Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2004 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2004
<<
August 2004
>>
D
L
M
M
J
V
S
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        
Cautare
Saptamanile culturale suedeze-Zvon de Suedia in RomaniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :282
Monday, 30 August 2004
Pentru luna octombrie, a.c., Institutul Suedez din Stockholm si Ambasada Suediei din Bucuresti organizeaza organizeaza "Zvon de Suedia - Saptamanile culturale suedeze"

eveniment complex si bogat, ce doreste sa prezinte in Romania cultura contemporana suedeza si sa stabileasca noi contacte intre culturile celor doua tari, in vederea dezvoltarii unor proiecte de colaborare viitoare. Programul evenimentului - conceput sub forma unui festival ce se va desfasura la Bucuresti, Timisoara si Brasov - va aduce pe scena culturala din tara noastra concerte de muzica contemporana, jazz si etno, spectacole de dans contemporan, teatru si circ, dramaturgie contemporana suedeza si expozitii de fotografie, a informat luni Ambasada Suediei din Bucuresti. In afara evenimentelor deschise publicului larg, reunite sub numele "Zvon de Suedia", programul va contine si cateva prelegeri si workshop-uri pentru publicul de specialitate. Timp de mai multe saptamani, cultura suedeza va fi invitata de onoare a Teatrelor Bulandra, Odeon, Act, New Gallery, Laptariei lui Enache, salii ArCuB si a Festivalului de jazz Bucuresti, precum si a Galeriei H.arta din Timisoara. Prin manifestarile programate, "Zvon de Suedia" va incerca sa surprinda si sa trezeasca interesul publicului roman pentru cultura contemporana suedeza, oferind o serie de intalniri artistice incitante si o imagine cu totul noua asupra Suediei. "Zvon de Suedia" este un eveniment organizat in parteneriat cu Muzeul National de Arta, ArCuB - Centrul de proiecte culturale al municipiului Bucuresti, Teatrele Odeon, Bulandra, Act, UNITER, Galeria Noua, Arhiva de Arta Contemporana, Fundatia proiect DCM, Laptaria lui Enache, Orion Balet, Revista E-Cart si Galeria H.arta din Timisoara.

 
Bucurestiul a informat NATO despre atantatul ucrainean in Delta DunariiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :523
Monday, 30 August 2004
Ministerul de Externe al Romaniei (MAE) a anuntat Alianta Nord-Atlantica despre actiunile Kievului, care a dat in folosinta Canalul Bastroe.

Potrivit oficialilor ministerului, informarea ar fi o actiune uzuala, Romania fiind membra a Aliantei, dar este pentru prima oara cand Romania da de inteles ca senalul navigabil Bastroe reprezinta si o alta problema decat cea ecologica, data fiind zona strategica la care atenteaza Ucraina. In acest sens, MAE a trimis Secretariatului General al NATO o notificare. Organizatia militara internationala este astfel informata oficial de ce se intampla la granita dintre Romania si Ucraina. Bucurestiul spera ca prin acest demers sa poata convinge tarile aliate ca trebuie sa adopte o pozitie unitara fata de acest litigiu cu o tara nemembra. In ultima vreme, ceva de spus au avut si Uniunea Europeana si Statele Unite si Fondul Mondial pentru Natura.

 
Gala tanarului Actor Hop si-a desemnat laureatiiPDF Print E-mail
Mangalia, Romania/Romanian Global News
Accesari :288
Monday, 30 August 2004
Duminica seara s-a incheiat editia 2004 a Galei Tanarului Actor "Hop", desfasurata timp de trei zile la Mangalia, in organizarea Uniunii Teatrale din Romania - UNITER, Ministerului Culturii si Cultelor, Primariei municipiului Mangalia si Societatii Romane de Televiziune.

Juriul, prezidat de Gelu Colceag, a hotarat ca premiul pentru cel mai bun spectacol sa fie acordat productiei " Fetele grase castiga intotdeauna" de Madeleine George, din distributie facand parte actritele Carmen Florescu, Paula Gheorghe, Ela Ionescu si Laura Voicu. Premiul pentru cea mai buna actrita a revenit interpretei Claudia Imre, care a prezentat recitalul "Senzatia de Nichita" dupa Nichita Stanescu. Premiul pentru cel mai bun actor a fost inmanat lui Marius Damian pentru recitalul sau "Netotu" dupa Isaac Bashevi Singer si Jean-Claude Carriere. Premiul "Sica Alexandrescu" acordat de juriul Galei a intrat in posesia actritei Monica Florescu, pentru realizarea personajului Rosie din "Dans lent pe pamant ucigator" de William Hanley. In cadrul Galei "Hop", Asociatia "Master Class" a acordat Premiul "Timica", acesta revenind actritei Oana Rusu, care a prezentat in concurs, la sectiunea Individual, recitalul "Podul" de Jaan Tatte. Important in aceasta gala este faptul ca cinci actori din competitie - trei actori si doua actrite -, care au fost invitati de directorul Teatrului "Radu Stanca" din Sibiu sa joace in productiile acestui teatru. Este cu siguranta cel mai insemnat "premiu", dat fiind ca Gala "Hop" are drept scop obtinerea de catre participanti a unui angajament intr-un teatru sau a unor roluri pe proiecte. De precizat ca in competitie s-au aflat 15 actori la sectiunea Individual si cinci spectacole la sectiunea Grup. La concurs au participat tineri care au absolvit facultatea de teatru incepand cu anul 2000.

 

 
Dansuri si cantece romanesti la Slatina din TimocPDF Print E-mail
Bor, Serbia /Romanian Global News
Accesari :553
Monday, 30 August 2004
La Festivalul de Dansuri desfasurat sambata, 28 august, la Slatina, langa orasul Bor din Serbia, au participat sapte formatii folclorice din care sase au fost romanesti, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.

Festivalul a fost deschis prin dansul celor mai tineri membri ai Societatii Cultural-Artistice Branko Olar  din satul gazda. Au urmat: S.C.A. Sveti Ilija din satul Sipikovo, comuna Zajecar; S.C.A. Zika Popovic din Ranovac, comuna Petrovac na Mlavi, S.C.A. Popovica din satul Popovica, comuna Negotin, S.C.A. Valakonje Bukovo, comuna Boljevac,  S.C.A. Vlasko Kolo din Osanica, comuna Zagubica si, in afara competitiei, satul vecin din comuna Bor, Brestovac cu S.C.A. Djido.  Cea de a 12-a editie a festivalului din Slatina, organizata cu ocazia sarbatoriri Sf. Maria Mare (dupa calendarul vechi) a atras un numar mare de iubitori ai dansurilor si muzicii populare. In timpul manifestarii, pe scena au defilat si cele mai frumoase fete din localitatile care au luat parte la acest festival. Dintre cele paisprezece concurente cele mai frumoase au fost romancele: Andjelkovic Tanja din Valakonje (locul III), Dolan Alexandra din Slatina (locul II) si Mladenovic Jasna din Brestovac (locul I). La concursul de tors a castigat Nadezda Zivkovic din Brestovac care a tors in 2 minute firul de lana in lungime de 10 m si 70 cm. La finalul manifestari s-au inmanat diplome pentru: cea mai buna interpretare a unui cantec traditional prin voce si instrument Slobodan Markovic   Baz din Slatina; pastrarea traditiei prin dans grupul folcloric din Valakonje, sectia tineret; interpretarea muzicala la mai multe instrumente -  Tomic Ivan din Osanica; cea mai buna grupa folclorica de dans popular S.C.A. Sv.Ilija Sipikovo; cea mai buna urare Zivorad Bogic din Popovica; cel mai bun duet vocal - S.C.A. Sv.Ilija Sipikovo; cel mai bun  grup vocal S.C.A. Popovica; cel mai bun instrumentalist Stoiljkovic Milivoje din Valakonje; cel mai bun solist vocal Prepovic Danijela din Sipikovo; premiul special sectia juniori, S.C.A. Zika popovic din Ranovac. Castigatorul final al festivalului este satul romanesc Sipikovo, dupa care urmeaza Popovica, singurul sat sarbesc care a participat anul acesta, locul III apartinandu-i satului gazda, Slatina. In acest an trebuie subliniat faptul ca a avut loc un spectacol extraordinar la care orice roman s-ar simti mandru de bogatia traditiei populare romanesti care exista in aceasta zona.

 
Romanii din Timoc cer ajutorul romanilor de pretutindeniPDF Print E-mail
Timoc, Serbia/Romanian Global News
Accesari :583
Monday, 30 August 2004

Semnatarii prezentului memoriu

facem apel catre Parlament, Presedintie, Guvern si MAE

sa ceara de urgenta Serbiei pe toate canalele diplomatice directe si prin intermediul organismelor internationale urmatoarele:

Programele scolilor din localitatile Serbiei de est in care romanii/vlahii reprezinta conform recensamantului din 2002 peste 10 % din populatie sa contina 2 ore pe saptamana de limba romana obligatorii pentru elevii de aceasta etnie.

In toate localitatile mentionate in argumentarea de mai jos a memoriului chiar daca au sub 10%, o comisie alcatuita din reprezentanti ai scolilor de acolo plus un reprezentant al asociatiilor culturale ale romanilor mentionate mai jos sa ceara acordul parintilor pentru studierea limbii romane 2h/saptamana. Studiul acesteia se va introduce in fiecare scoala care va avea cel putin 10 cereri in acest sens.

            In scolile in care exista sub 10 cereri se vor permite profesorilor doritori sau altor persoane abilitate sa organizeze la sfarsitul cursurilor neremunerat ore de limba romana pentru elevii doritori.

            In vacanta de vara 2004 se vor nominaliza cadrele didactice de orice specialitate vorbitoare de limba romana din aceste scoli pentru a participa la cursuri de predare a limbii romane. Aceste cursuri se vor organiza si in Romania, si in scolile din Voivodina unde exista scoli romanesti, dar si in scolile din Serbia de est unde se vor deplasa echipe de perfectionare venite din Romania si din Voivodina. In situatiile in care nu exista in scoala cadre didactice vorbitoare de limba romana, la aceste cursuri vor participa si prin urmare mai apoi vor fi incadrate sa predea si persoane de alta ocupatie cu recomandarea asociatiilor culturale amintite mai jos si cu certificarea din partea unor scoli din Romania sau Voivodina.

            Nici un elev de etnie romana din Timoc nestiind sa scrie si sa citesca in romana, manualele vor fi in acest prim an pentru elevii din toate clasele cele de clasa I ale scolilor din Voivodina. Se vor admite si abecedare, carti pentru bibliotecile scolilor si auxiliare didactice din Romania care se vor fi dovedit ca nu aduc atingere valorilor natiunii sarbe.

            2. Finantarea dupa modelul din Voivodina a unei publicatii informative si de cultura si a uneia pentru copii in limba romana in Craina Timocului.

            3. La radiourile si televiziunile locale de stat sa existe redactii si emisiuni in limba romana.

            4. In bisericile din localitatile mentionate sa se permita preotilor vorbitori de limba romana oficierea unei parti a slujbei si in limba romana. In bisericile in care preotii nu stiu limba romana se va permite participarea la tinerea slujbei si a unor preoti de limba romana veniti de la o alta biserica sau din Romania sau Voivodina. Preotii de etnie romana nu vor mai fi trimisi in alte zone ale Serbiei. Se va recunoaste la Varset Episcopie Ortodoxa Romana cu competente si in Serbia de est in bisericile care vor dori acest lucru. Ritul vechi sau nou va fi cel imbratisat de enoriasi. Si in Romania exista romani ortodocsi de rit vechi.

            5. Se va infiinta consulat roman la Bor.

            6. Muzeele locale, monografiile, manualele de istorie, centrele culturale din zona vor evidentia si cultura si istoria romanilor timoceni.

            7. Se vor restitui imobilele confiscate de la minoritatea romana din Voivodina.

            8. Se va elabora legislatia corespunzatoare care sa permita participarea proportionala a minoritatii romane in cadrul organelor administrative locale si centrale si in cadrul institutiilor descentralizate. Se va reorganiza Consiliul National al Romanilor din Serbia respectandu-se legea sarba, astfel ca in mod corespunzator cu datele recensamantului romanii/vlahii din Serbia de est vor fi majoritari in acesta.

            9. La repartizarea resurselor financiare se va urmari ridicarea nivelului de dezvoltare economica, sociala si culturala a regiunii Craina Timocului, regiune neglijata de regimul dictatorial.

            10. In toate evidentele statul sarb va tine cont ca ,,roman si ,,vlah sunt sinonime. Secole intregi toti romanii au fost numiti de altii sau s-au numit si ei ,,vlahi. Vlahii timoceni vorbesc romaneste. Nu vorbesc nici macar alt dialect al limbii romane ci vorbesc romana nord-dunareana, vorbesc acelasi grai cu al banatenilor cu influente oltenesti. Acest lucru este atat de evident incat orice alta parere a oficialitatilor sarbe o vom socoti ca un act mincinos si de inamicitie. Nimeni nu contesta ca german, neamt, aleman, deuch sunt sinonime; la fel ungur si maghiar. Organele abilitate ale statului democratic sarb vor pedepsi actele de intimidare si discriminare facute la adresa celor care isi manifesta apartenenta la etnia romana.

            11. Chemam celelalte partide democratice, formatorii de opinie si societatea civila sa se alature acestui apel. Veti fi considerat semnatar daca anuntati aceasta dorinta la e-mail: didactic@rdslink.ro sau la 0744195155

 

 
Ion Iliescu in vizita la romanii din SerbiaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :595
Monday, 30 August 2004
In contextul vizitei presedintelui Iliescu la Belgrad, Ziarul Libertatea al romanilor din Voivodina a publicat un amplu interviu cu acesta, in care sunt luate in discutie cateva dintre cele mai importante probleme ale comunitatii romanesti din Serbia si Muntenegru.

Regimul de vize dintre Romania si Serbia si modul in care introducerea acestora a afectat relatiile dintre cele doua state, nerecunoasterea bisericii Ortodoxe Romana in Serbia ca biserica traditionala, sprijinul acordat de autoritatile romane comunitatii romanesti din Serbia, scolile romanesti in Serbia, toate sunt probleme stringente ale romanilor din Serbia, pe care reporterul publicatiei Libertatea le-a supus dezbaterii presedintelui Iliescu.

 

R: Considerati ca impactul introducerii regimului de vize de calatorie intre Romania si Serbia si Muntenegru a afectat negativ relatiile, oarecum modeste in ultima vreme, dintre cele doua state?

In opinia mea, in pofida tuturor dificultatilor din ultimii ani, relatiile dintre tarile noastre nu pot fi calificate drept modeste. Daca ma refer doar la perioada care a trecut de la evenimentele de la 5 octombrie 2000, de la Belgrad, doresc sa amintesc numarul mare de vizite si contacte la nivelul sefilor de stat, al premierilor, membrilor guvernelor, parlamente etc, intelegerile realizate cu aceste prilejuri. Intr-adevar, in ultimul timp au existat unele dificultati create de introducerea noului regim privind conditiile pentru circulatia persoanelor. Se poate vorbi si de un anume impact. Consider ca printr-o buna conlucrare cu partea sarbo muntenegreana, am depasit o etapa mai delicata. Partea romana a exprimat in permanenta disponibilitatea de a actiona pentru identificarea impreuna cu autoritatile din Serbia si Muntenegru de noi modalitati de aplicare a documentelor recent incheiate, care sa permita relaxarea procedurilor privind acordarea vizelor, precum si a unor facilitati de care sa beneficieze unele categorii de solicitanti de vize, asa cum este practica si pe plan international. Suntem disponibili si dorim sa actionam pentru solutiile cele mai bune.


R: Stim ca relatiile dintre bisericile ortodoxe romana si sarba nu sunt dintre cele mai bune. In Serbia, Biserica Ortodoxa Romana nu e recunoscuta ca biserica traditionala, de unde rezulta o sumedenie de probleme actuale si, probabil, de viitor. In focarul discutiilor pe care le veti avea cu oficialitatile statului sarb, veti aborda si aceasta problema?

 

Desigur, avem un interes deosebit ca aceasta institutie fundamentala a spiritualitatii romanesti, biserica, sa aiba un statut bine definit. Vom discuta cu partenerii nostri asupra deciziei ca Biserica Ortodoxa Romana sa nu fie considerata biserica traditionala. Spritualitatea ortodoxa romaneasca are, in Serbia, o traditie multiseculara.Totodata, sunt convins ca cele doua biserici vor sti sa gaseasca o cale crestina de intelegere, asa cum in Romania Bisercica Ortodoxa Sarba beneficiaza  de toate facilitatile si este recunoscuta ca atare.

 

R:  In mai multe randuri ne-am convins de sprijinul pe care Romania il acorda comunitatilor romanesti din afara granitelor patriei mama, cum sunt bursele acordate studentilor, ajutorul tehnic adresat unor asociatii etc. Ce alte facilitati pot astepta romanii din afara Romaniei? Va ganditi, poate, la cetatenia dubla sau buletinul de roman?

 

Sprijinirea conationalilor nostri din afara granitelor este o obligatie, o datorie constitutionala, impartasita de intreaga clasa politica din Romania. Impreuna cu partenerii nostri din Serbia si Muntenegru dorim sa contribuim la sprijinirea comunitatilor romanesti din Serbia, inclusiv a romanilor din Serbia de est, respectiv a sarbilor din Romania. Dorinta noastra este sa ne asiguram ca etnicii romani care traiesc in afara granitelor tarii - este si cazul dumneavoastra - se bucura de toate drepturile, in spirit european, la ei acasa, in statul lor de cetatenie. Am elaborat recent Legea privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni, care reflecta o abordare europeana, moderna a relatiilor cu romanii din afara granitelor. Documentul a fost avizat de Comisia de la Venetia si de Inaltul Comisar OSCE pentru Minoritati Nationale. Printre altele, legea prevede dreptul de a beneficia de acces gratuit la institutiile publice de cultura din Romania, dreptul de a studia in Romania la toate nivelurile si formele de invatamant, precum si pe cel de a solicita si obtine, prin concurs, burse de studiu in Romania, la orice nivel si forma de invatamant.

 
R: Cifre neoficiale vorbesc despre existenta, in
Serbia de rasarit, a unei comunitati romanesti de peste 500.000 de suflete. Dar, cifrele oficiale nu ating 10.000. Care sunt informatiile dumneavostra despre aceti conationali?


In Serbia de rasarit se afla un numar insemnat de conationali de-ai nostri care trebuie sa se bucure de toate drepturile pentru pastrarea identitatii nationale si dezvoltarea spiritualitatii romanesti. Apartin filonului cultural romanesc, vorbesc limba romana - iata ceea ce defineste profilul acestei comunitati. Asa cum am subliniat anterior, solutia problemei trebuie sa fie in conformitate cu standardele europene. Recunoasterea lor se incadreaza in spiritul Acordului bilateral privind cooperarea in domeniul protectiei minoritatilor nationale, semnat la Belgrad, in noiembrie 2002. Acest document a intrat in vigoare la 3 august 2004 si in baza lui se va crea o Comisie Mixta care va avea ca atributii discutarea aspectelor de cooperare in domeniul minoritatilor nationale. Intre romanii din Voivodina si cei din Serbia de est au fost stabilite, in ultimii ani, relatii trainice. Dumneavoastra, romanii din Voivodina aveti rolul sa sprijiniti minoritatea inrudita din Valea Timocului care, in ciuda vicisitudinilor istorice ale secolului trecut, a avut puterea sa pastreze vie limba romana si spiritualitatea nationala. 


R: Aveti pe agenda discutiilor cu partenerii de dialog de la Belgrad si problemele romanilor din
Serbia de rasarit, cum ar fi inexistenta scolilor romanesti, a bisericilor romanesti?

Aceste probleme trebuie rezolvate in spirit european si in termenii Acordului bilateral privind cooperarea in domeniul protectiei minoritatilor nationale. Acesti oameni, indiferent cum sunt ei denumiti, vorbesc limba romana si apartin spiritualitatii romanesti. Imi exprim convingerea ca discutiile noastre vor face sa avanseze aceasta problema in directia dorita de conationalii nostri din Serbia.


R: Ati dori sa vizitati romanii din Serbia de rasarit la ei acasa, acolo unde traiesc?

Mi-ar face mare placere sa ma intalnesc cu romanii din Serbia de rasarit la ei acasa. Pe langa elementul emotional, al intalnirii cu reprezentanti ai spiritualitatii romanesti din aceasta zona a Serbiei, sunt convins ca s-ar putea rezolva si anumite lucruri practice. Din pacate, multitudinea problemelor de pe agenda de lucru a vizitei nu ne va permite o asemenea actiune. Sper sa am posibilitatea sa ma intalnesc cu liderii organizatiilor romanilor din valea Timocului si sa abordam impreuna toate problemele de interes.

 
Consilul Mondial Roman preocupat de viata pensionarilor propune o lege pentru sprijinul acestoraPDF Print E-mail
Atlanta, SUA/Romanian Global News
Accesari :561
Monday, 30 August 2004
Intr-un comunicat remis la redactie Consiliul Mondial Roman cu sediul la Atlanta, isi arata ingrijorarea fata de mizeria materiala si morala in care traiesc milioanele de pensionari din Romania

din cauza pensiilor scazute si a situatiei economice generale dar si a faptului ca nu exista in visteria tarii un fond din care sa fie ajutati acestia, propunand totodata crearea unui fond de ajutorare din donatii externe, ale romanilor din strainatate doritori sa se implice, care sa beneficieze insa de anumite facilitati modice. Consiliul Mondial Roman propune o implicare la nivel global a romanilor, care sa contribuie la asigurarea unui nivel de trai decent, care sa le permita pensionarilor sa traiasca macar la limita inferioara de supravietuire dar si o implicare la nivel national intr-o politica nationala. CMR cheama la dezbateri publice si implicarea partidelor parlamentare care sa ia in discutie o noua lege pentru ajutorarea pensionarilor din Romania.

Printre punctele propuse de CMR pentru a fi introduse se numara urmatoarele:

(1)     Venitul anual impozabil al persoanelor fizice si juridice care contribuie la ajutorarea pensionarilor cu venituri sub pensia media pe tara va fi redus cu totalul acestor ajutoarelor.

(2)     Ajutorul lunar reprezinta diferenta intre pensia reala primita de persoana ajutata si pensia medie pe tara.

(3)     Numarul pensionarilor ajutati de o singura persoana fizica sau juridica este nelimitat, suma redusa din nivelul taxelor datorate, fiind cumulul sumelor individuale.

(4)     Pensionarii din strainatate care-si doneaza drepturile cuvenite din pensii, pensionarilor din Romania vor beneficia de serviciile notariale aferente gratuite, asigurate prin intermediul consulatelor.

(5)     Persoanele din strainatate care contribuie la acest plan de ajutorare a pensionarilor din Romania beneficiaza de servicii bancare de transfer gratuite in limita sumelor care acopera diferentele pana la nivelul pensiei medii.

 
Alegeri pentru noul Consiliu National al Romanilor din SerbiaPDF Print E-mail
Alibunar (Voievodina), Serbia /Romanian Global News
Accesari :608
Monday, 30 August 2004
Cu apropierea Adunarii Extraordinare pentru alegerea unui nou Consiliu National al Romanilor din Serbia, romanii se organizeaza si incheaga fortele.

La Alibunar a avut loc sedinta Comunitatii Romanilor din Serbia, cu electorii care vor fi prezenti la aceasta Adunare Extraordinara si care sunt propusi de catre Comunitatea Romanilor din Serbia, transmite corespondentul Romanian Global News din Voivodina.La sedinta a fost prezent si Dimitrie Craciunovici presedintele Miscarii Democrate a Romanilor din Serbia, partidul aliat Comunitatii Romanilor din Serbia. Principala tema de discutie a fost formarea noului Consiliu National reprezentativ si introducerea romanilor valahi in acest Consiliu. Viitori electori au salutat rezolutia adoptata de catre consiliul de initiativa pentru convocarea unei noi Adunari Electorale, format din CRS, MDRS si Alianta Romanilor din Serbia, care constituie baza noului Consiliu. Dupa aceasta intalnire a urmat o intalnire cu presedintele Comunei Alibunar Milan Ćuruvija, in vederea obtinerii sprijinului pentru alegerile provinciale din 19 septembrie a.c. Presedintele Ćuruvija si-a exprimat sprijinul fata de candidatul romanilor pentru Parlamentul Voivodinei si a promis ca se va implica direct in campania acestuia. Citam cateva din punctele rezolutiei adoptate:

" Vrem sa actionam in mod unitar, coordonat si programatic in conformitate cu legile in vigoare a statului in care traim, conform documentelor europene ale Consiliului Europei si ale Organizatiei pentru Securitate si Cooperare Europeana si a Rezolutiei 217/III din 10 decembrie 1948, intitulata Soarta minoritatilor referitoare si la Colectivitati nationale (Memorandumul Secretariatului general al O.N.U. din 1950 Definitie si clasificare a minoritatilor) si a definitiei propuse in 1993 de raportorul special al Subcomisiei pentru prevenirea discriminarii si protectia minoritatilor care reiese din documentele adoptate de Consiliul Europei; Vrem recunoasterea minoritatii nationale romane pe intreg teritoriul Republicii Serbia. Vrem sa utilizam toate instrumentele legale pe care statul U.S. S.M.N. si institutiile europene le pun la dispozitia comunitatilor minoritare pentru a-si pastra si afirma identitatea nationala, si anume: identitatea religioasa si drepturile care reies din domeniu recunoasterea Bisericii Ortodoxe Romane ca biserica traditionala; identitate lingvistica si drepturile lingvistice dreptul la educatie si scolarizare a romanilor din Serbia de nord-est, reorganizarea retelelor scolare in baza reciprocitatii, recunoasterea autonomiei Facultatii de Invatatori din Varset, infiintarea de crese, gradinite si scoli cu limba de predare romana in Serbia de rasarit. Reafirmand, in acest sens interesele strategice de unitate si reprezentare a filonului cultural romanesc din Serbia, in scopul realizarii dezideratelor supreme acceptam dizolvarea actualului Consiliu National al Romanilor si alegerea noului Consiliu reprezentativ care nu va afecta unitatea de actiune a comunitatii romanesti din Uniunea Serbia si Muntenegru". Semnatarii acestei Rezolutii sunt Directia Generala a Consiliului Romanilor din Serbia, Miscarea Democrata a Romanilor din Serbia si Alianta Romanilor din Voivodina.

 
Locurile de munca pentru romani dupa aderarea la UE, sub semnul intrebariiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :549
Monday, 30 August 2004
Conform legislatiei comunitare in vigoare, dupa integrarea Romaniei in UE, romanilor ar trebui sa li se permita sa lucreze in toate domeniile, in orice tara apartinand Comunitatii, fara a fi nevoie de permis de munca, iar doritorii pot beneficia de asigurare medicala.

Insa, tarile veterane ale Uniunii pot restrictiona accesul romanilor pe piata muncii pe o perioada de 7 ani dupa integrare, din cauza perioadei de tranzitie solicitata Romaniei de 2 pana la 7 ani, timp in care circulatia fortei romanesti de munca in spatiul comunitar poate fi usor restrictionata. Experienta ne arata ca romanii au o intrare mai usoara in tarile de sud, pe cand cele de nord sunt inchise afluxului fortei de munca romanesti. Restrictiile pot avea forme diferite: angajarea cetatenilor unor state membre, numai daca acestia au mai lucrat legal in aceeasi tara timp de cel putin 12 luni inainte de aderare (Austria), limitarea numarului de lucratori din afara granitelor tarii (Portugalia, cu o limita de 6500 de muncitori), sau Varsovia, care permite doar cetatenilor irlandezi si britanici, sa lucreze in tara. Nu exista o calificare specifica, in ce priveste imigrantii, acestia putand ocupa locuri de munca de la cea mai joasa, pana la cea mai inalta calificare. Incidenta cea mai mare, insa, este cea a slujbelor de foarte joasa calificare, neacceptate de cetatenii tarii respective, acceptate, totusi, de cetatenii romani datorita salariilor mai mari decat cele din tara. De exemplu, o femeie de serviciu poate castiga pana la 500 de euro, pe cand in tara ar castiga doar 69, se arata intr-un material din Actualitatea Romaneasca.

 
Romanii au luat 10 medalii de aur la Campionatul Balcanic de JudoPDF Print E-mail
Bor, Serbia /Romanian Global News
Accesari :309
Monday, 30 August 2004
Echipa Romaniei a castigat 10 medalii de aur la Campionatul Balcanic de Judo pentru juniori si cadeti, desfasurat in perioada 27 29 august, la Bor, Serbia si Muntenegru.

In competitie au fost 5 tari:  Serbia si Muntenegru, Romania, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Macedonia. Desi erau invitate sa participe, delegatiile din Turcia si Grecia nu s-a prezentat la start. Simona Richter, antrenoarea lotului de judo de cadete si junioare din Romania a declarat pentru Romanian Global News: Acest campionat a fost foarte tare. Eu ma asteptam sa facem mai mult dar au iesit ceva rezultate si in perspectiva avem si Campionatele Europene de juniori peste doua saptamani. Acesta a fost doar un concurs de verificare. Pot sa spun ca aceste rezultate sunt acceptabile.

Cu aceasta ocazie Savu Constantin, secretarul general al Federatiei Romane de Judo a raspuns la cateva intrebari ale corespondentului Romanian Global News.

RGN: Ce parere aveti despre calitatea acestei competitii?

S.C.: Nivelul tehnic a fost destul de ridicat fata de anul trecut, de la Saraievo. Surprinzator pentru mine este ca si Bulgaria si Serbia-Muntenegru au avut sportivi care au dat dovada de o inalta tehnicitate si mobilitate, lucrul care desigur si in Balcani, Judo isi va spune cuvantul.

RGN: Care a fost, dupa parerea dumneavoastra, cea mai pregatita echipa?

S.C.: In judo nu poti sa spui ca e o echipa care face o pregatire compacta sau strategica deoarece lupta fiecare cu fiecare si desigur fiecare secunda poate sa intoarca rezultatul, mai ales ca la judo se reactioneaza intr-o fractiune de secunda. Cea mai buna pentru mine a fost echipa Bulgariei, bineinteles si a Serbiei. Pe echipe, Romania a ocupat locul doi dupa Serbia, dar  trebuie subliniat ca Serbia a avut doi sportivi de categorie.

RGN: Care este urmatoarea competitie la care participati?

S.C.: Urmatoarea competitie este Campionatele Europene de seniori, care se va tine in perioada 9 11 septembrie 2004 la Sofia, Bulgaria. Dupa aceea Campionatele Mondiale care se vor desfasura la Budapesta.

RGN: Sunteti multumiti de rezultatele obtinute aici?

S.C.: Da, sunt multumit. Ma asteptam putin mai mult la juniori, deoarece peste doua saptamani se desfasoara Campionatele Europene dar desigur nici un concurs nu se aseamana cu celelalt si surprizele pot fi mari. Pana acum, anul acesta, Romania a obtinut 4 medalii de aur la Campionatele Europene, 2 la seniori si 2 la cadeti.  Speram ca si la campionatele de juniori sa obtina cel putin o medalie de aur.

La cadeti - baieti castigatorii medaliilor de aur au fost Rusu Cezar, Munteanu Fabian, Moga Adrian, Merge Adrian si Vultur Andrei iar la cadeti fete Dumitru Violeta si Ungureanu Monica. La juniori baieti au fost medaliati Fasie Dan si Goncea Alexandru iar la fete Caprioru Corina.

 
Rapsodia Romana a rasunat la LondraPDF Print E-mail
Londra, Marea Britanie/Romanian Global News
Accesari :268
Monday, 30 August 2004
Royal Albert Hall din Londra a fost duminica, 29 august, gazda unei seri de muzica clasica. Din programul manifestarii culturale a facut parte si Rapsodia romana a lui George Enescu, informeaza Centrul Cultural Roman din Londra.Interpretii au fost orchestra simfonica BBC, Yuri Bashmet la vioara, si ca dirijor Jukka-Pekka Saraste. In afara de Rapsodia Romana no.1 a lui Enescu (12 min.), din program au mai facut parte si concertul pentru Vioara de Bartok (21 min.), Khamma de Debussy, orch. Koechlin (29 min.) si concertul pentru orchestra de Lutoslawski (29 min.). Debutul  mai rar ascultatei piese de balet a lui Debussy, Khamma, a fost incadrat de un trio de bucati cu influente folk est-europene. Rapsodia compozitorului roman George Enescu va ramane probabil cea mai cunoscuta opera a sa. Concertul pentru vioara de Bella Bartok, ramas neterminat la moartea sa, se sfarseste intr-o explozie de ritmuri maghiare de dans. Piesa clasica orchestrata modern a lui Witold Lutoslawski ofera o abordare exuberanta de mijloc de secol XX, a unor teme traditionale poloneze. Concertul s-a desfasurat cu incepere de la orele 18.30, iar biletele de intrare au avut preturi cuprinse intre 6 si 25 de lire sterline. Desi popularitatea sa a scazut oarecum in ultimele decenii, prima Rapsodie Romana a lui Enescu ramane una dintre piesele standard din repertoriul orchestrei, apartinand unei nise de nationalism est-european.
 
Peste 150.000 de romani nu se bucura de nici un drept in BulgariaPDF Print E-mail
Vidin, Bulgaria/Romanian Global News
Accesari :291
Monday, 30 August 2004
{mosimage}Festivalul de Dansuri si Cantece Romanesti, desfasurat in perioada 27-29 august la Vidin, in Bulgaria, s-a aflat anul acesta la cea de-a VI-a editie, reunind peste 12 formatii romanesti de dansuri, din Bulgaria, Serbia, Macedonia si Romania.

{mosimage}Formatiile au strabatut la inceputul festivalului majoritatea din cele 33 de localitati romanesti din Timocul Bulgaresc, unde au oferit spectacole si unde romanii i-au primit cu lacrimi de bucurie si cu durere in suflet. Bucurie pentru ca ascultau iar cantece si jocuri in limba lor materna si durere pentru ca acest miracol avea sa se termine mult prea repede. Sambata, 28 august, tot in cadul festivalului a avut loc si un simpozion in care, fiind de fata si reprezentantii guvernelor roman si bulgar, a fost ridicata problema recunoasterii ca minoritate nationala a celor peste 150.000 de romani din Bulgaria. Presedintele Uniunii Tinerilor Etnici Romani din Bulgaria, Ivo Gheorghiev, a cerut scoli in limba romana sustinute de catre statul bulgar si infiintarea unui liceu romanesc la Vidin. Unul din profesorii asa numitului "liceu romanesc" din Sofia unde invata cativa romani iar romana se studiaza ca limba straina a confirmat starea jalnica in care se afla cladirea si problemele pe care le au cu finantarea si cu lipsa de elevi, transmite corespondentul Romanian Global News din Vidin. Editia din acest an a fost sustinuta financiar de Guvernul Romaniei, prin Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni si Consiliul National pe Problemele Etnice si Demografice din cadrul Guvernului Bulgariei. Este o premiera pentru guvernul bulgar implicarea in activitati de acest gen, stiut fiind ca in Bulgaria minoritatea romana nu este recunoscuta ca atare si nu se bucura de drepturi. Organizatorii din acest an au fost Uniunea Tinerilor Etnici Romani din Bulgaria  "AVE" si Asociatia Vlahilor-Romanilor din Bulgaria.

 
Adrian Ilie inscrie pentru FC ZurichPDF Print E-mail
Zurich, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :278
Monday, 30 August 2004
Atacantul roman, Adrian Ilie, a inscris un gol in partida pe care echipa sa, FC Zurich, a desfasurat-o in deplasare cu Neuchatel Xamax.

Etapa cu numarul sapte din campionatul elvetian a adus, in minutul 41 si primul gol al lui Ilie la FC Zurich in acest sezon, ceea ce nu a fost insa suficient pentru victoria echipei sale. Cobra a ramas pe teren pana la sfarsitul partidei cu Neuchatel Xamax, la fel ca si coechipierul sau, Mihai Tararache. Dupa remiza din cea de-a saptea etapa de campionat, FC Zurich se afla pe locul sase in Campionatul Elvetian, beneficiind de opt puncte in clasament. Iesit temporar din gratiile selectionerului roman, Anghel Iordanescu, Adi Ilie a trebuit sa se multumeasca doar cu evolutii pentru echipa elvetiana. Se pare insa ca recentele evolutii si succese inregistrate la FC Zurich il vor aduce pe atacant din nou in atentia lui Iordanescu, care i-ar putea solicita prezenta la nationala.

 

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions