Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2004 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2004
<<
August 2004
>>
D
L
M
M
J
V
S
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        
Cautare
Guvernul spaniol reglementeaza situatia imigrantilor ilegaliPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :241
Thursday, 26 August 2004
In prezent guvernul spaniol se confrunta cu un numar tot mai mare de cetateni straini aflati ilegal la munca in Spania.

Pentru reglementarea acestei situatii autoritatile de la Madrid s-au gandit la un plan de rezolvare a situatiei pentru cele cateva sute de mii de persoane aflate in aceasta situatie, dintre care cei mai multi sunt romani. Planul guvernului spaniol este de a acorda permise de rezidenta pentru acesti imigranti, in conditiile in care ei fac dovada faptului ca au un loc de munca stabil. Autoritatile spaniole cer, in acest sens, ajutorul angajatorilor, carora li se promite ca nu le vor fi aplicate amenzi daca se arata dispusi sa regularizeze situatia muncitorilor pe care i-au anjagat ilegal. Regularizarea situatiei imigrantilor ilegali in Spania ar duce la disparitie situatiei in care nicicum un cetatean strain nu putea sa isi rezolve situatia: daca nu avea documente de sedere in Spania nu se putea angaja ilegal, iar daca nu avea permis de munca nici nu putea sa obtina rezidenta in Spania. Ceea ce reproseaza opozitia acestei masuri luate de guvernanti este ca aceasta nou creata situatie ar putea conduce la acceptarea de catre imigranti a oricarui tip de contract, fie el si unul abuziv.

 
Socialistii unguri il propun pe Gyurcsany ca premierPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :162
Thursday, 26 August 2004
Joi, 25 august, socialistii maghiari si-au numit candidatul pentru functia de premier, in persoana actualului ministru al tineretului si sportului, Ferenc Gyurcsany.

Acesta l-a invins pe contracandidatul sau Peter Kiss, reusind sa isi adjudece 450 din totalul de 600 de voturi ale delegatilor prezenti la Congresul extraordinar al Partidului Socialist Ungar. Actualul sef al executivului de la Budapesta va demisiona astazi din functie, dupa ce a anuntat ca renunta la postul sau in urma cu ceva timp. Presedintele Ungariei, Ferenc Madl, trebuie sa numeasca un nou prim-ministru in termen de 30 de zile, care ulterior sa fie validat de Parlament. Candidatul propus de PSU este cunoscut ca avand relatii foarte bune cu Uniunea Democratilor Liberi (UDL), parte a coalitiei guvernamentale. Reamintim ca decizia actualului premier Peter Medgyessy de a demisiona s-a datorat pierderii sustinerii din partea acestei grupari politice, nemultumita de politica premierului si de incercarea acestuia de a forta demisia ministrului economiei si transporturilor, mebru al UDL. Gyurcsany i-a asigurat pe democratii-liberi ca nu va face nici o schimbare in actuala coalitie de guvernamant, decat ceea ce este necesar. Totodata el a aratat ca principalul scop pe care si-l propune coalitia este castigarea alegerilor in 2007. Pentru acest lucru e nevoie ca in economie sa fie ordine, stabilitate si previzibilitate a declarat Ferenc Gyurcsany. Principalul contracandidat al lui Peter Gyurcsany este fostul premier maghiar de dreapta, Viktor Orban, presedintele FIDESZ.

 

 
Cultura traditionala romaneasca celebrata la AradPDF Print E-mail
Arad, Romania/Romanian Global News
Accesari :270
Thursday, 26 August 2004
Consiliul Judetean Arad organizeaza la finele aceste saptamani patru evenimente consacrate culturii traditionale romanesti.

Programate sa se desfasoare la Moneasa, in zilele de 28 si 29 august, actiunile sunt organizate in felul urmator: Sambata, 28 august, vizitatorii se vor putea bucura de Targul mesterilor populari si de Parada portului popular, urmand ca dumnica, 29 august sa se deruleze Festivalul Cantecului si Jocului din Tara Zarandului si Festivalul International al Catlanelor. O noutate pentru acest eveniment, aceasta din urma actiune de promovare a culturii traditionale romanesti este consacrat artei culinare romanesti. Vor partcipa la acesta competitie concurenti din sase tari din Europa, avandu-i ca oaspeti de onoare pe Ioan Bocsa si Florentina si Petre Giurgi. Concertul sustinut de acestia va avea loc duminica, 29 august, cu incepere de la orele 18.00.

 

 
"Dorm cu arma la cap si-i astept sa vina dupa mine!"PDF Print E-mail
Basarabia/26 august
Accesari :630
Thursday, 26 August 2004

Evenimentul Zilei, 26 august 2004

Mariana Bechir

 

O echipa de 14 mercenari il vaneaza pe Marca dupa ce acesta a reusit sa evadeze dintr-o inchisoare-spital.

Glontul de proba tras de Marca sparge-n doua seara asternuta peste valea Firladeniului. Ecoul ricoseaza din dealul aflat in fata noastra si se pierde-n padurile unde, la numai patru kilometri distanta, se afla militiile transnistrene. Soldatii, daca ar mai pune o data mina pe moldoveanul Constantin Marca, ar sti ei cum sa faca de nici Dumnezeu cu luminarea sa nu-l gaseasca. Barbatul de 53 de ani isi ridica privirea de pe locul unde a stat piatra spulberata de glont spre linia orizontului, stringe in mina batrina pusca ce-l mai asculta inca si ofteaza din toti rarunchii: Dorm cu arma asta la cap. Ii astept. De venit, au sa vina! Daca nu azi, miine, da or sa vina dupa mine!. Sintem la margine de Europa. Doar un post al trupelor de pacificare separa ultima casa din satul moldovenesc Firladeni de prima casa a catunului transnistrean Gisca. O vaca baltata paste pe linga tancul ascuns dupa cortul de campanie. Pe ulita Firladeniului trece o motocicleta cu fin condusa de un barbat ai carui ochi sint ascunsi sub o cascheta soldateasca. Crisma satului este ferita de soare cu o plasa de camuflaj ce imita frunzele de stejar. Pe aici copiii se joaca de-a militia si politia (organele de interne de pe cele doua maluri ale Nistrului), povestile sint inlocuite cu amintiri de razboi, iar combatantii din 92 se tem c-au sa dispara intr-o noapte. Cum s-a intimplat si cu altii, cum era sa fie si cu fostul padurar Marca, vinovat in ochii Tiraspolului de a fi dirijat trupele moldovenesti prin codri. Pentru ei, cei trecuti pe lista neagra a Tiraspolului, razboiul nu s-a terminat inca. Desi pacea a fost incheiata, militiile separatiste il cauta pe Constantin Marca si ziua, si noaptea. Au incercat sa-l prinda dindu-se drept politisti moldoveni, dar i-a recunoscut un consatean care stia ca unul dintre ei este inregimentat la Tiraspol. Au venit si-n civil, de parca ar fi fost prieteni de peste Nistru, in vizita. Acum trei ani l-au gasit in curtea casei asezata pe coasta insorita a dealului, in capul satului. Sosisera dinspre padure, imbracati chiar in uniforma de militieni. Norocul lui Constantin: nu era singur, ci inconjurat de fosti camarazi de arme. S-au infruntat unii cu altii doar din priviri, si separatistii au plecat resemnati, cu mina goala. Altfel, s-ar fi lasat cu varsare de singe si cine stie pe care dintre ei l-ar fi plins bocitoarele la groapa. N-au renuntat.

Nu m-au batut, ca n-aveau in cine da. Eram sfirsit

Anul asta, la sfirsitul lui iunie, Constantin s-a palit cu motocicleta intr-un stilp din Firladeni si si-a pierdut cunostinta. Ca sa nu moara, vecinii l-au dus la spital la Tighina (oras transnistrean aflat la mai putin de 10 kilometri distanta de catunul moldovenesc). Cind a deschis ochii, era pe masa de operatie, incatusat la miini si picioare, cu tevile citorva automate atintite spre trupul sau lipsit de vlaga. Dupa 12 ani, le picase in plasa asa cum cade puiul in tigaie. Personalul de la spital mi-a spus ca tot teritoriu se pazeste cu masini si militieni inarmati, povesteste Constantin. Ajunsese cel mai important prizonier al Transnistriei, cum fusesera, la timpul lor, cei din grupul Ilascu. L-au operat imediat, i-au dat afara fierea plesnita si i s-a pus o drena. Fara sa se inlature paza inarmata sau sa-i scoata catusele, timp de trei saptamini, nici macar cit sa se intoarca de pe o parte pe alta. Peste Nistru, la Chisinau, s-a aflat repede ca Marca ajunsese la cheremul transnistrenilor. Veteranii din 92 s-au adunat si-au pus la cale tot felul de strategii ca sa-l scoata din miinile militienilor. Acestia din urma auzisera, la rindul lor, ca moldovenii pregatesc ceva. Cind reprezentantii Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki au cerut o intrevedere cu detinutul politic Constantin Marca, pentru a se convinge ca mai traieste si nu a fost torturat, autoritatile au hotarit transferarea moldoveanului intr-un spital special, cu gratii si pazit ca o inchisoare, undeva in apropierea Tiraspolului. Intr-o zi, povesteste Constantin, separatistii l-au scos la ancheta: M-au dus intr-un beci al militiei din Tiraspol. Nu m-au batut, ca n-aveau in cine da. Eram sfirsit. Spre seara, mai mult lesinat, l-au prins iar cu catusele de patul spitalului. Atunci am gindit ca trebuie sa fac oricum sa fug fiindca ei imi pregatesc ceva. Nu judecata! Si, cu ajutorul lui Dumnezeu, am reusit!, rasufla usurat Constantin Marca.

O echipa de 14 banditi umbla sa ma gaseasca

Evadarea din Transnistria s-a produs in seara de 18 iulie, dupa trei saptamini de prizonierat. Asta este secret, spune despre felul in care a desfacut catusele si a deschis lacatele usilor de care a trecut. A facut pe jos, cu drena inca prinsa in partea dreapta a trupului, mai bine de 30 de kilometri. Prin paduri, departe de drumuri, pina a dat de Nistru. L-a trecut de trei ori deoarece era atit de confuz incit nu stia exact unde se afla. A ajuns in Moldova, dar a crezut ca-i in Transnistria, iar cind a traversat a doua oara si s-a intors in stinga Nistrului, credea ca este in Moldova. A auzit niste tarani vorbind si a inteles ca nu sint de-ai lui. Dupa ce-a traversat a treia oara Nistrul, a iesit la mal si-a lesinat. Se afla in raionul Causani, administrat de Chisinau. Marca a stat sub tratament, intr-un spital de la Chisinau, doar citeva zile, pina s-a pus pe picioare, apoi s-a ascuns. Un prieten militian de la Tighina mi-a spus ca au adunat o echipa de 14 persoane, banditi, ca sa ma gaseasca si sa ma aduca pe teritoriu (in Transnistria - n.r.). De la Chisinau e mai greu, dar nici acolo nu ma simt in siguranta, zice Constantin.

Mi-au ramas doi frati in temnita la ei

Ajungem in Firladeni, satul unde ne-am dat intilnire cu omul pe care si-l doresc cel mai mult separatistii. La sfirsitul lui iulie, pe gardurile si zidurile cladirilor din Transnistria au fost lipite sumedenie de afise cu poza lui Constantin Marca. Acum este prima oara, dupa evadare, cind barbatul se intoarce la granita. Ne spune laconic doar ca mai are socoteli de incheiat peste hotar. Dupa multe ore de discutii, isi indeasa nervos palaria pe cap, sa nu-i vedem ochii ce-i joaca in lacrimi: Mi-au ramas doi frati in temnita la ei. Al treilea este departe, in siguranta, dar ei doi sint inchisi la Tighina. In noaptea de 18 iulie, cind Constantin a fugit din spitalul-penitenciar, militiile au rascolit toate coltisoarele Tiraspolului si apoi s-au dus la Tighina, unde locuieste unul dintre fratii lui Constantin. Au avut norocul sa prinda doi iepuri dintr-o lovitura. Pe la 3.00-4.00 dimineata, au gasit in apartamentul luat cu asalt doi dintre fratii Marca. Mezinul traieste in Moldova, dar sosise la Tighina sa vada ce mai e cu Constantin. Al mai mare este in temnita, cu doua coaste rupte. Al mic a fost eliberat dupa ce l-au batut de urina singe. Nu-l lasa sa paraseasca Tighina. I-au spus sa nu iasa din casa decit ca sa semneze in fiecare zi, dimineata, la 9.00, la militie, spune Constantin. Cu o saptamina in urma a primit, printr-un cunoscut, o  scrisoare semnata de cei doi: Era dictata de militieni. Spun sa ma predau eu, ca nu fac decit cinci ani si ii elibereaza pe ei. Insa nu crede o iota din promisiunile transnistrenilor si este convins ca le vor putrezi la toti trei oasele in beciurile de peste Nistru. Il intrebam ce crede ca se va intimpla daca nu se preda: Mi-e teama ca au sa-i impuste!

Am plecat cu ce era pe mine

Stam la circiuma, impreuna cu mai multi sateni, bem bere Baltika si ascultam despre toate cite au fost si mai sint de cind cu razboiul cel din 92. In preajma Firladeniului nu s-au dat cine stie ce lupte, dar transnistrenii nu-i iarta pe vecinii lor pentru c-au intrat sub arme la primul apel al Moldovei. In afara celor inrolati in trupele de armata sau politie, Firladeniul a avut 247 de voluntari. De aia i-au urit atit de mult separatistii, incit intr-una din zilele verii lui 92 au intrat pina-n centrul satului si au impuscat citiva civili nevinovati, femei si batrini. Multa apa a curs pe Nistru, multi dintre locuitorii din Gisca si Firladeni sint prieteni, se ajuta, mai trec o marfa prin porumb, in loc de granita (ca sa nu plateasca vama), dar cind vine vorba de razboi, tarina si mortii din vremurile alea, se-ncrunta si se despart, fiecare luind-o spre partea sa de granita. Da sa se insereze cind Constantin Marca ne invita la el acasa. O cladire mare, alba, asezata sus pe deal, chiar sub padure. Cu razboiul, am lasat la Protigal (o suburbie a Tighinei) casa cu doua etaje facuta de mine. N-am luat nimic din ea, doar hainele de pe noi. Nu mai sint decit peretii. Acum trebuie sa o las si pe asta de la Firladeni. Am construit-o in 1995. Nici aici nu mai pot sta. Ne interzice sa ne indepartam pe potecutele ce pornesc de la casa si se pierd prin padurea deasa. Ne spusese cineva ca Marca a pus capcane pentru eventualii nepoftiti din Transnistria. Si mai aflaseram ca are si arme, si grenade. La insistentele noastre, Constantin scoate o pusca veche si ne demonstreaza ca a ramas un tintas bun. Spulbera din primul glont piatra asezata pe un zidulet. Isi ridica privirea de pe locul unde a stat piatra spre linia orizontului, stringe in mina batrina arma si ofteaza din toti rarunchii: Dorm cu arma asta la cap. Ii astept. De venit, au sa vina! Daca nu azi, miine, da or sa vina dupa mine!.

 

(Materialul, semnat Mariana Bechir a fost preluat din cotidianul Evenimentul Zilei).

 

 
Fragmente de civilizatie eneolitica la Pauleni-CiucPDF Print E-mail
Miercurea Ciuc, Romania/Romanian Global News
Accesari :209
Thursday, 26 August 2004
Mai multe statuete antropomorfe, piese de ceramica, ustensile sau fragmente de arme datand din eneolitic au fost descoperite de curand la Pauleni-Ciuc.

Lucrarile la situl de la Pauleni-Ciuc au inceput in primele zile ale lui august si au culminat zilele trecute cu descoperirea acestor ramasite apartinand perioadei eneoliticului pe teritoriul romanesc. Este vorba despre zece statuete si fragmente de statuete din piatra ale unor femei cu bratele incrucisate, pozitie ce aminteste de un ritual de adoratie. Tot aici au fost descoperite urmele a doua locuinte datand din aceeasi perioada (4500-4000 I.Hr), la fel ca si mai multe vase de ceramica, sau obiecte de uz gospodaresc. si resturi ale unor arme (varfuri de sageti de silex). Situl de la Pauleni-Ciuc urmeaza sa fie cercetat si din perspectiva etnografica, urmarindu-se eventualele similaritati intre modul de viata din eneolitic si cel contemporan traditional. Asezarea de la Pauleni, situata la 10 km de Miercurea Ciuc, a fost decoperita in perioada interbelica, iar sapaturile efectuate acolo au fost reluate in 2000-2001 de cercetatorii de la Muzeul Carpatilor Rasariteni, Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, Institutul Roman de Tracologie si Complexul Muzeal Judetean Neamt.

 
Argint olimpic pentru Ionela Tarlea la 400m garduriPDF Print E-mail
Atena, Grecia/Romanian Global News
Accesari :279
Thursday, 26 August 2004
In cursa feminina de 400 de metri garduri, desfasurata miercuri, 25 august, atleta romanca Ionela Tarlea-Manolache s-a clasat a doua, aducand Romaniei inca o medalie de argint.

Aurul la 400 de metri garduri a fost adjudecat de grecoaica Halkia, care a devenit astfel a treia femeie medaliata cu aur din istoria olimpica a Greciei. Fani Halkia din Grecia a castigat aurul reusind sa obtina un timp de 52.77 secunde, iar Tarlea  a venit in spatele sau la numai 53.38 de secunde. Bronzul olimpic in aceasta proba i-a revenit atletei din Ucraina, Tatyana Tereshchuk-Antipova, cu timpul de 53.44 secunde. Ionela Tarlea a confirmat in acesta cursa ca este una dintre cele mai mari atlete romance, cea mai mare sprintera, campioana mondiala la 200m, dubla campioana olimpica la 400m, iar acum vicecampioana olimpica. Romanca din Valcea  a obtinut astfel in cursa de miercuri seara cea de-a doua medalie olimpica pentru atletismul romanesc la Atena, dupa cea obtinuta la triplusalt de Marian Oprea.

 
Blocul Moldova Democrata vrea iesirea Basarabiei din CSIPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :194
Thursday, 26 August 2004
Integrarea europeana a Republicii Moldova prevede renuntarea ei la statutul de membru al CSI a declarat miercuri 25 august, unul dintre liderii Blocului Moldova Democrata, Dumitru Braghis, pe fondul demararii campaniei electorale.

In cadrul unei conferinte de presa acesta a adaugat: Chisinaul trebuie sa revada toate acordurile semnate si ratificate de Parlament, mai ales acelea care au fost aprobate, dar care nu functioneaza. Potrivit lui, relatiile din cadrul CSI ar trebui sa fie schimbate pe relatii bilaterale ale Republicii Moldova cu celelalte tari membre. Am impresia ca in prezent, CSI, prin faptul ca Federatia Rusa a inceput deja sa iasa partial din CSI prin contestarea anumitor acorduri ale acestei comunitati, seamana cu un colos  care nu are perspectiva reala de functionare, a declarat Braghis. In alt context, liderii BMD au ferma convingere ca mentinerea la putere a Partidului Comunistilor discrediteaza tara pe arena internationala, aduce amenintari serioase proceselor democratice din societate, nu asigura un ritm accelerat cresterii bunastarii cetatenilor, pune sub semnul intrebarii insasi existenta statului. Intr-o declaratie de program a BMD, prezentata miercuri presei se arata ca in pofida tertipurilor ideologice ale comunistilor, decalajul izbitor dintre veniturile unui numar mic de oameni bogati si cele ale majoritatii populatiei, pe care o constituie cetatenii saraci, continua sa ramana o realitate dura in Republica Moldova, fiind dovada cea mai elocventa ca tara se afla in zona unui risc social-economic sporit si nu poate conta pe o dezvoltare durabila si stabila. Potrivit liderilor BMD, dezastrul economic are loc pe fundalul unei degenerari a atmosferei psihologice din societate. Prin concursul direct al partidului de guvernamant, societatea este divizata in grupuri aflate intr-un conflict permanent. Actiunile puterii sunt orientate spre supunerea oarba a societatii civile, a mijloacelor de informare in masa, a sistemului judecatoresc si a miscarii sindicale in fata intereselor egoiste ale guvernarii comuniste. Promisiunile comunistilor de a solutiona in scurt timp diferendul transnistrean si de a unifica tara, s-au soldat cu un faliment total si au condus, de fapt, la degradarea relatiilor dintre cele doua maluri ale Nistrului, acestea ajungand in stare de razboi nedeclarat. Liderii BMD considera ca sarcina lor consta in depasirea gravelor greseli comise de actuala conducere comunista in procesul solutionarii conflictului transnistrean. Reglementarea politica in Transnistria prin federalizare, in conditiile pastrarii regimului antidemocratic separatist de la Tiraspol, va conduce iminent la destramarea statalitatii moldovenesti. Conflictul transnistrean poate fi reglementat pe calea modernizarii actualului mecanism international de mediere - din care fac parte OSCE, Rusia si Ucraina, - prin implicarea, in acest proces, a Uniunii Europene, a SUA si a Romaniei, iar problemele cu care se confrunta locuitorii din Transnistria trebuie sa fie solutionate, in primul rand, in cadrul unui statut special conform prevederilor Cartei Europene a autonomiei locale si actualei Constitutii a Republicii Moldova. In cautarea solutiei pentru conflictul transnistrean accentul trebuie transferat de pe incercarile de obtinere a unui consens cu regimul separatist, pe asigurarea intereselor reale ale populatiei din zona transnistreana a Republicii Moldova. BMD se pronunta, de asemenea, pentru retragerea neconditionata a prezentei militare ruse din Republica Moldova. In domeniul politicii externe, BMD insista asupra prioritatii scopurilor si sarcinilor ce tin de integrarea europeana. BMD pledeaza pentru un parteneriat durabil cu Germania si cu Franta, ca locomotive ale procesului de extindere si consolidare a Europei unite. De asemenea, liderii acestui bloc vor actiona pentru reabilitarea relatiilor, deteriorate de regimul comunist, cu cei mai apropiati vecini - Romania si Ucraina, dezvoltarea acestora devenind a doua prioritate in politica externa. Liderii BMD dezaproba politica duplicitara, dominata de spirit parazitar, promovata de actuala guvernare fata de Rusia. Ei se pronunta pentru imprimarea unui caracter pragmatic relatiilor cu Federatia Rusa, care trebuie sa fie reciproc avantajoase, in cadrul unui parteneriat strategic real si pentru stabilirea unor relatii speciale cu SUA - statul cu cel mai puternic potential din lume, cu o pondere substantiala in institutiile financiare internationale, precum si cu o autoritate impunatoare in ceea ce priveste promovarea democratiei si a drepturilor omului in lumea contemporana. BMD considera ca printre cele mai importante sarcini ale politicii externe a statului trebuie sa fie promovarea intereselor economice externe ale Republicii Moldova, inclusiv protejarea pe toate caile a drepturilor concetatenilor aflati peste hotare. Politica externa trebuie sa devina un pivot eficient de ridicare a nivelului de viata al cetatenilor nostri, se mai arata in declaratia de program a BMD.

 

 
Canalul Bastroe va fi totusi inauguratPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :518
Thursday, 26 August 2004
Canalul Bastroe va fi inaugurat joi, 26 august, in prezenta presedintelui Leonid Kucima. Desi numeroasele critici internationale au bombardat in ultima perioada autoritatile de la Kiev, Ucraina a spus un hotarat si raspicat nu tututor incercarilor de rezolvare  a situatiei din Delta Dunarii.

Desi Uniunea Europeana si Statele Unite s-au implicat in aplanarea conflictului romano-ucrainean, trimitand nenumarate avertismente in legatura cu riscurile la care este expus ecosistemul Deltei Dunarii, Ucraina a mers cu atat mai departe cu cat a inceput de curand sa acuza Romania ca prezinta gresit problema. Autoritatile de la Kiev au aratat ca nu vad nici un motiv de ingrijorare si ca este vorba despre un presupus pericol, ei afirmand ca au trimis deja materialele privitoare la acest proiect catre Statele Unite si Uniunea Europeana. Dupa darea in folosinta  a canalului navigabil Bastroe, Ucraina va avea acces direct la Marea Neagra, nu va mai fi nevoita sa plateasca tarii noastre taxe pentru ca navele ucrainiene sa ajunga la mare pe bratul Sulina, ceea ce va reprezenta bani in plus pentru Ucraina. La inaugurarea programata sa se desfasoare astazi ucrainienii au trimis invitatii chiar si ambasadorului roman la Kiev. Ceremonia ar putea avea loc pe un vas la Vilkov sau la Izmail.

 
Politia din Dublin cere sprijin populatiei pentru gasirea Larisei FloraPDF Print E-mail
Dublin, Irlanda/Romanian Global News
Accesari :212
Thursday, 26 August 2004
Politia irlandeza a facut recent inca un apel catre cetateni pentru a finaliza ancheta deschisa in cazul disparitiei unei romance de 16 ani.

Larisa Flora a disparut de la locuinta sa din Dublin. Politia a facut publice semnalmentele ei, in speranta ca cineva o va recunoaste si va anunta autoritatile.  Larisa are aproximativ 1,65 metri inaltime, este bruneta, cu parul lung si are ochi caprui. Ultima data cand a fost vazuta, adolescenta purta un tricou alb si pantaloni trei sferturi, de aceeasi culoare. Autoritatile cred ca tanara s-ar putea afla undeva in centrul orasului Dublin, dar nu au nici o informatie legata de locul exact in care ar putea fi gasita.

 
Pe 1 septembrie PPCD va manifesta in fata ambasadei Rusiei la ChisinauPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :157
Thursday, 26 August 2004
Primaria municipiului Chisinau a autorizat miercuri, 25 august, mitingul de protest al Partidului Popular Crestin Democrat, care urmeaza sa se desfasoare la 1 septembrie curent in fata Ambasadei Federatiei Ruse.

Reamintim ca la 17 august, PPCD a solicitat autorizarea unui miting de protest, la 1 septembrie, intre orele 11.00-14.00, in fata Ambasadei Federatiei Ruse in Republica Moldova, aceasta intrunire constituind un semn de protest impotriva regimului separatist de la Tiraspol. Deputatii PPCD, Vlad Cubreacov si Stefan Secareanu, si secretarul general al PPCD, Ion Neagu si-au asumat angajamentul sa asigure desfasurarea actiunii de protest in mod pasnic, solicitand asigurarea sonorizarii, unei scene, asigurarea cu energie electrica si stoparea circulatiei rutiere pe segmentul din fata Ambasadei ruse pe bulevardul Stefan cel Mare. Viceprimarul de Chisinau, Gheorghe Susarenco, a declarat miercuri in cadrul unei sedinte ca dreptul cetatenilor la intruniri este unul natural si constitutional. Potrivit secretarului general al PPCD, Ion Neagu, in Transnistria sunt violate drepturile copiilor de la cele 6 scoli romanesti, sunt incalcate drepturile taranilor din satele Cosnita, Dorotcaia, Parata si Cocieri, toate aceste incalcari fiind consecintele ocuparii acestui teritoriu de catre Federatia Rusa. Prin mitingul din 1 septembrie, PPCD isi va manifesta indignarea fata de deciziile autoritatilor transnistrene, care sunt aservite intereselor rusesti, a precizat Neagu.

 
Elie Wiesel lanseaza un apel de oprire a violentelor la DarfurPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :227
Thursday, 26 August 2004
Laureatul originar din Romania al Premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel, unul dintre supravietuiorii Holocaustului, s-a alaturat miercuri, 25 august apelurilor de incetare a violentei in regiunea sudaneza Darfur.

Consiliul de Securitate ONU a acordat un ultimatum ce expira la 30 august pentru incetarea violentei in zona Darfur, urmand ca nerespectaea acestui ultimatum sa atraga consecinte nespecificate inca. Zeci de mii de civili au fost ucisi in regiune, si mai bine de un milion au ramas fara adaposturi in urma luptelor dintre grupurile de rebeli si militiile guvernamentale. Elie Wiesel, romanul castigator al premiului Nobel  a accentuat intr-o conferinta telefonica, organizata de mai multe organizatii umanitare, ca situatia de la Darfur este de interes pentru intreaga lume. Este in pericol umanitatea noastra, a aratat el, adaugand ca declara asta in calitatea de profesor, scriitor si evreu. Wiesel a cerut sa se faca presiuni internationale mult mai importante asupra Sudanului pentru a stopa violentele la Darfur. Se pare ca aceasta comunitate internationala a inceput sa fie mai binevoitoare fata de criminali, a spus Wiesel. El a aratat ca este nevoie de mai multa imaginatie sau compasiune. Ceea ce trebuie facut, trebuie facut cat mai grabnic. Fiecare zi de inactiune produce mai multe victime si ii ajuta pe criminali, pe torturatori (...). Elie Wiesel s-a nascut in 1928, la Sighet, in Transilvania. Avea 15 ani cand nazistii l-au deportat impreuna cu familia sa la Auschwitz, unde mama sa si o sora au murit. Alaturi de tatatl sau a fost mutat apoi la Buchenwald, unde acesta s-a si stins din viata imediat dupa eliberarea lagarului in 1945. Dupa razboi Elie Wiesel a studiat la Paris, devenind mai tarziu jurnalist. De-a lungul activitatii sale, el a fost implicat in mai multe actiuni de aparare a cauzei evreilor rusi, indienilor Miskito din Nicaragua, refugiatilor din Cambodgia, kurzilor, victimelor foametei din Africa, victimelor apartheid-ului din Africa de Sud si victimelor razboiului din fosta republica Iugoslavia. Wiesel traieste acum la New York, fiind cetatean american din 1963.

 
Gica Craioveanu devine cetatean spaniolPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :281
Thursday, 26 August 2004
Gruparea spaniola El Getafe spera ca atacantul roman Gica Craioveanu va obtine cetatenia spaniola inainte de 31 august.

La aceasta data se incheie, de altfel, termenul permis pentru inscrierea jucatorilor. Daca atacantul devenit deja legenda la Getafe ar obtine dubla cetatenie in timp util ar face posibila si venirea lui Cosmin Contra de la Atletico Madrid la El Getafe. Dupa cum a asigurat presedintele clubului la care activeaza Craioveanu, sosirea lui Contra este si o conditie indispensabila pentru ca gruparea sa beneficieze de serviciile lui Gabriel Fernandez si Javier Arizmendi, si ei de la Atletico Madrid. Am ajuns la o intelegere cu gruparea madrilena pentru cazul in care cei doi vor dori sa paraseasca Atletico, urmand ca ei sa vina la Getafe, a spus Torres, adaugand ca primordiala este insa venirea lui Contra. Conditia pentru ca cei doi, sau macar unul dintre ei, sa joace pentru Getafe este sa vina si romanul, iar pentru asta trebuie sa se rezolve cu actele lui Gica (n.r. Craioveanu). Torres a aratat ca nu exclude posibilitatea ca lateralul roman Cosmin Contra sa soseasca la Getafe abia prin decembrie, perioada in care cu siguranta Gica Craioveanu va primi cetatenia spaniola.

 

 
Seara romano-vieneza a artelorPDF Print E-mail
Viena, Austria/Romanian Global News
Accesari :241
Thursday, 26 August 2004
In cadrul serii artelor desfasurata joi, 26 august, la Institutul Cultural Roman din Viena vor fi invitati scriitorul si poetul iesean Dan Lungu si cantareata si pictorita Bea Zaunschirm din Graz.

Dan Lungu, lector al Facultatii de Filozofie din cadrul Universitatii Al. I. Cuza din Iasi va prezenta versuri aparute in limba germana in noua antologie lirica a CLUBULUI 8 din Iasi, informeaza Institutul Cultural Roman din Viena. Club 8, clubul literatilor din Iasi, este una dintre cele mai active asociatii de gen, care s-a impus nu numai in tara ci si in strainatate. Club 8 se afla, de altfel, in sransa legatura cu Societatea culturala Kulturkontakt Viena, cu care a derulat si continua sa deruleze mai multe proiecte literare. Cealalta invitata a serii, Bea Zaunschirm, cunoscuta sansonetista, pictorita si moderatoare de seri muzical-literare va prezenta in seara vieneza a artelor o serie de compozitii proprii si un ciclu de picturi inspirate din curgerea apei si a timpului, dupa cum arata chiar artista, citata de materialul de presa transmis de Institutul Cultural Roman din Viena. Seara artelor se inscrie in lungul sir de astfel de evenimente organizate de Institut, ce isi propune sa aduca laolalta artisti din Romania, dar si din Austria, acestia din urma fiind in numar tot mai mare si tot mai fideli prieteni ai culturii romanesti.

 
Arta romaneasca in GreciaPDF Print E-mail
Atena, Grecia/Romanian Global News
Accesari :257
Thursday, 26 August 2004
Gheorghe Anghel, profesor la Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti, expune zilele acestea In Grecia.

Expozitia sa, dedicata marelui poet Kavafis, a fost vernisata la 17 august si mai poate fi vizitata pana duminica, 29 august, la centrul Olimpic Balcanic din Maroussi. Lucrarile prezentate in cadrul expozitiei mai pot fi vazute si la Ambasada Romaniei, expozitie la vernisajul careia artistul roman a fost prezentat de Scarlat Arion, profesor universitar la La Verne, in Atena. Gheorghe Anghel este unul dintre cei mai cunoscuti maestri ai generatiei mature. El s-a nascut in anul 1938, intr-o familie mixta, din mama grecoaica si tata roman. Anghel studiaza cu asiduitate elenismul si arheologia, prezentand in lucrarile sale elemente bizantine, imbinate cu rafinamente mediteraneene.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions