Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2004 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2004
<<
Mai 2004
>>
D
L
M
M
J
V
S
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          
Cautare
AVAS a primit doua oferte pentru UTA AradPDF Print E-mail
Romania/Romanian Global News
Accesari :696
Monday, 31 May 2004
Pana la termenul limita de depunere a ofertelor pentru achizitionarea pachetului de actiuni detinut de stat la S.C.UTA S.A. Arad, la sediul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului au fost primite doua oferte din partea investitorilor interesati de preluarea societatii. Acestia sunt: S.C. CODLEA ARCTIC S.R.L. Arad si S.C. BEGACOM S.A. Timisoara, informeaza un comunicat al AVAS. Societatea a fost lansata luna trecuta la privatizare prin negociere pe baza de oferte finale, imbunatatite si irevocabile. La negociere vor putea participa numai ofertantii care au avut o cifra de afaceri de minim 5 milioane EURO in 2003 si care vor depune un proiect de realizare a unui parc industrial pe platforma UTA. S.C. UTA S.A. este o societate comerciala mijlocie, cu un capital social de peste 27 de miliarde de lei, inclusa in programul PSAL II. Societatea are ca obiect de activitate producerea si comercializarea firelor si tesaturilor din bumbac si tip bumbac. AVAS detine in prezent 99,25% din actiuni, restul fiind in posesia altor actionari.
 
Ministerul Justitiei si-a prezentat “deficientele” intr-un raport preliminarPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania / Romanian Global News
Accesari :688
Monday, 31 May 2004
Un studiu iniţiat de Ministerului Justiţiei, n a doua jumătate a anului 2003, avnd ca scop evaluarea integrităţii şi a capacităţii de rezistenţă a sistemului judiciar la fenomenul corupţiei, a avut ca punct de plecare existenţa unei percepţii publice negative asupra justiţiei, precum şi problemele specifice sesizate n cadrul negocierilor de aderare a Romniei la Uniunea Europeană, finalizandu-se cu acest raport preliminar din care vom spicui in cele ce urmeaza.

Obiectivele cercetării au vizat identificarea factorilor şi a circumstanţelor care generează şi favorizează actele de corupţie n sistemul judiciar, precum acelea care produc disfuncţii şi afectează negativ calitatea actului de justiţie. Cele 39 de ntrebări ale chestionarului au avut n vedere, n principal, următoarele aspecte:

1.  - Trăsăturile generale ale sistemului judiciar

2.  - Independenţa judecătorilor şi presiunile exercitate asupra acestora

3.  - Statutul social-economic al judecătorului

4.   - Integritatea şi rezistenţa la corupţie

5.  - Percepţia negativă asupra justiţiei

6.  - Relaţia cu parchetul

7.    - Relaţia cu mass-media

             Pe baza unei metodologii specifice de completare, chestionarul a fost distribuit tuturor curţilor de apel, pentru a fi completat de toţi judecătorii din ţară, sub rezerva anonimatului.

              Rata participării judecătorilor la completarea chestionarului a fost de peste 99% (3403 judecători din 3422).

              Prima parte a evaluării ne oferă o apreciere din interior a sistemului judiciar (prima figură sintetizează setul de ntrebări).

         Doar 3 dintre cele 8 trăsături chestionate se află n cuadrantul superior (transparenţă, competenţă şi accesibilitate). Media funcţionalităţii sistemului judiciar romnesc este de 75%. Cu alte cuvinte, justiţia funcţionează n doar 75% din cazuri, conform opiniei judecătorilor. Această cifră este sensibil mai ridicată dect cea furnizată de beneficiarii sistemului de justiţie: nivelul de satisfacţie al cetăţenilor faţă de sistemul judiciar este de 38%, iar al companiilor comerciale de 28%, conform Băncii Mondiale (2001), iar nivelul ncrederii populaţiei n sistemul judiciar a oscilat n jurul valorii de 50% (OSI, monitorizat ncepnd din 1996).

         In ceea ce priveşte calitatea cadrului legislativ, doar 7.5% (medie ponderată) din judecători sunt mulţumiţi de calitatea legislaţiei romneşti, un procentaj aflat mult sub limita critică (70-80%). 86% dintre respondenţi consideră că nivelul calitativ scăzut al legislaţiei afectează calitatea actului de justiţie. Legat de capacitatea sistemului judiciar de a rezista presiunilor nelegale, exercitate asupra judecătorilor, este necesar să existe garanţiile legale care să asigure independenţa acestora, iar din acest punct de vedere, cea mai mare parte a judecătorilor consideră că aceste garanţii, fie sunt insuficiente, fie chiar inexistente (81%).

         n acelaşi timp, se impune asigurarea protecţiei judecătorilor faţă de eventualele riscuri ce decurg din ndeplinirea atribuţiilor, covrşitoarea majoritate a judecătorilor (94%) considernd că această protecţie nu este asigurată.

         Rezumnd, putem aprecia că cea mai mare parte a corpului judecătoresc solicită garanţii depline pentru asigurarea independenţei şi protecţiei.

          3. Statutul social-economic al judecătorului

         Judecătorii consideră că, n general, dispun de condiţii de muncă, de salarizare şi de locuinţă satisfăcătoare.

         n ceea ce priveşte informatizarea, doar 44% dintre judecători dispun de calculatoare, iar dintre aceştia, mai puţin de jumătate (41%) le utilizează efectiv. Aceasta relevă o acoperire efectivă cu tehnica informatică de 18% la nivelul ntregii ţări. Acoperirea este satisfăcătoare (peste 61% acoperire efectivă) n ceea ce priveşte bazele de date de legislaţie (80%) şi jurisprudenţă (50%), n timp ce alte tipuri de baze de date sunt extinse cu precădere la nivelul instanţelor superioare. Totodată, judecătorii arată, n marea lor majoritate că se impune acordarea de indemnizaţii suplimentare celor cu un volum de activitate mai mare (complexitate sau cantitativ).

 4. Integritatea şi rezistenţa la corupţie

         Odată cu asigurarea deplinei independenţe, trebuie realizată şi o responsabilizare pe măsură a judecătorului, construirea acestui binom fiind absolut necesară pentru funcţionarea optimă a justiţiei. Este ngrijorător faptul că un procent relativ ridicat (16%) nu nţeleg să-şi asume responsabilitatea actului de justiţie, iar cei mai mulţi (88%) nu au ştiinţă despre măsuri disciplinare luate atunci cnd s-au pronunţat hotărri n flagrantă contradicţie cu legea.

         Judecătorii consideră că actualele incompatibilităţi prevăzute de lege sunt, n general, suficiente (67%).

         n ceea ce priveşte incidenţa corupţiei, doar un procent minor de judecători (14%) au afirmat că au ştiinţă despre cauze n care s-au oferit ori pretins bani ori alte foloase, iar un procent mult mai mic (6%) au afirmat că li s-au oferit bani ori alte foloase.

B. Sinteza studiului

Procentajele sunt mai ridicate dect cele revelate de studiul Băncii Mondiale (2001): n mediul de afaceri, 5% dintre cei chestionaţi au fost confruntaţi cu cazuri de corupţie n instanţele judecătoreşti, iar probabilitatea ca un justiţiabil să fie nevoit să plătească mită n instanţă este de 2.4%! Cu toate acestea, nivelul corupţiei percepute este mult mai ridicat (65% dintre respondenţi consideră că toţi sau aproape toţi oficialii sunt corupţi). n rndurile cetăţenilor, deşi un număr mult mai mare de respondenţi s-a confruntat cu cazuri de corupţie (22%), nivelul perceput al corupţiei este mai scăzut (55%).

          n ceea ce priveşte atribuţiile preşedinţilor de instanţă, 74% dintre judecători s-au confruntat cu situaţii de nerespectare a principiului continuităţii n compunerea completelor de judecată, şi 55% dintre ei consideră că atribuţiile preşedinţilor de instanţă cu privire la repartizarea sau redistribuirea cauzelor ar trebui desfiinţate.

          Cu privire la implementarea codurilor deontologice şi profesionale, studiul relevă faptul ca doar n jumătate din cazuri (51%) acestea pot fi consultate de justiţiabili.

          5. Percepţia negativă asupra justiţiei

         Constatăm că această percepţie este explicată de majoritatea judecătorilor, prin indicarea unor factori exteriori sistemului judiciar, respectiv reflectarea mediatică şi subiectivitatea justiţiabililor şi numai n mod secundar, prin carenţe ale sistemului judiciar, cum ar fi: soluţiile nelegale şi netemeinice; ntrzieri n executarea hotărrilor şi n soluţionarea unor cauze.

Corelnd aceste răspunsuri cu cele privind trăsăturile sistemului judiciar, unde judecătorii se pronunţă n sensul existenţei unor carenţe grave n nfăptuirea şi calitatea actului de justiţie, datorate unor cauze interne ale sistemului judiciar, tragem concluzia că centrul de greutate al responsabilităţii, pentru percepţia publică negativă asupra justiţiei, este deplasat de la cauzele interne (esenţiale), la cele externe (secundare).

         1. Trăsăturile generale ale sistemului judiciar

Prima parte a evaluării ne oferă o apreciere din interior a sistemului judiciar (prima figură sintetizează setul de ntrebări).

         Doar 3 dintre cele 8 trăsături chestionate se află n cuadrantul superior (transparenţă, competenţă şi accesibilitate). Media funcţionalităţii sistemului judiciar romnesc este de 75%. Cu alte cuvinte, justiţia funcţionează n doar 75% din cazuri, conform opiniei judecătorilor. Această cifră este sensibil mai ridicată dect cea furnizată de beneficiarii sistemului de justiţie: nivelul de satisfacţie al cetăţenilor faţă de sistemul judiciar este de 38%, iar al companiilor comerciale de 28%, conform Băncii Mondiale (2001), iar nivelul ncrederii populaţiei n sistemul judiciar a oscilat n jurul valorii de 50% (OSI, monitorizat ncepnd din 1996).

          n ceea ce priveşte calitatea cadrului legislativ, doar 7.5% (medie ponderată) din judecători sunt mulţumiţi de calitatea legislaţiei romneşti, un procentaj aflat mult sub limita critică (70-80%). 86% dintre respondenţi consideră că nivelul calitativ scăzut al legislaţiei afectează calitatea actului de justiţie. 

         6. Relaţia cu parchetul

         Judecătorii apreciază relaţia cu parchetul cel puţin satisfăcătoare (94%) şi se pronunţă (79%) pentru acordarea statutului de independenţă a procurorului, ca o garanţie a creşterii eficienţei actului de justiţie.

         7. Relaţia cu mass-media

         Judecătorii apreciază (83%) că presa are dreptul să informeze opinia publică cu privire la cazuistica dedusă judecăţii şi activitatea generală a sistemului judiciar, dar şi exprimă (95%) nemulţumirea faţă de reflectarea eronată a cazurilor deduse judecăţii de către mass-media şi faţă de faptul că cele mai frecvente presiuni exercitate asupra judecătorilor, n scopul pronunţării unor anumite soluţii sunt de natură mediatică.

          IV. Măsurile propuse de judecători pentru ameliorarea sau eliminarea disfuncţionalităţilor sistemului judiciar

         n răspunsurile la chestionar, judecătorii au formulat şi propuneri pentru ameliorarea sau eliminarea carenţelor sistemului judiciar, la care deja am făcut referire şi pe care le sintetizăm, mai jos.

         Aceste propuneri pot fi grupate n două categorii:

a)     măsuri organizatorice, de natură să descongestioneze activitatea şi să nlăture posibilitatea oricăror influenţe;

b)     măsuri legislative sau de altă natură.

a)     măsuri organizatorice;

         - repartizarea aleatorie a cauzelor şi desfiinţarea atribuţiilor preşedinţilor de instanţe (55% se pronunţă pentru), n acest sens, cu propunerea adoptării unui sistem de conducere colegial (46% pro)  şi a sistemului aleatoriu de repartizare a cauzelor (76% o consideră benefică şi necesară, iar 23% o consideră insuficientă) n scopul reducerii posibilităţilor de a se exercita influenţe contrare legii;

         - repartizarea echilibrată şi proporţională a cauzelor n şedinţele de judecată (84%), suplimentarea numărului de judecători şi de personal auxiliar, dotarea cu mijloace tehnice şi informatice (78%), proceduri prealabile de mediere (67%), n scopul operativizării activităţii instanţelor;

      - acordarea de indemnizaţii suplimentare celor cu un volum de activitate mai mare din punct de vedere al complexităţii şi al cantităţii (80%). Notă: n 91% din cazuri se acordă astfel de indemnizaţii.

          b) măsuri legislative sau de altă natură

- asigurarea deplinei independenţe a judecătorilor, coroborat cu responsabilizarea lor n mod corespunzător  (aceste elemente fac obiectul proiectelor de lege privind organizarea judiciară, statutul magistratului şi cea privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii);

- asigurarea unei protecţii reale a persoanei magistratului judecător;

- revizuirea statutului procurorului, n scopul asigurării unei independenţe reale a acestuia (79%).

Avnd n vedere cele prezentate mai sus, propunem:

- naintarea prezentului raport către Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi preşedinţilor curţilor de apel, pentru analiză şi formularea eventualelor propuneri;

- supunerea, spre analiză, a prezentului raport, oficialilor Uniunii Europene;

-  prezentarea acestui raport, experţilor Băncii Mondiale;

          - continuarea şi aprofundarea prezentei cercetări, n plan teritorial, pe grade de jurisdicţie, precum şi la nivelul Ministerului Public, notarilor,  a avocaţilor şi  executorilor judecătoreşti).
 
Anul viitor, in Romania vor functiona tribunale ale munciiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :576
Monday, 31 May 2004
Ministrul Muncii si Solidaritatii Sociale si Familiei, Elena Dumitru a anuntat, luni, 31 mai, ca primele tribunale ale muncii vor intra in functiune incepand cu anul viitor. Elena Dumitru a avertizat, in acest context, ca magistratii trebuie sa fie bine pregatii pentru a prelua astfel de cazuri. In perioada 31 mai - 01 iunie, la Bucuresti se desfasoara  o conferinta chiar pe aceasta tema, conferinta organizata de Biroul International al Muncii n colaborare cu ministerul roman de resort ai Institutul National al Magistraturii. La manifestari particip  si specialisti de la Institutul pentru Legislatia Muncii din Germania si de la Ministerul Muncii din Belgia. Ministrul roman spera ca anul viitor sa intre in functiune 14 astfel de tribunale, in acest sens mizand si pe sprijinul sindicatelor si al patronatelor, care vor trebui sa ii sustina pe magistratii de profil.
 
Protectie militara a mediului in Marea Neagra, Marea Caspica, Dunarea si DeltaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :623
Monday, 31 May 2004
Inspectorul-sef pentru protectia mediului si a muncii din cadrul Inspectoratului Map, col. Florea Surdu, a anuntat, luni, 31 mai, in cadrul unei conferinte de presa, ca  reprezentantii a 33 de tari membre NATO si semnatare ale Programului Parteneriat pentru Pace din Europa Centrala si de Est intentioneaza sa creeze un pod de cooperare militara regionala pentru protectia mediului ntre Marea Neagra, Marea Caspica, Bazinul Fluviului Dunarean si al Deltei. Aceasta tema a fost abordata in cadrul Conferintei anuale pe probleme de mediu, organizata de Inspectoratul Ministerului Apararii Nationale (MApN) n colaborare cu Comandamentul SUA din Europa (USEUCOM). "Este un semnal n perspectiva integrarii n Uniunea Europeana dupa cel dat anul trecut, la Tallinn, cand s-au pus bazele protejarii si cooperarii n acest domeniu, n zona Marii Baltice", a spus Surdu. El a precizat ca Romania a instituit un set de acte normative privind protejarea mediului nconjurator. n planul de masuri initiate n aceste domeniu, a adaugat col. Florea Surdu, au fost demarate doua proiecte pilot privind, pe de o parte, construirea unui cuptor de incinerare a deseurilor toxice din Spitalul Militar Central, iar pe de alta parte, managementul Aeroportului Mihail Kogalniceanu din judetul Constanta. "Pentru construirea incineratorului, MApN a investit 250.000 de euro, iar pentru proiectul pilot vizand baza militara Mihail Kogalniceanu, 10.000 de euro, 20 milioane USD venind de la partenerul american", a mentionat Surdu. Pe de alta parte, el a informat asupra unui act normativ promovat de MApN, cu avizul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, privind protectia  zonelor costiere si a activitatilor ce se desfasoara n Marea Neagra, Dunare si Delta Dunarii. "Actualmente nu se desfasoara activitati militare care sa polueze aceste zone", a subliniat oficialul MApN. Pentru protejarea acestor zone s-a pronuntat si capitanul Andrew Ritchie, din partea Comandamentului Trupelor Americane din Europa. Se poate spune ca aceasta initiativa are si menirea de a descuraja actiunile iresponsabilie ale Kiveului, de construire a unei cai navigabile, pe Barsa, desi a fost averizat ca risca distrugerea Deltei Dunarii.
 
Interviu cu Secretarul de Stat la Departamentul Romanilor de PretutindeniPDF Print E-mail
Romanian Global News
Accesari :774
Monday, 31 May 2004

RGN: Ce ne puteţi spune despre relaţiile dintre Romnia si Serbia?

Este un lucru bine cunoscut, e deja o axiomă, nu trebuie să o mai spunem, că ntre romni şi srbi, n general, şi ntre Romnia şi fosta Iugoslavie, actualmente Serbia şi Muntenegru au fost relaţii deosebit de bune si politic şi economic, relaţii care sperăm să devină şi mai bune, acum, odată ce, acordul de liber schimb ntre Romnia şi Serbia şi Muntenegru a intrat n vigoare. De asemenea relaţiile interumane şi relaţiile culturale au fost deosebite. cestea sunt importante mai ales acum cnd, Serbia are nevoie de sprijinul prietenilor, şi cu Romnia se poate ncepe, n tot ceea ce şi doreşte, ca traseul european, sa se incheie cu aderarea la Uniunea Europeană, acolo unde este si locul Serbiei şi Muntenegrului, alături de familia europeană. Există un tratat semnat pentru protecţia minorităţilor naţionale, din Romania respectiv Serbia. Acest acord a fost ratificat doar de partea romnă, deocamdată, dar azi m-am ntlnit cu ministrul pentru Drepturile Omului şi minorităţilor naţionale domnul Ljaić, care m-a informat de faptul că n viitoarea şedinţă a Guvernului Unional din iunie a.c. se intenţionează aprobarea proiectului de lege şi după accea, va fi transmis la Parlament pentru ratificare. Va fi un lucru foarte important, pentru că odată intrat n vigoare, va permite romnilor indiferent cum se numesc ei, aici n Serbia, romni sau valahi, să beneficieze de prevederile acestui acord, pentru prezervarea identităţii naţionale.

RGN. Cum apreciaţi discuţiile purtate cu Ministrul Ljaić?

A fost prima ntlnire a oficialilor, din cele două state, responsabili pe problematica minorităţilor. A fost o ntlnire deosebit de bună, progresivă, ntr-un spirit foarte bun, mi-a făcut plăcere să discut cu domnul ministru Ljaić, in legatura cu relaţiile bilaterale, dar şi situaţia romnilor din Serbia-Muntenegru. Am nregistrat disponibilitatea politică deosebită pentru a sprijini, romnii-valahi care trăiesc n Serbia de nord-est, pe linia protejării şi prezervării identităţii şi deschiderea pentru acordarea sprijinului reconfigurării Consiliului Naţional al Romnilor, care n clipa de faţă funcţionează ntr-o formulă nereprezentativă. De ce nereprezentativă? Pentru că nu include o bună parte din romanii reprezentati prin asociaţiile lor din Voivodina şi nu include nici o asociatie romaneasca din Serbia de nord-est, din ceea ce numim noi n mod comun Valea Timocului. Există bunăvoinţă ca n situaţia n care asociaţiile romneşti doresc acest lucru, să se dea curs pentru convocarea acelei reuniuni de constituire a Consiliului şi am salutat n mod deosebit acest lucru.

 

RGN. Cum poate Romnia să-şi sprijine conaţionali, care trăiesc n afara graniţelor ţării?

Vreau să vă spun că acordarea sprijinului necesar ntăririi relaţiilor de legătură cu romnii care trăiesc n afara frontierelor, indiferent cum sunt ei numiţi n statul n care trăiesc, este o ndatorire constituţională pentru Romnia, pentru Statul Romn, e articolul VII din Constituţia Romniei. Ceea ce suntem interesaţi, indiferent n ce state trăiesc, este ca acei oameni să fie cetăţeni loiali statului n care trăiesc si este firesc să fie aşa, la fel cum şi noi aşteptăm ca minoritarii din Romnia să fie cetăţeni loiali ai statului n timp ce beneficiaza de sprijin pentru prezervarea identităţii lor etnice.

Atunci cnd cineva şi asumă identitatea sa naţională, ea trebuie respectată de statul pe teritoriul căruia trăieşte, trebuie recunoscută si trebuie acordate drepturile pe care legislaţia naţională le acordă pentru minorităţi, dar şi convenţiile europene pe care n speţă Serbia le-a ratificat. E ceva european, firesc, şi orice stat care merge pe o cale democratică trebuie să se ngrijească şi de cetăţenii săi care au o anumită specificitate, nu sunt ca toţi ceilalţi, ca grupul majoritar. Deci aşteptăm şi avem un dialog, din ce n ce mai bun cu Belgradul, pe linia prezervării identităţii romneşti n Serbia, a romnilor valahi din Serbia de nord-est, după cum şi Belgradul este interesat de situaţia srbilor din Romnia. E adevărat că situaţia este un pic mai bună. Sarbii din Romania sunt reprezentaţi n Parlament şi au o serie de alte drepturi, inclusiv o fila bugetara din bugetul naţional. Numai anul acesta, vreau să vă spun, sunt nouă miliarde şi şase sute de milioane de lei acordate de la bugetul statului pentru Uniunea Srbilor din Romnia, ceea ce nseamnă 250 000 de mii de Euro, la asta se mai adaugă şi multe alte lucruri, inclusiv mass-media n limba maternă, educaţie, serviciu religios, toate n limba srbă.

 

RGN. Cnd e vorba de srbii din Romnia, ştim că le-au fost retrocedate imobilele. Romnii din Voivodina revendică clădirea Luceafărul din Vrşeţ. Care este poziţia Romniei cu privire la aceasta?

Clădirea Luceafărul este o revendicare de mai multă vreme a Comunităţii Romnilor din Serbia şi este ndreptăţită pentru că a aparţinut comunităţii romne, a fost naţionalizată şi nu s-au oferit despăgubiri. Deocamdată nu există o lege de restituire n Serbia, dar este firesc ca un lucru care a aparţinut comunităţii să fie restituit. Statul Romn, la sfrşitul anului trecut, a fost dispus, la solicitarea romnilor din Voivodina şi a Comunităţii Romnilor, chiar să acorde sprijinul financiar pentru recuperarea, cumpărarea, privatizarea, acelei clădiri. Din păcate autorităţile, autoritatea de privatizare, s-a răzgndit n ultimul moment şi nu a mai fost posibil, nsă, de curnd, n ntlnirea ntre cei doi prim-miniştri, domnul Adrian Năstase şi domnul Vojislav Koštunica, la Bucureşti, a fost remis un document, privind situaţia romnilor din Serbia, care printre altele, făcea referire şi la necesitatea de a se acorda sprijinul necesar pentru revenirea acestei clădiri, comunităţii romne. O să urmărim această chestiune şi vă spun sincer, cu bunăvoinţă şi cu dialog, cred că

se poate găsi o soluţie foarte bună.

 

RGN. Romnia pregăteşte o lege de sprijin pentru romnii din afara ţării. Ne puteţi da vre-un detaliu?

Proiectul Legii de Sprijinire a Romnilor de Pretutindeni, va fii sperăm adoptat n toamna acestui an n Parlament, este practic finalizat, acum suntem n discuţii cu partenerii europeni, vorbim de organizaţiile europene care deja ne-au dat nişte semnale foarte bune, fiindcă trebuie să fim siguri că această lege nu va repeta greşelile pe care legea ungară, privind statutul ungarilor le-a făcut. Vrem să fim siguri că este euro-conformă şi avem semnale că este bună, vom discuta şi cu statele direct interesate, pe teritoriul cărora trăiesc romnii şi această lege va fi adoptată n Parlament n toamna acestui an. (Interviu realizat de Marcel Baica, corespondent RGN).

 
Un politolog german vede R. Moldova in UE, dar fara TransnistriaPDF Print E-mail
Chisinau, Republica Moldova/Romanian Global News
Accesari :605
Monday, 31 May 2004
"Cu Transnistria, Republica Moldova va avea probleme mai mari spre Uniunea Europeana, pe cand fara Transnistria, atat cooperarea economica cu UE, cat si dezvoltarea unei societati democratice si reformate, ar deschide sansa pentru Republica Moldova sa se alature intr-un viitor mai indepartat, dar previzibil, statelor Europei Occidentale", a declarat pentru radio "Europa Libera" cercetatorul de la Institutul german pentru afaceri internationale si de securitate de la Berlin Anneli Ute Gabany, sustinand, practic, teoria politologilor rusi, care sustineau acelasi lucru, saptamana trecuta, la summit-ul Rusia-UE. Expertul sustine ca in prezent, cea mai grava problema a Republicii Moldova este Transnistria, insa declararea independentei Transnistriei ar fi pentru Republica Moldova rezolvarea anumitor probleme. "Intrebarea este ce va face ea cu aceasta independenta: va ramane independenta - ceea ce in actualul spatiu geopolitic este destul de improbabil, se va alatura Ucrainei - lucru ce nu este total nou, se va alatura Rusiei, ceea ce au declarat liderii de acolo in mai multe randuri sau se va alatura unei structuri supranationale, care se contureaza in acest spatiu", a spus Anneli Ute Gabany. "Din punctul de vedere al Republicii Moldova ar exista, de asemenea, ipoteze privind ceea ce ar urma daca Guvernul de la Chisinau s-ar gandi sa izoleze nu definitiv, dar temporar, Transnistria si ar trasa linia de demarcare chiar la frontiera dintre Republica Moldova si Transnistria. (...) Ceea ce mi se pare cheia pentru avansarea acestor proiecte si stratageme este unirea Republicii Moldova cu Romania, deoarece, daca intr-adevar Romania s-ar gandi sa se unifice cu Republica Moldova, aceasta ar fi calea sigura pentru a impiedica aderarea Romaniei la Uniunea Europeana", a conchis Anneli Ute Gabany.
 
Bruce Jackson: R. Moldova nu poate ajunge in Europa fara o relatie solida cu RomaniaPDF Print E-mail
Romania/Romanian Global News
Accesari :585
Monday, 31 May 2004
"Organizatia nonguvernamentala "Comitetul SUA pentru NATO" este profund ingrijorata de faptul ca Republica Moldova nu face parte din miscarea democratiilor spre un viitor european", a declarat pentru radio "Europa Libera" liderul organizatiei "Comitetul SUA pentru NATO" Bruce Jackson, conducatorul Proiectului "Democratiile in tranzitie".  Jaskson s-a referit la factorii care impiedica Republica Moldova sa mearga pe calea democratiilor europene, numind doua probleme-cheie care constituie dezamagirea organizatiei pe care o conduce. In primul rand, el a numit problema Transnistriei, cu un regim care devine din ce in ce mai criminal. "Totodata, suntem dezamagiti ca guvernarea Voronin nu s-a angajat mai puternic sa sustina valorile europene si astfel nu a deschis posibilitatea ca societatea sa se califice pentru Europa", a declarat Jackson. De asemenea, el si-a exprimat dezamagirea fata de institutiile occidentale care continua sa creada ca Republica Moldova este o problema subsecventa problemei "Rusia", mentionand ca "Moldova nu este o componenta a problemelor Europei cu Rusia, ci este o lupta pentru autodeterminare". "Moldova incearca sa se concentreze asupra unor factori geopolitici, conditia noilor democratii fiind propria transformare. Moldova nu a cautat sa aiba relatii mai bune cu vecinii cum ar fi Romania, Bulgaria si Slovacia. Moldova nu a incercat sa se integreze in discutia generala privind transformarile democratice, devenind mult prea preocupata de rolul conflictelor inghetate". Potrivit lui Jackson, Republica Moldova nu si-a dezvoltat clasa politica, "clasa care foloseste geopolitica globala ca o scuza pentru incapacitatea de a oferi posibilitati mai mari propriilor copii". "Ne intrebam aici de ce o tanara de 18 ani din Moldova are mai mari sanse sa devina prostituata in Amsterdam decat studenta la Standford sau la Harvard. E o perspectiva oribila pentru copiii din Republica Moldova si se pare ca nimeni nu se preocupa de problema principala - a viitorului copiilor din Moldova", a spus liderul organizatiei nonguvernamentale americane. Referindu-se la conflictele regionale, Bruce Jackson a declarat ca initial s-a crezut ca razboaiele balcanice au fost provocate de secesiunea iugoslava, dar intr-un final am tras concluzia ca acestea au fost razboaie de agresiune din partea lui Milosevic. "La fel am asociat initial razboiul civil din Republica Moldova cu disolutia Uniunii Sovietice, iar acum descoperim, o data cu "memorandumul Kozak" si cu alte actiuni ale Moscovei, ca acestea au fost razboaie de posesiune din partea Rusiei. Rusia nu avut niciodata intentia de a lasa Moldova sa-si vada de drumul sau. Acest lucru pune o problema pentru Europa, a carei parte este, cu siguranta, Republica Moldova si este clar ca nu trebuie sa existe un veto al Moscovei, al Kievului sau al Tiraspolului asupra directiei in care este viitorul Moldovei", a declarat Jackson, in opinia caruia comunitatea internationala trebuie sa abordeze aceasta problema la summitul NATO de la Istanbul, luna viitoare. Intrebat care este probabilitatea unirii Republicii Moldova cu Romania, a aderarii Transnistriei la Ucraina, Bruce Jackson a raspuns: "Vestul a respins clar politica impartirilor promovata, de exemplu, la Trianon, la congresul de la Berlin, Viena sau Versailles.Acesta nu este drumul pe care am fi dispusi sa-l urmam". In privinta relatiilor Chisinau-Bucuresti, Jackson a spus ca Republica Moldova a facut o mare greseala strategica revenind la problemele sale istorice. "Pentru ca Republica Moldova sa aiba succes in termeni europeni, relatia Chisinau-Bucuresti trebuie sa revina la fel de intima ca cea dintre Kiev si Varsovia sau Varsovia si Vilnus. Republica Moldova trebuie sa recunoasca faptul ca Bucurestiul este cea mai apropiata ruda europeana, la fel cum Germania a inteles ca pentru a fi europeana trebuie sa aiba o relatie moderna cu Franta. Chisinaul trebuie sa recunoasca faptul ca o relatie moderna si constructiva cu Bucurestiul este o preconditie pentru accesul in Europa", a conchis Bruce Jackson. 
 
Tinerii informaticieni romani iau premii in SUAPDF Print E-mail
Chicago, SUA/Romanian Global News
Accesari :648
Monday, 31 May 2004
Copii romani au obtinut 7 premii la finala concursului All Star Contest a concursului de informatica desfasurat sambata, 29 mai, la Chicago. Competitia, organizata de American Computer Science League (ACSL) a reunit 200 de echipe, iar in finala All Star au ajuns doar 70 de echipe, dintre care 8 au reprezentat licee din Romania. Elevii romani de la trei licee din Brasov si unul din Cluj au castigat premii las toate cele cinci sectiuni ale finalei concursului de informatica. Cele mai importante succese au fost repurtate la categoria Junior 5, unde echipa liceului Grigore Moisil din Brasov a castigat locul I si tot un liceu roman si-a adjudecat si locul al patrulea Colegiul Dr. Ioan Mesota din Brasov. La categoria Senior 5, Colegiul Tiberiu Popovici din Cluj a obtinut locul al II-lea, iar la categoria Senior 3, colegiul Dr.Ioan Mesota, tot din Brasov, locul al II-lea. La sectiunea Intermediate 5, liceenii romani de la Grigore Moisil au obtinut locul al II-lea si cei de la Ioan Mesota locul al VII-lea. Pentru Intermediate 3 Colegiul Andrei Saguna s-a plasat pe locul al IV-lea. Concursul s-a desfasurat pe toata durata anului scolar 2003-2004, in patru etape la distanta, iar pe baza punctelor acumulate in aceste etape echipele aflate in topurile clasamentului au fost invitate la acesta finala ce a avut loc la Chicago. Participarea echipelor romane la concursul international de informatica ACSL a fost pusa la punct de catre fundatiile Aspera din Boston si Aspera ProEdu din Brasov, care au demarat acest proiect in urma cu patru ani.
 
Summit-ul de la Mamaia, intre democratia europeana si neo-sovietismul ChisinauluiPDF Print E-mail
Mamaia, Romania/Ropmanian Global News
Accesari :548
Monday, 31 May 2004
In cadrul summit-ului, desfasurat la Mamaia, in perioada 27-28 mai, cei 17 sefi de stat din  Europa Centrală şi de sud-est au solicitat Uniunii Europene să-şi păstreze porţile deschise pentru toate ţările candidate - n special pentru cele din sud-estul Europei şi Balcani - capabile de ndeplinirea condiţiilor. "Toate ţările europene trebuie să-şi găsească un loc n mijlocul Uniunii, de ndată ce ndeplinesc criteriile de aderare", le-a spus participanţilor Preşedintele austriac Thomas Klestil.Printre cei prezenţi s-au numărat preşedinţii Albaniei, Austriei, Bulgariei, Bosniei şi Herţegovinei, Croaţiei, Republicii Cehe, Germaniei, Ungariei, Macedoniei, Moldovei, Poloniei, Romniei, Serbiei şi Muntenegrului, Slovaciei, Sloveniei şi Ucrainei. Preşedintele italian Carlo Azeglio Ciampi, care nu a putut participa din cauza problemelor de sănătate, a trimis o scrisoare n care afirma că "nici o poziţie politică sau obstacol juridic nu pot ncetini sau bloca" integrarea europeană. Şefii de stat au convenit că de integrarea europeană beneficiază att ţările care aderă, ct şi statele membre mai vechi şi că aceasta i permite Uniunii să-şi consolideze influenţa economică şi politică la nivel internaţional. Ei au subliniat rolul UE n nvingerea naţionalismului şi propagarea drepturilor omului şi valorilor democratice, precum şi n eliminarea discrepanţelor de dezvoltare dintre ţări. Participanţii au discutat despre stabilitatea Balcanilor, infrastructura regională a transporturilor, dezvoltarea ntreprinderilor mici şi mijlocii şi despe modalităţile de atragere a investiţiilor străine n regiune. Summitul se află la cea de-a 11-a ediţie de la iniţierea sa n 1993 de către preşedinţii Austriei, Germaniei, Republicii Cehe şi Ungariei. Dat fiind că integrarea europeană a impus noi tipuri de relaţii ntre statele europene implicate n proces, cercul de participanţi s-a lărgit, ajungnd să includă 17 state. Este pentru prima dată cnd staţiunea de la Marea Neagră a găzduit o asemenea adunare amplă de lideri politici, iar autorităţile romnşti au aplicat măsuri stricte de securitate. Este de urmarit insa declaratia presedintelui moldovean Vladimir Voronin, care se docvedeste din nou a fi continuatorul politicii specifice fostului  regim sovietic, dezinformand, printr-un comunicat de presa cum ca Presedintele Iliescu ar fi promis ca la Putna va recunoaste limba moldoveneasca ca limba statului vecin. Desi infimata printr-un comunicat de presa al administratiei prezidentiale stirea a reusit sa atraga atentia presei nationale si asociatiilor romanesti din Basarabia si Occident care vor urmari cu atentie desfasurarea manifestarilor de la Putna.
 
Romnii din Serbia vor sa se organizeze, insa fara tradatori de neamPDF Print E-mail
Cladova, Timoc, Serbia/Romanian Global News
Accesari :640
Monday, 31 May 2004
La Cladova, 29 mai, a avut loc ntlnirea intre delegatia guvernamentala romana, condusa de secretarul de stat Titus Corlatean si reprezentantii organizatiilor politice si civice ale romanilor-vlahilor din Timoc, transmite corespondentul Romanian Global News din TimocPrincipalul partid al al romanilor vlahilor din Timoc, Partia Democrata a Romanilor din Serbia, a fost reprezentat de presedintele acestuia, dr. Pedrag Balasevici, alti lideri prezenti fiind Ioan Cismas, presedinte al Comunitatii Romanilor din Serbia, Dimitrie Craciunovici, presedinte al Miscarii Democratice a Romanilor din Serbia si controversatul Nicu Ciobanu director al Editurii Libertatea, reprezentand Alianta Romanilor din Voivodina. Prezenta sa a indus o stare de tensiune in special celor din Timoc, care il suspecteaza pe Ciobanu ca fiind omul autoritatilor sarbe, strecurat de un grup de interese economice romano-sarbe in negocierile privind reconstituirea Consiliului National al Romanilor din Serbia, special pentru a face sa esueze aceste negocieri, iar prezenta romanilor timoceni in Consiliu, sa fie una simbolica. Reamintim ca Ciobanu a semnat mai multe acorduri de colaborare cu celelalte organizatii romanesti din Timoc si Voivodina insa de fiecare data si-a incalcat cuvantul dat si intarit de semnatura. Tot el este acela care sub diverse semnaturi a gazduit in Libertatea atacuri comandate la adresa romanilor-vlahilor din Timoc. Surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul au declarat Romanian Global News ca interesul lui Ciobanu de a prinde noul Consiliu National tine de cladirea in care isi desfasoara activitatea editura Libertatea si pe care prin Consiliu ar reusi sa o preia pe o suma ridicola fata de valoarea sa reala. Revanduta aceasta cladire ar imbogati pe cei cativa sustinatori din Serbia si Romania, ai lui Ciobanu.
 
Intalnire de maxima importanta pentru situatia romanilor din SerbiaPDF Print E-mail
Belgrad, Serbia/ Romanian Global News
Accesari :577
Monday, 31 May 2004
Vineri, 28 mai, la Belgrad a avut loc prima ntlnire a oficialului sarb responsabil de problematica minorităţilor din Serbia şi Muntenegru, ministrul pentru Drepturile Omului şi a Minorităţilor, Rasim Ljaić şi a secretarului de stat  Titus Corlăţean. Conform aprecierilor d-lui Corlăţean, discuţiile au fost deosebit de bune, progressive si n spiritul prieteniei ntre Serbia şi Romnia. Accentul ntrevederii a fost pus pe relaţiile bilaterale, n contextul situaţiei romnilor din Serbia şi Muntenegru. Belgradul şi-a exprimat disponibilitatea politică pentru a sprijini romnii-valahi din Serbia de sud-est, pe calea protejării şi pastrarii identităţii naţionale şi deschiderea clasei politice srbe, pentru depăşirea actualului stadiu, n direcţia reconstituirii Consiliului Naţional al Romnilor din Serbia. In Serbia de Nord-est (Timoc) traiesc aproximativ 400 000 de romani- vlahi care nu se bucura de nici un drept si care de peste 200 de ani sunt supusi unui puternic proces de asimilare. Pana in prezent guvernele sarbe nu au dat vre-un semn concret ca doresc rezolvarea problemei romanilor-vlahilor din Timoc, facand permanente promisiuni diverselor delegatii oficiale romane dar care au ramas doar la stadiul de promisiuni.
 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions