui cu ea si aide sa-i spun o rugaciune. Tatal nostru pe sarbeste sa zice Oce nas, si ea stie asta. Eu ii zic: Aide baba Sando sa-ti spun eu Tatal nostru pe rumaneste., si incep eu: Tatal nostru care esti in ceruri. Cand ispravii ea intreaba:Ce, aia e Oce nas ? Pai, eu am inteles tot asta!  Pai, ai inteles ca e pe limba ta.- ii spun eu. Iata asa. Acum sa mai slobozit lumea (s-a eliberat de spaima). Altii vor sa ii inspaimanteze, dar cand vad ei singuri asa, prin ziare, carti, slujba pe care o tin eu, cand vad ca aia nu e nimic rau, si cand lumea vede ca este un lucru bun si al lor, tot mai multi se aduna.

RGN: Personal, ati primit vreo amenintare?

 

B.A.: Am avut probleme cu preotul de acolo. Unul care a venit la mine sa-l ajut, inainte de a incepe eu sa ma ocup de ideea asta cu biserica romaneasca,  i-am scris carti si protocoale. Acum, cand a auzit ca am facut eu aghiazma, in ziua de Boboteaza, la mine in sat, la fantana mea, a chemat cu telefonul la mine acasa si cum eu nu am fost acolo a spus: Ce? Boian ce a facut? S-a bagat pe teritoriul meu! El nu poate asa sa faca. Am facut o banda (grup), de nu-stiu cati insi, si cand il prindem il rupem de bataie, il frangem!

RGN: Asta a spus un preot?

B.A.: Da, un preot. El e venit aici din Bosnia.

RGN: Dar totusi este un Parinte si om al Biserici?

B.A.:  Asta spune cat el crede in Dumnezeu. Un alt om care m-a respectat si a venit la biserica (cu totul ca avea probleme cu nervii s-a comportat frumos), tot asa pana cand nu i-au spus ca: iata Boian asa vrea sa facasi pana cand, intr-o zi, el s-a schimbat la comportament si a venit sa-mi spuna ca pot sa plec in Romania si  m-a prins de mana ca sa ma bata. I-am spus: aide bate-ma, ca eu ma duc in politie. Atunci s-a lasat si s-a dus. Totusi am anuntat politia. Am mai avut un preot care a fost ca tatal meu dar acum, doar ca vreau sa fac biserica romaneasca, nu mai vrea sa ma vada. Sa te pazesti ce faci ca poti sa te duci de aicea - asa mi-a spus. Pe mine din Valea Timocului sa ma dudaie (goneasca) cineva care a venit cu 5,6,10 sau 20 de ani in urma aici? Asta nu cred ca o sa fie.

RGN: Ai avut vreodata probleme cu politia pentru ceea ce faci?

B.A.: Pana acum nu, sa-i multumesc lui Dumnezeu. Dar de cand am inregistrat asociatia nici nu au cum sa ne faca probleme pentru ca ea este inregistrata pentru adunarile religioase.

RGN: Din cate stiu eu in multe sate romanesti bisericile sunt facute de oameni din sat, cu banii lor?

B.A.: Aici se practica urmatorul lucru: cand se vrea sa se construiasca o biserica, intai Episcopul sarb cata (cere) sa se scrie pomantul la Biserica Ortodoxa Sarba, abia dupa asta ii da binecuvantarea sa faca biserica. La urma biserica nu e a satenilor  ci numai a Biserici Ortodoxe Sarbe. Asa se ajunge in situatia care s-a intamplat la Geanova (sat romanesc dintre orasele Negotin si Kladovo): cand a vrut slujba in romaneste, preotul sarb a spus:Nu poate!. Cum nu poate, e biserica mea, noi am facut-o si am dat bani?- a intrebat omul, la care a primit raspuns: Unde scrie ca e a ta?. Cand s-au uitat in documente a iesit ca este asa, proprietate a Biserici Ortodoxe Sarbe.

RGN: Biserica Ortodoxa Romana s-ar putea implica in problema asta?

B.A.: Cum sa spun Lumea este aci, lumea vrea, noi vrem, cerem, cautam. Acuma bisericile ar trebui sa se vorbeasca. Cum e in Banat asa sa fie si aici. Nu poate intro tara de jumatate de romani sau de 10% de romani sa poata ceva sa fie si de ceilalti nu poate!  Daca este tot o lege in tara ar trebui sa fie la fel pentru toti. Ama ei tac, nu zic ca poate, nu zic ca nu poate. Dar acum, dupa legea noua aici daca incepi sa construiesti vreun obiect fara aprobare, 3 ani te duci in puscarie. Sa nu uit sa spun inca una: noi cu sarbii care sunt din Valea Timocului, aici mai demult, cu vecini nostri, suntem si mestecati, multi sarbi dusi in case romanesti sau nurori romane in sat sarbesc, nu avem probleme. Poate vreodata cu tinerii, dar alea sunt numai vorbe si tot cu vorba se rezolva, nu sunt probleme mari. Cu ai batrani nici atat. Primarul satului sarbesc la intrebat pe unul de la Malainita: Ce ma, vreti sa faceti biserica romaneasca?. Vrem sa avem in limba noastra, atunci el a spus: Numai inainte, eu sunt cu voi. Probleme avem numai cu cei veniti, dar aia care sunt veniti sunt la functii mari la noi, si ei se intreaba.

RGN: Pana la urma, ca si orice cetatean sarb trebuie sa faceti armata?

B.A.: Da.

RGN: Si cum va descurcati acum, in timpul ce desfasurati aceasta activitate de soldat?

B.A.: Iata cum. Acum fac asta si sunt in armata civila, la Negotin. Slujesc armata de la ora 7 pana la 14, ori de la 13 pana la 20.

RGN: In ce institutie?

B.A.: Eu sunt in Centrul Medical, ca administrator. Mai am vreo 6 luni.

RGN: Ai avut vreo problema cand ai cerut sa faci armata in civil?

B.A.: Nu. Nici uo problema nu am avut. Am scris si mi-au dat imediat. M-au respectat. Ama acum vin preoti sarbi si au inceput sa se bage aci, vin des acolo, intreaba cum lucrezi. Ei ar vrea sa-mi gaseasca ceva, vreo gresala ca sa zica ceva dar pana acum nu a putut nimic.

Multumesc la Dumnezeu ca eu de mic am voit (mi-a placut) biserica. Altii m-au intrebat de ce imi place asa de mult, oare nu am vreun preot in familie si eu am spus ca nu, dar am gasit pe urma, cand m-am interesat de stramosii mei, ca am avut 6 sau 7 preoti in familie. Asta inseamna ca e si genetic. Dumnezeu a dat sa fie asa.

 
Diplomatul american Bruce Konnak anunta masuri ale SUA impotriva separatistilor transnistreniPDF Print E-mail
Viena, Austria/Romanian Global News
Accesari :187
Thursday, 16 September 2004
Statele Unite considera ca inrautatirea situatiei din Transnistria este "rezultatul provocarilor din partea autoritatilor de la Tiraspol". In cadrul sedintei Consiliului permanent al OSCE de la Viena, diplomatul american Bruce Konnak a declarat ca "se creeaza impresia ca autoritatile transnistrene intentioneaza sa prelungeasca criza, initiata prin inchiderea fortata si persecutarea scolilor romanesti din regiune", informeaza publicatia Regions.ru. Konnak a reamintit de perturbarea activitatii caii ferate, de sistarea livrarii energiei electrice, de blocarea si distrugerea drumurilor pentru ca fermierii moldoveni sa nu-si poata transporta produsele agricole la piata, precum si de deconectarea apei si a energiei electrice in scoala-internat de la Tighina.

El a mentionat si luarea cu asalt, la 6 septembrie, a statiei feroviare din Tighina de catre militia transnistreana. "Guvernul moldovean a incercat in mod pasnic sa cuminteasca autoritatile transnistrene, introducand sanctiuni economice si apeland la ajutorul comunitatii internationale, insa autoritatile Transnistriei au raspuns doar cu noi provocari", a declarat Konnak.

Diplomatul american a spus ca SUA iau in considerare eforturile intreprinse de Federatia Rusa si Ucraina in vederea influentarii regimului transnistrean, dar a recomandat insistent Rusiei sa-si dubleze eforturile in stransa colaborare cu ceilalti mediatori pentru a determina autoritatile transnistrene sa rea negocierile in format pentagonal.

Konnak a insistat asupra faptului ca Ucraina trebuie sa-si indeplineasca angajamentul asumat saptamana trecuta de a coopera cu conducerea moldoveana in exercitarea presiunilor economice asupra administratiei transnistrene. El a chemat Republica Moldova, Ucraina si alte parti interesate sa sustina un control international a frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean. "SUA condamna actiunile nechibzuite ale autoritatilor de la Tiraspol si cer ca acestea sa puna imediat in activitate scolile mentionate, sa evacueze militia din statia feroviara Tighina si sa stabilizeze situatia in zona de securitate", a declarat Konnak, amintind de interdictia impusa de SUA in privinta persoanelor direct responsabile de aceasta criza. "SUA sunt dispuse sa examineze posibilitatea adoptarii unor masuri suplimentare", a conchis el.

Participantii la conferinta OSCE pentru problemele combaterii rasismului, xenofobiei si discriminatiei, care s-a desfasurat la 13 si 14 septembrie, la Bruxelles, au condamnat orice forme de extremism, violenta si discriminare. Potrivit RIA "Novosti", reprezentanti din 55 tari-membre ale OSCE s-au pronuntat pentru adoptarea, in corespundere cu legislatia si obligatiile interne si internationale,  a masurilor de contracarare a actelor discriminatorii si violentei, precum si pentru elaborarea programelor de civilizare, orientate spre propagarea tolerantei.

 
Legea electorala romaneasca comentata de diasporaPDF Print E-mail
Atlanta, SUA/Romanian Global News
Accesari :236
Thursday, 16 September 2004
Legea electorala care este inca in dezbatere in Parlamentul Romaniei a starnit vii comentarii in randul romanilor din lume. Discutiile pe marginea acestei legi s-au dus pe varianta propusa de PSD cu infiintarea in fiecare comunitate romanesca a unor birouri de vot, lucru cerut de altfel de majoritatea romanilor plecati in lumea larga, si propunerea PNL-PD-ului care era de acord cu aceasta varianta, cu conditia de a exista pesoane desemnate din partea acestei aliante ca observatori la alegerile propriu-zise. Aceasta varianta nu a fost aprobata de majoritatea reprezentantilor PSD desi alianta propusese ca mijloc de finantare a acestor observatori, sursele proprii sau voluntariatul si drept urmare legea nu a primit consimtamantul opozitiei. Acest lucru a starnit dezbateri in randul diasporei pe de-o parte sustinatorii PSD care vedeau in opozitia aliantei o piedica in calea exercitarii dreptului elementar stipulat si de Constitutie iar in tabara opusa simpatizantii celorlalte formatiuni politice care au vazut in adoptarea legii o forma prin care guvernantii actuali isi asigura castigul.

Consiliul Mondial Roman, organizatie civica din SUA a inaintat mai multor politicieni romani o scrisoare prin care sunt propuse amendamente la aceasta lege, care ar putea impaca toate opiniile. Redam in cele ce urmeaza scrisoarea primita la redactie.

Scrisoare adresata: Presedintelui Romaniei, domnul Ion Iliescu,  Presedintelui Senatului, domnul Nicolae Vacaroiu, Presedintelui Camerei Deputatilor, domnul Valer Dorneanu

 

Solicitare de imbunatatire a Legii pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului

 

            Noua Lege pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, trimisa spre promulgare Presedintelui Romaniei, limiteaza posibilitatile de exercitare ale dreptului de vot al cetatenilor romani din strainatate, prin prevederea cuprinsa in Art.23(1) care asigura sectii de votare exclusiv pe langa misiunile diplomatice si oficiile consulare.

            In dorinta de a contribui la remedierea acestei situatii nedorite, Consiliul Mondial Roman propune modificarea Art. 23 din respectiva Lege, dupa cum urmeaza:

Art. 23. - (1) Pe langa misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei se organizeaza cate o sectie de votare pentru alegatorii membri ai reprezentantei diplomatice si familiile lor, precum si pentru cetatenii romani din tara sau strainatate aflati in tarile respective in ziua alegerilor.

Sectiile de votare prevazute de prezentul alineat apartin de circumscriptia electorala a municipiului Bucuresti.

(2) In cadrul asezamintelor de cult sau caselor de cultura din comunitatile cu minimum 50 de cetateni romani se vor organiza birouri de votare pentru a extinde capacitatile sectiilor de votare de pe langa fiecare misiune diplomatica sau oficiu consular si pentru a fluidiza votarea.

(3)(a) Pe baza de procura legalizata trimisa prin intermediul misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, partidele isi pot desemna din cadrul comunitatilor, reprezentanti in comisiile de votare din fiecare sectie sau birou de votare. Personalul diplomatic are obligatia sa instiinteze fiecare reprezentant desemnat despre primirea procurii.

(b) La sectia de votare din cadrul misiunii diplomatice sau oficiului consular la care se vor colecta voturile, reprezentantii desemnati de partide vor asista la deschiderea urnelor, la numararea voturilor si la incheierea proceselor verbale pe care le vor semna. Cate o copie a proceselor verbale va fi remisa fiecarui partid reprezentat in comisia de votare.

(4) Pe navele sub pavilion romanesc, aflate in navigatie in ziua alegerilor, precum si pe platformele marine se organizeaza sectii de votare, care fac parte din circumscriptia electorala a locului unde este inregistrata nava, respectiv din circumscriptia electorala unde este inregistrata platforma.

(5) Sediile sectiilor si birourilor de votare prevazute la alin. (1) si (2) se organizeaza si se doteaza prin grija Ministerului Afacerilor Externe. In acest scop, Ministerul Finantelor Publice aloca fondurile necesare.

 

            Fata de cele prezentate, solicitam Presedintelui Romaniei sa garanteze dreptul constitutional de exercitare al dreptului de vot al tuturor cetatenilor romani indiferent de locul rezidentei si sa remita Parlamentului Legea mentionata, pentru completare conform propunerilor de mai sus.     

 
Comisia Europeana preocupata de cooperarea cu BasarabiaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :175
Thursday, 16 September 2004

In zilele de 16 si 17 septembrie, Comisia Europeana va organiza la Chisinau un seminar de informare privind implementarea Programului de Vecinatate al Uniunii Europene, la care vor participa aproximativ 150 reprezentanti ai autoritatilor nationale, regionale si locale, si ai societatii civile.

Potrivit unui comunicat de presa al Comisiei Europene, seminarul constituie "inca un pas semnificativ in pregatirea potentialilor parteneri de proiecte din Republica Moldova pentru procesul de prezentare a ofertelor, este planificat pentru inceputul anului viitor".

Prioritatile generale ale Programelor de Vecinatate sunt "promovarea dezvoltarii economice si sociale in zonele de frontiera, cooperarea in vederea infruntarii provocarilor comune, protectia mediului inconjurator, sanatatea publica si lupta cu crima organizata, asigurarea eficientei si securitatii hotarelor, precum si promovarea actiunilor locale care sunt bazate pe contracte interpersonale si interactiuni dintre oameni". Se prevede ca primele proiecte din cadrul Programelor Europene de Vecinatate sa inceapa in primavara anului 2005.   

 
Meciul dintre Dinamo Bucuresti si Partizan BelgradPDF Print E-mail
Belgrad, Serbia si Muntenegru/ Romanian Global News
Accesari :250
Thursday, 16 September 2004
In seara asta, la Belgrad, are loc meciul dintre Dinamo Bucuresti si Partizan din Serbia si Muntenegru. Se asteapta o lupta adevarata pe terenul de fotbal din Belgrad, transmite corespondentul Romanian Global News din Serbia. Evenimentul este la fel de important pentru ambele echipe deoarece reprezinta turul preliminar pentru Cupa UEFA.

Presa sarba a scris mult despre acest meci care inseamna o rascruce pentru clubul Partizan si este cel mai important pivot pentru ei. Acum au sansa, dupa o perioada lunga de 14 ani, cand au fost eliminati tocmai de Dinamo Bucuresti, sa mearga mai departe. Sarbii au pus in joc dovada calitati acestui club si sunt siguri pe sine ca vor castiga. Constient de situatie, antrenorul sarb, Vladimir Vermezovic, a muncit foarte mult si la motivarea echipei sale pentru primul meci din seara asta cu un rival puternic, cum este Dinamo. Meciul va fi arbitrat de Knud Fisker din Danemarca. Acest arbitru a fost si la meciul Steaua Zeleznik pe acelas teren cu putin timp in urma cand meciul a fost castigat de romani cu 4:2. Pentru cei care vor sustine echipa romana la fata locului trebuie sa stie ca stadionul se va deschide cu doua ore jumatate inainte de inceperea meciului.

 
Dezvelirea statuii lui Mihai Eminescu, la MontrealPDF Print E-mail
Montreal, Canada/Romanian Global News
Accesari :313
Thursday, 16 September 2004
{mosimage}Cu ocazia implinirii a 100 de ani de migratie a romanilor in Canada, dar si a 85 de ani de relatii diplomatice bilaterale cu Canada, pe 18 septembrie, comunitatea romana din Canada va inaugura Piata Romana din Montreal, ocazie cu care va fi dezvelita si o statuie, reprezentandu-l pe Mihai Eminescu. Gestul, in esenta lui, este de apreciat, insa la vederea respectivei statui s-au ridicat mai multe voci, nemultumite de aspectul acesteia. Din pacate, cel mai mare poet al romanimii, a fost confundat cu o femeie, si nu oricare, ci chiar Elena Ceausescu, multumita acestei statui. Amintim ca proiectul Pietei Romane a fost initiat acum 4 ani si se afla la intersectia strazilor Roy Ouest cu Sewell, printre blocuri. O alta cauza de nemultumire a fost ca, in zona mentionata, populatia preponderenta este cea portugheza. Totul ar putea parea ca o gluma nereusita sau o greseala onesta, daca nu ar fi gandul banilor cheltuiti pentru transportul statuii de 2.40 metri inaltime, in greutate de 365 de kilograme, cu un avion al armatei canadiene.
 
Recuperare, Autonomie, Independenta la Sala Palatului din BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :279
Thursday, 16 September 2004
In perioada 16-19 septembrie 2004 la Sala Palatului, Bucuresti, va avea loc o manifestare specializata in aparatura si dispozitive medicale destinate recuperarii morfofunctionale a persoanelor cu afectiuni ale aparatului locomotor sau alte dizabilitati. Evenimentul, intitulat Salonul RAI 2004, se afla la a doua editie si are ca scop schimbul de experienta dintre firmele de specialitate din tara si strainatate.  

Viitorii medici pot cunoaste tehnicile de protezare si ortezare deoarece se vor prezenta ultimele noutati tehnologice in productia dispozitivelor medicale si metode noi derecuperare destinate imbunatatirii nivelului de independenta al persoanelor cu handicap. Salonul Rai 2004 ofera posibilitatea informarii in mod direct asupra caracteristicilor dispozitivelor medicale moderne. Organizarea evenimentului revine Organizatiei Nationale a Persoanelor cu Handicap din Romania, cu sprijinul Autoritatii Nationale a Persoanelor cu Handicap insa, organizarea materiala si logistica companiei specializate Ralcom Exhibitions. Datorita finantarii obtinute de la Autoritatea Nationala a Persoanelor cu Handicap pentru acest proiect de catre ONPHR, s-a reusit ca in acest an participarea sa fie gratuita pentru organizatiile neguvernamentale ale persoanelor cu dizabilitati. In paralel cu Salonul RAI, vor avea loc Simpozionul Recuperare - o sansa vietii independente si masa rotunda Fata in fata, anunta organizatorii. Prin realizarea acestor manifestari, ei si-au propus si au reusit de la prima editie sa promoveze in fata opiniei publice problemele cu care se confrunta persoanele cu dizabilitati din Romania si sa creeze impreuna cu autoritatile abilitate si cu cadrele medicale competente un punct de plecare in dezvoltarea de programe pentru protectia persoanelor cu handicap. Simpozionul Recuperare - o sansa vietii independente se adreseaza cadrelor medicale care activeaza in acest domeniu.

 
Modificarile de la Muzeul Taranului Roman provoaca protestePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :261
Thursday, 16 September 2004

Muzeul taranului roman sufera in ultima vreme unele modificari in urma carora protestele din partea unor oameni de cultura din afara Muzeului, ca si din partea angajatilor Muzeului, nu au intarziat sa apara. Obiectul protestelor il constituie deocamdata desfiintarea a doua dintre salile proiectate de fostul director al instituriei Horia Bernea impreuna cu Irina Nicolau, la dispozitiile actualului director - Dinu C. Giurascu, care ar putea lua in continuare decizii asemanatoare.

Ioana Popescu, fost director al muzeului, a demisionat in urma punerii problemei desfiintarii celor doua sali, care ,dealtfel, au adus Muzeului Taranului Roman un important premiu international.

Fostul director al Muzeului afirma ca ce se intampla este o amputare, o infirmizare a unei expoziţii care  a luat un premiu extrardinar de important n 1996, un premiu internaţional pentru cel mai frumos muzeu al anului. Şi acum, acest organism a fost amputat pentru raţiuni foarte puţin explicate, dacă nu deloc explicate.

O vaga explicatie a actualei conduceri ar fi tenta de kitsch a unor exponate.

Ca reactie de raspuns, in fata muzeului a fost infiintata o minuscula expozitie cu fotografii ale exponatelor din salile desfiintate.

 
Cooperarea pe Dunare dezbatuta la VienaPDF Print E-mail
Viena, Austria/Romanian Global News
Accesari :179
Thursday, 16 September 2004
In perioada 16-18 septembrie, Viena gazduieste lucrarile celei de-a doua reuniuini a Grupului de lucru permanent al Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR). Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) si Administratiei Nationale Apele Romane, condusa de Secretarul de Stat la MMGA, seful delegatiei tarii noastre la ICPDR, Florin Stadiu, va fi prezent in cadrul reuniunii, din partea Romaniei.

Din agenda de lucru a reuniunii, mentionam: Organizarea reuniunii ministeriale din luna decembrie 2004, in cadrul careia se vor aniversa 10 ani de la semnarea la Sofia, in Bulgaria, a Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea; Declaratia Ministeriala care urmeaza a fi adoptata in cadrul reuniunii ministeriale; Dezvoltarea institutionala a ICPDR; Cooperarea la nivel de sub-bazine (ale raurilor Tisa si Sava); Prezentarea de catre Ucraina a canalului de navigatie Dunare-Marea Neagra. De asemenea, se va discuta si problema aprobarii proiectului de raport general privind implementarea Directivei Cadru pentru Apa in cadrul intregului bazin al Dunarii, la realizarea caruia au contribuit toate statele Parti la Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea, sub coordonarea ICPDR.

Reamintim ca pe 29 iunie s-a celebrat ce-a de-a zece aniversare a Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea (Sofia, 29 iunie 1994), ocazie cu care tarile dunarene au sarbatorit pentru prima data Ziua Dunarii.
 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions