Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2004 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2004
<<
Mai 2004
>>
D
L
M
M
J
V
S
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          
Cautare
1 iulie 2005 va fi lansat Leul greuPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :652
Wednesday, 19 May 2004
Prin decizia Guvernului de astazi 19 mai, incepand cu 1 iulie 2005, moneda nationala va fi denominata, prin taierea a patru zerouri, urmand ca bancnotele si monedele actuale, ct si cele noi sa circule n paralel pna la sfirsitul anului 2006. Astfel, bancota actuala de 10.000 lei, de exemplu, va deveni 1 leu, iar unitatea de divizare va fi 100 de bani, n timp ce cupiul de 1 milion de lei va fi nlocuit cu bancnota de 100 de lei. Incepand cu 1 iulie 2005, Banca Nationala va pune n circulatie noile bancnote si monede. Preschimbarea vechilor bancnote si monede cu noile unitati se va putea realiza pe o perioada de maximum trei ani, respectiv pn la 31 decembrie 2009, la sucursalele BNR care desfasoara activitati de caserie si la unitatile institutiilor de credit autorizate s efectueze aceast operaiune. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a precizat ca "Este o lege a ncrederii n moneda national, care va consemna c perioada dificil de tranzitie si de inflatie ridicata a trecut". Firmele care nu vor afisa preturile n ambele variante vor fi amendate cu sume cuprinse ntre 10 si 30 milioane lei. La 1 iulie 2005, Oficiul National al Registrului Comertului va nregistra, din oficiu, denominarea valorii capitalului social si a valorii actiunilor/partilor sociale ale persoanelor juridice nregistrate. n perioada 1 iulie-31 decembrie 2005, regiile autonome, societatile comerciale, institutiile publice, unitatile cooperatiste, asociatiile si celelalte persoane juridice, precum si persoanele fizice care au calitatea de comerciant vor ntocmi situatiile financiare att n moneda veche, ct si n cea noua.
 
Cele zece argumente pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in 2007PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :790
Wednesday, 19 May 2004
Vasile Puscas, ministru-delegat, negociator sef cu Uniunea Europeana, considera ca Guvernul este clar determinat pentru aderarea la Uniunea Europeana in 2007 si toate eforturile legislative, institutionale si financiare sunt orientate in acest sens. "Data de 2007 este mentinuta de Romania, confirmata prin deciziile sefilor de state si guverne ai Uniunii Europene la Consiliile Europene de la Copenhaga (decembrie 2002), Salonic (iunie 2003), Bruxelles (decembrie 2003).

Acest angajament a fost reinnoit prin acordarea pachetului financiar pentru Romania si Bulgaria, pentru perioada 2007-2009" declara Puscas intr-un material de presa primit la redactie. Romania isi mentine calendarul de finalizare a negocierilor in 2004, semnarea Tratatului de aderare cat mai devreme in 2005 si obtinerea statului de membru al Uniunii Europene in ianuarie 2007.

Data de 2007 este un obiectiv realist. Aceasta apreciere a fost sustinuta si de recentele declaratii ale Comisarului european pentru extindere, Gunther Verheugen, cancelarului german, Gerhardt Schroeder, presedintelui francez, Jaques Chirac ori ale premierului englez, Tony Blair.

Ministrul Puscas a oferit zece argumente in sprijinul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana din 2007

1.       Strategia Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana in 2007 este fundamentata pe o serie de analize politice, economice, sociale. O modificare a acestei strategii ar implica anumite costuri de oportunitate (costul sanselor sacrificate) in toate domeniile: politic, economic, social etc.

2.       Aderarea la UE in 2007 este un angajament atat al Romaniei, cat si al Uniunii Europene, pe care trebuie sa il respectam noi, in primul rand.

3.       Aderarea la UE in 2007 este sustinuta de toata clasa politica si de majoritatea covarsitoare a populatiei Romaniei (peste 80%)

4.       Aderarea in 2007 determina accelerarea procesului de dezvoltare a sistemului democratic, a statului de drept si implicarea cetateanului in elaborarea si implementarea politicilor publice

5.       Aderarea Romaniei si Bulgariei in 2007 ar favoriza stabilitatea Balcanilor de Vest,  reformele din aceasta zona, cu o serie de efecte benefice si asupra Romaniei, din punctul de vedere al securitatii si al dezvoltarii economice.

6.       Din punct de vedere economic, castigurile aderarii in 2007 sunt mult mai mari decat costurile, pe termen mediu si lung. Va avea loc o crestere economica si o crestere a nivelului de trai, asa cum a demonstrat experienta cu alte state care au aderat in valurile anterioare (Irlanda, Spania, Portugalia). Adoptarea si aplicarea acquis-ului conduce la crearea unui mediu concurential sanatos, dinamic, cu efecte in ceea ce priveste reformarea economiei romanesti. Se vor reduce ajutoarele acordate din banii contribuabililor catre intreprinderile nerentabile, stimulandu-se doar intreprinderile care au potential de dezvoltare. Aceasta va duce la o accelerare a competitivitatii economiei romanesti. O amanare a aderarii dupa 2007 poate duce la o incetinire a cresterii economice, la scadere investitiilor, o  crestere a  decalajului economic fata de Statele Membre.

7.       Sprijinul nerambursabil comunitar pentru Romania va fi de trei ori mai mare dupa aderarea Romaniei decat in postura de stat candidat.  Asadar, este mai avantajos pentru Romania sa adere la UE cat mai repede, incepand cu exercitiul  bugetar comunitar care incepe in 2007.

8.       Produsele romanesti vor avea oportunitati crescute dupa aderare pentru intrarea pe o piata de aproape 500 de milioane de locuitori, prin disparitia barierelor in calea circulatiei marfurilor, serviciilor, capitalului si a fortei de munca si facilitarea. De asemenea, se va crea o cale in plus de acces catre pietele globale. Toate acestea vor contribui la cresterea productivitatii, a calitatii produselor, stimularea know-how, investitii pentru retehnologizare. Majoritatea managerilor firmelor din Romania considera ca accesul pe piata europeana ii avantajeaza.

9.       Un alt efect al aderarii in 2007 este si crearea de noi locuri de munca in Romania (ca stat candidat si viitor stat membru). Exista deja un potential semnificativ in acest sens, prin cresterea economica, stimularea investitiilor straine. Oportunitatile de locuri de munca nou create vor mentine acasa forta de munca romaneasca. Studiile si experienta din alte noi state membre au evidentiat ca perspectiva ca forta de munca sa migreze este mai accentuata inainte de aderare si, eventual, imediat dupa aderare, decat pe termen mediu sau lung, datorita micsorarii decalajelor de dezvoltare economica dintre Romania si Uniunea Europeana.

10.   Accelerarea reformei administratiei, crearea unor institutii specifice, care sa asigure aplicarea acquis-ului comunitar si  functionarea compatibila cu institutiile UE. In cazul amanarii aderarii dupa 2007, institutiile necesare pentru aderarea la Uniunea Europeana (in special cele pentru gestionarea fondurilor structurale, de coeziune, pentru agricultura etc.) vor functiona in gol, consumand sume pentru plata salariilor expertilor angajati etc.

"Asadar, orice analiza cost-beneficiu ne arata ca Romania poate si trebuie sa devina membru al Uniunii Europene in 2007,  ca este in interesul sau national sa realizeze acest obiectiv a mai aratat ministrul Puscas in incheierea declaratiei data publicitatii.
 
Modificari privind profesia de medic dentist, in vederea aderarii Romaniei la Uniunea EuropeanaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/ Romanian Global News
Accesari :611
Wednesday, 19 May 2004
De la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, va functiona un Colegiu al medicilor dentisti, separat de Colegiul medicilor, pentru a recunoaste aceasta profesie, conform prevederilor acquis-ului comunitar. De la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, va functiona un Colegiu al medicilor dentisti, separat de Colegiul medicilor, pentru a recunoaste aceasta profesie, conform prevederilor acquis-ului comunitar. Aceasta prevedere legislativa va fi introdusa in Legea privind functionarea profesiei de medic dentist, care va fi definitivata in Parlament in perioada urmatoare. Aceasta lege face parte din angajamentele luate de Romania pentru capitolul de negociere 2 - Libera circulatie a persoanelor, care a fost inchis provizoriu in anul 2003.  La aceasta solutie s-a ajuns in cadrul intalnirii dintre dl. Vasile Puscas, Ministru Delegat, Negociator Sef cu Uniunea Europeana, si membrii Comisiei de sanatate a Senatului. In cadrul discutiilor, dl. Puscas a aratat :In UE exista mai multe profesii reglementate, care trebuie sa functioneze dupa aceleasi reguli in toate statele membre, deci si in Romania, dupa aderare. Printre acestea, se numara profesiile medicale, avocatii, arhitectii etc. Pentru profesia de dentist, in negocierile pentru capitolul 2 s-a convenit ca denumirea acesteia sa fie de medic dentist, cu o durata adecvata a pregatirii de specialitate. Cred ca aceasta ne poate oferi un plus de competitivitate, cand dentistii romani vor intra in concurenta cu cei din Uniunea Europeana. Insa, pentru ca aceasta profesie sa poata functiona conform normelor UE, este necesar ca profesia sa fie autonoma, deci sa existe un Colegiu al medicilor dentisti, distinct de orice alta institutie, care sa recunoasca profesia si sa acorde dreptul de profesare. Ca urmare a compatibilizarii cu cerintele Uniunii Europene, s-a decis schimbarea diplomei de licenta si a absolventului din medic stomatolog in medic dentist, iar a facultatii, din stomatologie, in medicina dentara. Proiectul de lege stabileste cadrul general de exercitare a profesiei de medic dentist si infiintarea si modul de functionare a Colegiului Medicilor din Romania. De asemenea, pentru functionarea profesiei de dentist, conform standardelor europene, s-a modificat planul de invatamant prin HG 1477/2003. Este prevazut ca noile curricula sa intra in vigoare in perioada urmatoare.  Principalele modificari ale curricula se refera la mai multe ore de specialitate si de practica pe pacient. Astfel, printre modificari se gasesc:  Alocarea unui numr de minimum 1300-1500 de ore din bugetul total de 5500, pentru formarea unor competente si deprinderi clinice, in timpul activitatii clinice cu pacientul Initierea mai timpurie a activitatilor practice pe pacient, cel tarziu de la inceputul anului II de studiu. Modificarea balantei intre profil medical si dentar, astfel ca disciplinele de profil sa acopere cel putin 2/3. Cresterea ponderii activitatilor specifice, in vederea insusirii unor competente de baza Cresterea ponderii activitatilor clinice si de laborator fata de cele teoretice Introducerea obligatorie in pregatirea medicala a unui studiu integrat, in vederea abordarii holistice a pacientului.
 
Tinerii romani sunt invitati la chat cu Comisarii europeniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/ Romanian Global News
Accesari :589
Wednesday, 19 May 2004
Comisarii europeni pentru Educatie, Tineret si Cultura, Viviane Reding (Luxemburg) si Dalia Grybauskait (Lituania) invita tinerii romani sa discute cu ei problemele lor in contextul integrarii in UE. La discutia cu oficialii europeni sunt invitati sa participe atat membrii organizatiilor de tineret sau studentestii din Romania, precum si reprezentanti ai presei interesati de problematica tineretului sunt invitati sa participe. Evenimentul va avea loc, in data de 26 mai 2004, intre orele 14.00 si 16.00 (ora Romaniei). Potrivit organizatorilor printre temele abordate in cadrul acestei discutii interactive se afla mobilitatea tinerilor, actiuni de voluntariat, participare activa, cetatenie europeana, aspecte legate de derularea Programului YOUTH al Comisiei Europene (gestionat, in Romania, de catre MEC prin ANSIT) si recenta lansare a Portalului European pentru Tineret. Cei care doresc sa adreseze din timp intrabari celor doi Comisari europeni sunt rugati sa le formuleze si trimita din timp la adresele de e-mail mihaela.nicolai@ansitromania.ro si ruxandra.predescu@ansitromania.ro pana la data de 24 mai 2004, inclusiv. Discutiile in timp real se vor desfasura, simultan, in cele 20 de limbi oficiale ale Uniunii Europene. Pentru detalii tehnice referitoare la aceasta discutie interactiva accesati http://europa.eu.int/youth/info sau contactati.
 
Romanii de rand nu pot detine arme pentru autoapararePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/ Romanian Global News
Accesari :615
Wednesday, 19 May 2004
Miercuri, 19 mai, senatorii au adoptat, in plen, proiectul de lege privind regimul armelor si munitiilor, respingand, insa, amendamentul care ar fi dat persoanelor fizice dreptul de a-si procura arme letale pentru autoaparare la domiciliu, daca indeplineau citeva conditii. Prevederea ar fi permis pesoanelor fizice care, intre altele, au implinit 20 de ani, au un domiciliu stabil de cel putin un an, prezinta acordul scris si autentificat al membrilor majori ai familiei, sa obtina autorizatie pentru armele letale destinate exclusiv autoapararii la domiciliu sau resedinta. Proiectul adoptat de Senat stabileste ca armele de aparare si paza pot fi procurate numai de demnitari, magistrati, diplomati, militari si politisti, pe perioada cit sint in activitate si dupa pensionare, trecerea in rezerva sau retragere, de personalul Garzii Financiare si al Garzii Nationale de Mediu. De acelasi drept beneficiaza si persoanele incluse in programe de protectie a martorilor, precum si cele care dovedesc organelor competente necesitatea procurarii, portului si folosirii armelor, prin faptul ca sint expuse unui pericol iminent constatat de un magistrat, ca urmare a administrarii probelor intr-un proces in care persoana are calitatea de parte, pe perioada existentei starii de pericol. In ceea ce priveste armele de vinatoare, acestea pot fi procurate de vinatori si colectionari de arme, iar cele de tir de sportivii si antrenorii de tir, precum si de colectionarii de arme. Autorizatia de procurare a armelor letale se acorda tuturor persoanelor enumerate anterior, daca acestea indeplinesc cumulativ mai multe conditii: au implinit 18 ani, dovedesc necesitatea procurarii armelor, in functie de destinatia acestora, nu au fost condamnate, prin hotarire judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate mai mare de un an, pentru infractiuni comise cu intentie, sint apti din punct de vedere psihologic si medical.
 
Spectatorii care injura vor fi amendati drasticPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/ Romanian Global News
Accesari :587
Wednesday, 19 May 2004
Miercuri, 19 mai, Executivul de la Bucuresti a emis o Hotarare de Guvern, prin care spectatorii ce vor profera injurii la manifestarile sportive vor fi pasibili de amenzi cuprinse intre unu si trei milioane lei. De asemenea, introducerea de catre spectatori pe stadioane sau in sali de sport de bauturi alcoolice, artificii, de faclii, petarde se pedepseste cu amenzi de la doua milioane lei la cinci milioane lei. Mai mult, spectatorii nu au voie sa arunce cu obiecte in teren sau in directia altor spectatori, sa intre pe terenul de joc, sa impiedice, prin orice mijloace, actiunea fortelor pentru mentinerea sau restabilirea ordinii publice, in caz contrar riscnd amenzi intre trei si zece milioane lei. Deteriorarea sau sa distrugerea mobilierului, a instalatiilor sau a altor amenajari existente atrage amenzi intre cinci si 20 milioane lei. Hotarrea prevede si o serie de obligatii pentru organizatorii manifestarilor sportive, care pot atrage amenzi de pna la 200 milioane lei in caz ca nu sunt respectate. Organizatorii de competitii sportive au obligatia sa declare manifestarile sportive nationale si internationale la unitatea de jandarmi competenta cu cel putin trei zile inainte de data desfasurarii,  sa interzica accesul la competitii sportive al persoanelor sub influenta bauturilor alcoolice sau a substantelor halucinogene, precum si a persoanelor care au asupra lor bauturi alcoolice, faclii, artificii, petarde, sticle, materiale explozive, incendiare sau fumigene, substante toxice, iritante lacrimogene sau paralizante, corpuri contondente, arme de orice fel, obiecte ce pot fi folosite pentru actiuni violente. Organizatorii trebuie sa asigure inregistrarea video a competitiei, inclusiv a manifestarilor violente ale spectatorilor., iar in cazul manifestarilor cu un grad inalt de risc, inregistrarea se asigura integral.Nerespectarea obligatiilor de catre organizatori se pedepseste cu amenzi de la 20 la o suta milioane lei si suspendarea pe o perioada de la unu la sase luni a dreptului de a organiza competitii sportive. Hotarrea intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial. Federatiile sportive nationale au 90 de zile la dispozitie pentru a modifica si completa regulamentelor de disciplina.
 
Consultari politice romno-americane pe problematica irakianaPDF Print E-mail
Washington, SUA/Romanian Global News
Accesari :545
Wednesday, 19 May 2004
La invitatia Departamentului de Stat al SUA, o delegatie a Ministerului Afacerilor Externe, condusa de secretarul de stat George Ciamba va participa la data de 20 mai, la Washington, la consultari politice pe problematica irakiana, anunta MAE. Pe agenda convorbirilor figureaza dezbateri pe marginea transferului de suveranitate catre autoritatile irakiene provizorii, planificat sa se desfasoare pna la data de 30 iunie a.c., precum si perspectivele adoptarii unei noi rezolutii a Consiliului de Securitate al ONU, consacrata problematicii irakiene. In cadrul reuniunii, la care vor participa reprezentanti ai statelor partenere din cadrul Coalitiei, se va proceda la o informare reciproca asupra ultimelor evolutii din cadrul procesului politic si de securitate din Irak. Vor fi abordate modalitatile avute in vedere pentru asigurarea conditiilor constituirii viitorului guvern irakian de tranzitie, care isi va asuma responsabilitatile de administrare a Irakului si de pregatire a alegerilor generale, pna la sfrsitul lunii ianuarie 2005. In marja reuniunii, seful delegatiei romne va avea o serie de intlniri bilaterale cu reprezentanti ai Administratiei SUA. Cu acest prilej vor fi abordate teme ce tin de agenda Summit-ului NATO de la Istanbul, ct si aspecte ale relatiilor bilaterale romno-americane.
 
"Antena 1", "National TV" si "Prima TV", somate public de catre Consiliul National al AudiovizualulPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/ Romanian Global News
Accesari :558
Wednesday, 19 May 2004
In sedinta de marti, 18 mai, Consiliul National al Audiovizualului (CNA) a hotarat sa adreseze somatii publice societatilor detinatoare ale licentelor audiovizuale pentru posturile Antena 1, National TV si Prima TV, pentru incalcarea Legii pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale.Potrivit CNA, postul Antena 1 a difuzat, in emisiunea informativa Observator din 13 mai, un reportaj despre situatia alegerilor in orasul Galati, in cadrul caruia s-a prezentat un sondaj de opinie. Consiliul a constatat ca postul de televiziune nu a respectat dispozitiile legale privind prezentarea sondajelor de opinie cu continut electoral. Potrivit art. 66 din Legea alegerilor locale, in cazul in care un post prezinta sondaje de opinie cu continut electoral, acestea trebuie insotite de urmatoarele informatii: denumirea institutiei care a realizat sondajul, data sau intervalul de timp in care a fost efectuat sondajul si metodologia utilizata, dimensiunea esantionului si marja maxima de eroare, cine a solicitat si cine a platit efectuarea sondajului. La emisiunea ,,Trimineata difuzata de postul NationalTV, din18 mai, a fost invitat consilierul PSD la Primaria sectorului 6, Cristian Popescu, or, potrivit prevederilor Legii alegerilor locale, in perioada campaniei electorale, candidatii si reprezentantii partidelor politice aflate in competitie au acces la posturile de televiziune numai la emisiunile si dezbaterile electorale. In cceea ce priveste postul Prima TV, acesta a difuzat spoturi electorale pentru candidatii PSD, PD si PNL la primaria Municipiului Ploiesti in care au fost prezentate imagini reprezentind insemnele nationale ale Romniei, desi aceeasi lege prevede ca in cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisa combinarea de culori, semne grafice sau sunete care sa evoce simbolurile nationale ale Romniei ori ale altui stat.
 
FMI va discuta acordul cu Romnia la 7 iuliePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/ Romanian Global News
Accesari :650
Wednesday, 19 May 2004
Ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, a anuntat, la Palatul Victoria, ca la 7 iulie a.c., Consiliul Directorilor Fondului Monetar International (FMI) va discuta acordul de tip precautionary stand-by cu Romnia.In ceea ce priveste necesitatea acestui acord, guvernatorul Bancii Nationale a Romniei, Mugur Isarescu, a apreciat ca Romnia are nevoie de un acord de tip precautionary stand-by cu FMI, intrucit acesta confera tarii credibilitate in procesul de integrare in Uniunea Europeana. Principalele prevederi ale acordului se refera la reducerea deficitului de cont curent de la 5,8% din PIB la 5,5% din PIB in acest an, precum si la diminuarea ratei inflatiei la sfirsit de an de la 14,1% la 9%. in urmatorii doi ani, rata inflatiei este prevazuta sa scada la 6% si, respectiv, 5%.Prin acest tip de acord, Romnia are acces la fonduri in valoare de circa 362 milioane de dolari, insa suma respectiva va fi utilizata doarin cazuri de urgenta.Mihai tanasescu a precizat ca acordul cu FMI are o durata de doi ani, iar indeplinirea angajamentelor asumate va fi realizata prin corelarea politicilor economice ale Guvernului cu cele ale bancii centrale. Acordul cu FMI, ale carui principale prevederi au fost convenite la sfirsitul lunii aprilie, mai includeangajamente referitoare la continuarea procesului de privatizare si restructurare a sectorului de stat, mentinerea unei politici salariale prudente si reducerea deficitului bugetar de la 2,4% la 2,1% din PIB.
 
Impozitele din Romania alunga investitoriiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :634
Wednesday, 19 May 2004
Romania trebuie sa reduca impozitele si sa simplifice sistemul de taxe, pentru a atrage investitorii straini, se arata intr-un articol din cotidianul australian The Age. Expertii in taxe si impozite de la PricewaterhouseCoopers LLP, Deloitte&Touche si KPMG s-au intalnit ieri cu investitorii la o conferinta la Bucuresti, pentru a discuta pe marginea imbunatatirii sistemului de impozitare.

In momentul de fata Romania este tara cu cele mai mari impozite din Europa de Est si in ultinma perioada se observa o tendinta de scadere a investitillor in tara noastra, pe masura ce companii precum Kia Motors prefera sa investeasca in tari est-europene cu taxe mai mici.

Impozitele suplimentare pot ajunge pana la 70%, de la nivelul standard de 25%. Aceasta situatie a condus la evaziuni fiscale intr-o tara in care salariul mediu este mai mic de o treime fata de statele vecine, comenteaza The Age. Matei Paun, expert financiar la Deloitte&Touche, spune ca nu este suficienta alinierea la nivelul de impozitare din regiune. Trebuie aplicate reduceri de impozite mult mai drastice. Numai in felul acesta putem sa ajungem din urma celelalte tari si sa recuperam terenul pirerdut, explica analistul.  
 
Chef ca acasa, la MilanoPDF Print E-mail
Milano, Italia/Romanian Global News
Accesari :566
Wednesday, 19 May 2004
La sfarsitul acestei saptamani romanii din Italia care se intalnesc pe site-ul Romani in Italia se intalnesc la o seara romaneasca 100 % pentru a sarbatori printre altele si Constantin si Elena.

Intalnirea va avea loc la clubul Raymoon din Milano, iar discoteca va fi rezervata numai pentru romanii de acolo. Spiritele vor fi animate de DJ Mylano, care promite o seara de muzica beton, si mai ales fara manele. La cheful romanesc sunt invitati toti cei care se cunosc in acest fel, plus cei care se vor mai agrega la petrecere.

Intrarea este libera, iar orice consumatie la bar va fi in jur de 5 euro. Fetele de la bar, care vor avea grija sa mentina atmosfera  in club vor fi romance si dupa cum spun organizatorii dragute foc.
 
Cntece şi dansuri romneşti şi ungureşti lngă graniţa cu AustriaPDF Print E-mail
Pornoapati, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :592
Wednesday, 19 May 2004
In localitatea Pornoapati din judetul Vas s-a organizat recent cea de-a IX-a ntalnire nationala a localitatilor n numele carora se gaseste denumirea de Apati, relateaza corespondentul RGN Press din Ungaria.

Printre acestea (in total 16 la numar) se gaseste si comuna Apateu (in ungureste: Korosszegapati) din judetul Bihor. Reprezentantii localitatii bihorene, populata si de romani, au participat pana acum la fiecare editie. De aceasta data, Apateul a fost reprezentat de Corul mixt "Armonia", condus de maestrul Gheorghe David si de echipa de dansuri populare a scolarilor, instruita de profesoara Kanalasne Harasztosi Judit, ambele formatii avand un repertoriu din cantece si dansuri unguresti si romanesti. Deoarece manifestarea a avut loc tocmai in ajunul aderarii Ungariei la UE, apatenii, fiind doar la cativa kilometri de Austria, in ziua de 1 mai au efectuat o excursie si in tara vecina, unde pentru prima data au putut calatori fara pasaport. Corespondentul RGN Press din Ungaria a mai precizat ca editia urmatoare, a X-a, a zilelor "Apati" va fi gazduita anul viitor de localitatea Kisbarapati din judetul Somogy.

 
A fi minoritar romn n UngariaPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :830
Wednesday, 19 May 2004

La 1910, dr. Emil Babeş publica la Budapesta un studiu asupra situaţiei romnilor din Transilvania şi Ungaria, pornind de la aprecierea că "de la 1867 ncoace, lupta lui (a poporului romn - n.n.) pentru limba, cultura şi păstrarea caracterului său etnic, ... această luptă aşa-numită naţională, purtată adeseori cu cea mai mare energie şi totdeauna cu o stăruinţă uimitoare, n-a adus izbnda la care se aşteptau cu toţii".

Este vorba de fapt de romnii din Austro-Ungaria, stat creat la 1867 prin compromisul dualist ntre naţiunile austriacă şi maghiară, care pentru ei nu era dect un "pact bilateral", privit ca un lucru efemer. Clasa politică maghiară a acceptat, prin acest pact dualist, "să se supună conducerii şi supremaţiei politice, economice şi militare a Austriei", respectiv a dinastiei Habsburgilor, pentru ca monarhul, mpărat şi rege, "să lase ungurilor mnă liberă n afacerile interne ale ţării"2, adică a părţii de la răsărit a imperiului, administrată de la Budapesta. Odată realizat acest compromis şi mpărţirea teritoriilor dinastiei de Habsburg n Cisleithania, la vest de rul Leitha, administrată de Viena şi Transleithania, la est, rămasă la discreţia Budapestei, diferenţierile ntre cele două părţi de ţară, din punctul de vedere al tratamentului popoarelor supuse, se accentuează n sens negativ pentru romnii din Transilvania şi Ungaria.

Generaţia ungară paşoptistă realizase ncă n timpul teribilului război pentru independenţă faţă de Austria de la 1848-1849, că maghiarii sunt minoritari n propria lor ţară. Aceeaşi elită, care abandonează prin compromisul dualist idealul independenţei naţionale, devine atunci naţiune dominantă, iar pentru a fi şi majoritară, ridică maghiarizarea la rangul de politică de stat.

La mai bine de patru decenii de la instaurarea "erei constituţionale", cum este denumită n istoria ungară perioada dualismului, lupta politică a romnilor din imperiu, desfăşurată sub deviza "totalei ndreptăţirii egale", larg mbrăţişată de Emil Babeş şi de colegii lui de generaţie, ajunge ntr-un impas total. Pentru ei devenise foarte clar că de egalitate ntre naţiunea romnă supusă şi naţiunea ungară dominantă nu mai putea fi vorba. Pentru romni mai exista la 1910 o singură alternativă - "sau statul se sfarmă, sau neamul nostru va trebui să piară".

...Şi s-a sfărmat statul. n toamna anului 1918 a dispărut Austro-Ungaria. Pe ruinele fostului imperiu au apărut state noi, moderne, independente şi suverane. Este şi cazul Austriei şi Ungariei, ultima n arealul ei teritorial firesc, n limitele sale etnice, unde pentru prima dată naţiunea ungară este majoritară. Cu toate acestea, n noua Ungarie au mai rămas comunităţi etnice alogene, n proporţii deloc neglijabile - evrei, germani, romni, slovaci, srbi, croaţi, ruteni etc.

Ungaria, urmnd cu consecvenţă politica ei de maghiarizare, instituţionalizată din timpul "erei constituţionale", att n perioada horthistă, ct şi sub regimul comunist, reuşeşte să diminueze simţitor numărul comunităţilor etnice alogene, aflate n situaţia de minoritari. n acelaşi timp, fosta naţiune ungară dominantă va cunoaşte starea de minoritate prin comunităţile maghiare rămase n state cu majoritate romnească, slovacă, austriacă sau srbo-croato-slovenă.

Numai un popor care a dominat alte popoare ştie ce nseamnă adevărata liberate. Nu este de mirare că, n aceste condiţii, Ungaria devine campioana luptei pentru drepturile minorităţilor şi o face cu o consecvenţă demnă de toată lauda.

Situaţia minorităţilor din Ungaria este nsă de altă natură. Statul aplică dublul standard n materie de minorităţi: o politică de asimilare n plan intern şi o suprasolicitare n plan extern pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor maghiarilor din afara frontierelor.

Astăzi, n Ungaria sunt recunoscute 13 minorităţi "naţionale şi etnice" - armeni, bulgari, croaţi, greci, germani, polonezi, romni, ruteni, srbi, slovaci, sloveni, ucraineni şi ţigani. Diferenţierea ntre minoritate naţională şi etnică este absolut artificială, dar motivată - cu trimitere la pretenţiile faţă de statele vecine n care există minorităţi maghiare. 12 dintre minorităţi sunt recunoscute ca naţionale şi constitutive de stat, avnd şi corespondenţă externă, respectiv existenţa unui stat nrudit, ceea ce se numea pnă acum "ţara mamă". Numai n cazul ţiganilor se aplică denumirea de minoritate etnică, pentru că nu au un stat nrudit şi nu pot fi consideraţi factor constitutiv de stat. n oglindă, solicitarea faţă de statele vecine n care trăiesc comunităţi maghiare - Romnia, Ucraina, Slovacia, Austria, Slovenia, Croaţia şi Uniunea Serbia-Muntenegru - este ca acestea să fie recunoscute ca minorităţi naţionale şi factori constitutivi ai statului, pentru că acestea au ntr-adevăr o "ţară-mamă", Ungaria.

Pe parcursul ntregului secol XX, n Ungaria a avut loc o involuţie a situaţiei minorităţilor, n care asimilarea era privită ca un proces normal, dar inacceptabil pentru minorităţile maghiare din ţările vecine. Datele statistice ungare dintre 1920 şi 2000 sunt convingătoare pentru scăderea drastică a numărului comunităţilor alogene minoritare. Situaţia romnilor din Ungaria este cea mai relevantă. De asemenea, holocaustul evreilor din perioada celui de-al doilea război mondial, deportările masive ale populaţiei germane, cu caracter punitiv, de după război şi schimburile de populaţie din aceeaşi perioadă n cazul slovacilor şi al srbilor, au modificat structura etnică a Ungariei postbelice, n sensul diminuării numerice a minorităţilor.

Politica ungară faţă de minorităţi din perioada interbelică (1920-1940), este caracterizată de lipsa totală a instituţiilor necesare prezervării identităţii naţionale şi a limbii materne. Romnii, acuzaţi atunci de pierderea Transilvaniei, aveau, se subnţelege, o situaţie "privilegiată", ale cărei reminiscenţe s-au perpetuat pnă azi. Perioada comunistă cunoaşte un reviriment n anii '50 ai secolului XX prin nfiinţarea de şcoli şi organizaţii "democratice" ale naţionalităţilor, sub umbrela internaţionalismului proletar şi a relaţiilor "frăţeşti" cu ţările vecine din "lagărul comunist" - Uniunea Sovietică, Cehoslovacia, Iugoslavia şi Romnia, excepţie făcnd Austria. Fenomenul, cu urmări benefice pentru alogeni, este stopat nsă n 1960, prin introducerea obligativităţii predării n limba maghiară n toate şcolile minoritare din Ungaria. Limba maternă romnă ajunge să fie predată ca limbă străină n şcoli devenite bilingve.

Minorităţile, fie ele naţionale şi/sau etnice, se sting ncet. n familiile de minoritari se vorbeşte cu prioritate limba maghiară, n detrimentul limbii materne. Copiii acestor familii ajung să intre n contact cu limba lor maternă n grădiniţă şi şcoală. Situaţia este generală n Ungaria, romnii nu sunt o excepţie.

Semnificativ pentru Ungaria este maghiarizarea numelor - o reminiscenţă din perioada dualismului austro-ungar. Timp de aproape 150 de ani, administraţia ungară a trecut n registrele de stare civilă - la naşteri, căsătorii, decese - numai corespondenţele maghiare ale numelor comunităţilor etnice. Măsura a fost aplicată cu consecvenţă pnă la 31 decembrie 2003. Eradicarea acestei practici se produce cu data de 1 ianuarie 2004, n pragul aderării Ungariei la Uniunea Europeană, cnd intră n vigoare noi măsuri administrative n baza cărora minoritarii au dreptul, iar funcţionarii publici obligaţia, de a nregistra n actele de stare civilă numele proprii etniei lor. Aceasta se ntmplă n situaţia n care fiecare din cele 13 minorităţi naţionale şi etnice au pregătit şi naintat autorităţilor de stat listele de nume specifice neamului lor.

Mileniul trei, secolul XXI, ncepe deci ncurajator pentru Ungaria. Această ţară se situează din nou n prim-planul demersurilor internaţionale de standardizare a drepturilor minorităţilor. Diplomaţia ungară lansează iniţiativa introducerii unor prevederi distincte privind garantarea drepturilor minorităţilor n viitoarea Constituţie a Europei unite.

Aplicarea acestor standarde se face nsă, n continuare, cu dublă măsură. Relevante, n această direcţie, sunt legile pentru minorităţi. n 2001, Parlamentul de la Budapesta a surprins ţările vecine, dar şi Europa, prin adoptarea Legii statutului maghiarilor din afara frontierelor. Pentru prima dată, un stat, Ungaria, adoptă o lege ai cărei subiecţi de drept sunt cetăţenii altor state. O face n calitate de "ţară-mamă" pentru co-etnicii din afara frontierelor sale. Legea este foarte clară - vine n sprijinul comunităţilor maghiare aflate n situaţia de minoritari şi ridică ştacheta standardelor pe care trebuie să le asigure statele n care trăiesc. Şi n aceste state maghiarii au instituţii şcolare n care se predă numai n limba maghiară, au organizaţii puternice, biserici prospere şi chiar partide etnice cu reprezentanţi n parlamentele de la Bucureşti, Bratislava şi Belgrad.

Pe plan intern, din 1993 s-a adoptat Legea minorităţilor, n care se stipulează că reprezentarea parlamentară a minorităţilor va face obiectul altei legi. După zece ani, această lege suplimentară nu a mai apărut. Mai mult, n condiţiile n care Legea minorităţilor s-a dovedit strmbă şi cu multe neclarităţi, romnii din Ungaria fiind victime şi beneficiari ai fenomenului de "etno-business" născut de această lege, problema reprezentării parlamentare a minorităţilor nici nu se mai ridică. La Budapesta nu se concepe aşa ceva şi nu există voinţa politică din partea nici unui partid ungar, fie el parlamentar sau din afara parlamentului. n schimb, faptul că la alegerile din Serbia, din decembrie 2003, partidele maghiare nu au mai obţinut nici un mandat pentru Parlamentul de la Belgrad, a creat mare durere la Budapesta. Cu toate acestea, pe malurile Dunării Mijlocii din Panonia se afirmă n continuare că maghiarii din ţările vecine Ungariei sunt ameninţaţi cu asimilarea pentru că numărul lor scade. Faptul că mulţi dintre aceştia vin şi se stabilesc n Ungaria, ncurajaţi de Legea statutului maghiarilor, metamorfozată n Legea beneficiilor, este trecut sub tăcere.

Aceasta nu mpiedică autorităţile de la Budapesta, după 150 de ani de politică de asimilare, să prezinte n faţa Europei o creştere numerică a minorităţilor din Ungaria. Datele comparative ale recensămntului populaţiei din 2001 faţă de 1990 redau o creştere a numărului membrilor comunităţilor de ţigani, germani, slovaci, croaţi, srbi, sloveni, armeni şi chiar polonezi.

Nu este nsă şi cazul romnilor. Explicaţia poate fi găsită n primul rnd n Ungaria, dar o parte a răspunsului unor eventuale ntrebări poate fi căutat şi n Romnia. Interviurile domnului Ioan Matei din această carte, realizate cu exponenţi ai comunităţii din diverse medii, acoperă parţial o lămurire a situaţiei actuale a romnilor din Ungaria.

Dr. Alexandru Ghişa

Analiza a aparut in saptamanalul romanilor din Ungaria, Revista Foaia Romaneasca, numarul 20 si a fost transmisa de corespondentul Romanian Global News in Ungaria.
 
Omagiu prezentei Romaniei la ParisPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :600
Wednesday, 19 May 2004
Institutul Cultural Roman din New York omagiaza, duminica 23 mai la Donnell Library, prezenta Romaniei la Paris.

Romania in  Paris  este un eveniment muzical si teatral dedicat impresionantei colonii a artistilor romani, ca dramaturgul  Eugene Ionesco, sculptorul Constantin Brancusi si compozitorul George Enescu, care au trait si lucrat la Paris in prima parte a secolului XX. Evenimentul cuprinde o interpretare a sopranei Susan Holsonbake a concertelor scrise la Paris de George, precum si o prezentare  teatrala a Jumble  Shop Theater intitulata "Recital pentru Brancusi, 1955", in onoarea legendarei lecturi a piesei lui Ionescu, "Scaunele", ce a fost facuta de catre insusi dramaturgul roman, in atelierul lui Brancusi, intr-o  seara de An Nou.

De asemenea, astazi 19 mai, va avea loc vizionarea a doua filme romanesti, " Alter Ego" (1977) Mihai Badica si "Nunta de piatra" (Stone wedding), regia Mircea Veroiu si Dan Pita.
 
Socialistii din R. Moldova si-au expus viziunea asupra formei de organizare a statuluiPDF Print E-mail
Chisinau, Republica Moldova/Romanian Global News
Accesari :576
Wednesday, 19 May 2004
Consiliul national al Partidul Social Democrat (PSD), din R.Moldova, a aprobat, la 15 mai, trei initiative social-democrate prin care isi exprima viziunea conceptuala asupra statului Republica Moldova, a declarat marti presei presedintele Consiliului, Oazu Nantoi, informeaza AP FLUX. Potrivit acestuia, initiativele se refera la "consolidarea societatii, la conceptia privind structura sistemului de stat si la noua politica social-economica", care vor fi propuse societatii spre examinare si dezbateri publice. De asemenea, initiativele vor fi prezentate expertilor locali si internationali spre analiza. "Premisele lansarii acestor initiative constau in faptul ca actualmente, societatea din Republica Moldova este dezbinata, statul moldovean nu este de facto unul democratic, iar economia este in regres", a precizat Nantoi. In opinia presedintelui Asociatiei micului business Eugen Roscovan, membru al PSD, economia Republicii Moldova trece printr-o criza fara precedent in timp de pace, "lucru demonstrat prin faptul ca produsul intern brut (PIB) a scazut in 2003 pana la 42 la suta comparativ cu anul 1990". Totodata, "stabilizarea" si "cresterea economica", declarate de guvernarea comunista pentru anii 2001-2003, nu a influentat semnificativ situatia din economie. "In aceasta perioada, populatia aflata in pragul saraciei a crescut de la 72 la suta pana la 81 la suta, iar nivelul dezvoltarii umane a retrogradat de pe locul 98 pe locul 108", a spus Roscovan. Solicitat sa spuna daca este posibila o eventuala coalizare a PSD cu blocul "Moldova democratica" ("Moldova Noastra", Partidul Democrat si Partidul Social Liberal), membrul Biroului central al PSD, Eduard Musuc, a declarat ca partidul pe care il reprezinta "va merge singur in alegeri". "Daca "Moldova democratica" va impartasi principiile PSD, nu vedem de ce nu am colabora, desi daca Blocul "Moldova democratica" va accede in Parlament, el are mari sanse sa se destrame", a declarat Musuc. "PSD este o formatiune toleranta, care are drept obiectiv integrarea in Uniunea Europeana, insa acest lucru nu inseamna ca nu va colabora in plan politic, economic si cultural cu Federatia Rusa si cu vecinii", a conchis Musuc, transmite AP FLUX.
 
Partidele din R. Moldova se lupta pentru diasporaPDF Print E-mail
Chisinau, Republica Moldova/Romanian Global News
Accesari :597
Wednesday, 19 May 2004
Partidul Alianta "Moldova Noastra" (AMN), Partidul Democrat (PD) si Partidul Social Liberal (PSL) au anuntat marti despre crearea Blocului electoral "Moldova Democrata" (BMD). Conform acordului semnat de conducatorii formatiunilor respective la 8 mai, lider politic al BMD a fost desemnat primarul de Chisinau Serafim Urechean, ne informeaza AP FLUX.  "Avem intelegerea deplina, atat intre conducatorii blocului, cat si intre membrii formatiunilor noastre din teritoriu. Scopul BMD consta in castigarea alegerilor parlamentare din 2005, cu sustinerea atat din partea alegatorilor care au mai ramas in Republica Moldova, cat si din partea celor peste un milion de cetateni care s-au stabilit vremelnic in alte tari", a declarat Urechean in cadrul unei conferinte de presa. "Ziarele loiale puterii scriu ca suntem finantati de SUA, in timp ce publicatia FLUX ne acuza de faptul ca suntem dependenti de Rusia. Aceste afirmatii nu corespund adevarului. Noi dorim dezvoltarea relatiilor cu toate statele lumii, inclusiv cu vecinii - Romania si Ucraina, relatii care au ajuns cu totul nenormale in ultimii trei ani", a spus liderul BMD. El a confirmat legaturile pe care le intretine cu Igor Smirnov si a subliniat ca "trebuie sa lucram cu oricine, daca este necesar, pentru a restabili unitatea teritoriala a tarii". Potrivit lui Oleg Serebrian (PSL), in BMD s-au regasit reprezentantii opozitiei "atat de centru-stanga, cat si de centru-dreapta". "Vom avea o campanie electorala indiscutabil polarizata", a declarat el, precizand ca noul bloc este adversarul Partidului Comunistilor, insa partile lui componente, desi apropiate, sunt entitati distincte si mai urmeaza negocieri pentru elaborarea mesajului electoral comun al BMD. In acest context, Urechean a precizat ca "procesul de negocieri a ajuns la limita bunei intelegeri". "Negocierile de formare a blocului au fost destul de dificile, dar acesta este un lucru normal. Partidul Democrat are destula experienta de conlucrare in blocuri", a spus la randul sau Dumitru Diacov (PD). Comentand situatia in care reprezentantii PD au facut si mentin aliante cu comunistii in mai multe consilii locale, aducandu-i astfel pe acestia din urma la putere in localitati in care ei nu au castigat majoritatea mandatelor, Diacov a spus ca "acolo unde noi conlucram in cadrul aliantelor, lucrurile merg mai bine". Dumitru Braghis (AMN) a declarat ca relatiile BMD cu Partidul Popular Crestin Democrat "trebuie sa fie in campania electorala de asa natura, incat sa fie posibila o alianta postelectorala intre aceste formatiuni". In acelasi context, Diacov a spus ca "nu doreste discutii publice cu PPCD", perspectivele colaborarii tinand de "comportamentul crestin-democratilor, al lui Iurie Rosca si al FLUX-ului". Veaceslav Untila (AMN) a declarat ca in cadrul BMD sunt intruniti acum reprezentantii ai 15 formatiuni, care dispun de "un potential intelectual extraordinar, suficient pentru ca sa debarcam comunistii de la putere". Solicitat sa precizeze pozitia blocului fata de perspectiva aderarii Republicii Moldova la NATO, Urecheau a declarat: "Suntem un stat neutru, vom reiesi din doctrina militara a statului. Nu putem spune ca iata, maine vom fi in NATO. Trebuie sa muncim mult pentru ca sa ne apropiem de structurile euro-atlantice". "Problema integrarii europene nu este una de politica externa, ci una de ordin intern - mai intai trebuie sa facem ordine acasa", a declarat in acelasi context Serebrian, citat de AP FLUX.
 
Societatea civila canadiana infrange marea corporatie Monsanto in privinta hranei modificate geneticPDF Print E-mail
Ottawa, Canada/Romanian Global News
Accesari :753
Wednesday, 19 May 2004
Compania americana Monsanto, care are o filiala si in Romania, a inregistrat o infrangere serioasa din partea Consiliului Canadienilor. Consiliul a anuntat vestea cea buna, dar recunoaste ca mai sunt inca multe de facut in lupta impotriva hranei modificate genetic (MG)." Este o victorie formidabila pentru consumatorii din toata lumea," a declarat Nadge Adam de la Consiliul Canadienilor. "Indiferent cum va infatisa Monsanto aceasta, este vorba de o retragere a unui proiect rau vazut de la bun inceput. O infrangere serioasa pentru aceasta companie, si in general pentru comercializarea recoltelor MG in Canada." Monsato, companie americana, este liderul mondial in biotehnologii si ofera "inovatii si solutii in agricultura, genomica si reproducere". In decembrie 2002, compania americana a inaintat guvernului canadian un proiect ce prevedea cultivarea in masa graului din soiul Roundup Ready, un specimen modificat, rezistent la ierbicide. Aceasta intentie a provocat proteste puternice din partea producatorilor agricoli, a consumatorilor precum si a organizatiilor societatii civile canadiene. "Nu conteaza cat de mult Monsanto se straduieste sa promoveze graul MG; consumatorii nu vor sa aiba de-a face nimic cu acest produs," adauga Adam. "A ignora ingrijorarile consumatorului a fost cea mai mare greseala a indutriei biotehnologice, iar in acest caz i-a costat pierderea celei mai profitabile recolte." Consiliul Canadienilor si alti reprezentanti ai societatii civile, agricultori sau organizatii de mediu, intentioneaza sa isi constinue campania impotriva hranei MG, pana cand guvernul canadian va impune un moratoriu asupra tuturor culturilor de plante MG. "Desi am oprit cresterea graului cu modificari genetice, mai sunt la orizont inca multe aplicatii ce au in vedere comercializarea unor recolte modificate," spune Adam. "Speram ca Paul Martin [premierul Canadei] va folosi aceasta oportunitate pentru a introduce un moratoriu complet asupra oricaror culturi sau vanzari de hrana alterata genetic, pana cand toate problemele legate de sanatate si mediu vor fi rezolvate. Cata vreme moratoriul nu va fi pus in aplicare, rezistenta la recoltele MG va fi la fel de pronuntata in Canada."
 
Meseriile cu care romanii pot face bani afaraPDF Print E-mail
Romanian Global News
Accesari :1614
Wednesday, 19 May 2004
Pentru a gasi un loc de munca in strainatate exista trei cai legale de care se folosesc in ultima vreme zeci de mii de romani. Cei care pleaca peste granita pe cont propriu isi asuma sarcina de a gasi firma straina sau persoana care are nevoie de serviciile lor.

Un material extrem de util pentru romanii de pretutindeni, este gazduit de site-ul romanilor din Montreal, material pe care il vom reda integral in cele ce urmeaza. De asemenea, Agentia Romanian Global News (RGNPRESS) face precizarea ca acest material are caracter strict informativ, neputand fi considerat ca "litera de lege". Internetul a deschis multe porti mai greu de trecut pana acum. Prin intermediul sau, practic, oricine poate bate in mod direct la usa paginilor de prezentare a societatilor straine, singura bariera fiind eventual cea lingvistica. Contra unui comision, acest serviciu este facut de firmele de recrutare-plasare ce vor cauta societatile straine ce au nevoie de forta de munca din Romania.Cea de-a treia posibilitate de a lucra in strainatate e cea a locurilor de munca oferite prin acordurile interguvernamentale incheiate cu statele din spatiul Schengen. Principalul avantaj adus de aceste acorduri e dat de faptul ca romanii se bucura la angajare de un tratament egal cu muncitorii din tarile respective. Cu alte cuvinte, un roman care bate cuie pentru o firma germana va fi platit, de exemplu, cu 15 EURO pe ora ca si un neamt, bucurandu-se si de asigurarile specifice. Alte state prefera sa-si faca singure selectia de personal, nefiind interesate sa incheie acorduri cu tara noastra.

Canada: in trei ani poti ajunge patron

Canada are o oferta de munca bine structurata si care atrage din ce in ce mai multi romani cu studii superioare, aceasta cerinta fiind introdusa recent la emigrare. Profesiile cele mai cautate sunt prezentate detaliat pe formularele de emigrare, iar importanta lor este data de punctajul cu care au fost notate. Cu un punctaj foarte mare sunt apreciati specialistii in sisteme informatice si electronice si inginerii din chimie, biochimie, constructii civile, electronica, geologie, agronomie, extractia si rafinarea petrolului, confectii textile, metalurgie, alimentatie, mecanica, exploatari miniere, fizica si navigatie. Bine cotati sunt, de asemenea, silvicultorii, bucatarii si mecanicii industriali. Toate aceste profesii sunt listate pe pagina de Internet a Ambasadei Canadei la Bucuresti, la sectiunea "Emigrare". Foarte utile pentru gasirea unui loc de munca sunt si adresele: www.plusjobs.com, www.actualjobscanada.ca, www.canadajobssearch.com, www.canjobs.com, www.monster.ca, www.canadiancareers.com. Marcel Ban, un roman, plecat in Canada in 1996, reusit sa puna pe picioare o firma proprie, specializata in informatica si consultanta comerciala. Pentru aceasta, el spune ca a muncit 2-3 ani pana la trei dimineata. Site-ul firmei sale, in limbile engleza si romana, contine date despre afaceri in informatica, consultanta comerciala si slujbe in Canada, plus un ghid al orasului Toronto (www.thebans.ca). In opinia sa, specializarile cele mai cautate si mai bine platite pe zona Toronto, pentru informaticieni, sunt JAVA J 2 EE si Oracle, cu conditia ca specialistul IT sa stapaneasca foarte bine limba engleza. Germania da anual pana la 25.000 de job-uri Pentru slujbe in Europa, Guvernul Romaniei a stabilit acorduri bilaterale in domeniul fortei de munca cu guvernele statelor interesate de acest lucru. Pentru Germania exista trei tipuri de acorduri. Primul este incheiat pentru "desfasurarea activitatii in Germania a firmelor romanesti care au incheiat un contract cu o firma germana" si prevede un numar mediu de 4.000 de angajati, plus alti 1.000 pentru etnici germani. A nu se intelege insa ca cele 5.000 de locuri de munca din Germania sunt aruncate la intamplare pe piata romaneasca a fortei de munca. Ele se adreseaza in general societatilor de constructii autohtone care subcontracteaza lucrari in Germania, o pondere mai mica avand-o si firmele din domeniul forestier si transare si prelucrare carne. In medie, un muncitor pe un santier in Germania castiga cam 9,8 EURO brut/ora, din care se scad taxele. Un acord separat pentru spatiul german este incheiat pentru personalul muncitor oaspete. Programul este destinat pentru 500 de tineri cu varste cuprinse intre 18-35 de ani care au urmatoarele meserii: bucatari, ospatari, asistente medicale si meserii in domeniul constructiilor. Angajarea se poate realiza pe un an, cu posibilitatea de prelungire pana la 18 luni. Pentru recrutarea fortei de munca, Centrala de mediere a Fortei de munca de la Frankfurt realizeaza anual doua interviuri pentru fiecare grupa de meserii. Solicitantii trebuie sa cunoasca limba germana si sa aiba o calificare in meseria respectiva. Daca va reusi sa faca parte dintre cei 500 de alesi, un tanar muncitor roman va putea castiga, in medie, un salariu brut de 1490 EURO/luna. Foarte multi romani ajung sa munceasca in Germania pe baza unui al treilea tip de acord, privind angajarea de lucratori romani pentru o activitate cu durata determinata. Anul trecut, 18.000 de romani s-au dus sa lucreze ca sezonieri la nemti, iar anul acesta se pare ca vor fi peste 22.000. Durata este de pana la trei luni intr-un an calendaristic, respectiv 9 luni intr-un an calendaristic pentru lucratorii din parcurile de distractii. Majoritatea, insa, se duc sa lucreze in agricultura, unde pot spera la un castig mediu brut de 900 de EURO/luna. Angajarea se poate efectua numai in conditii comparabile cu cele ale lucratorilor germani, angajatorii fiind obligati sa puna la dispozitia lucratorilor romani locuinte corespunzatoare. Lucratorii romani sunt obligati sa se asigure in sistemul german de asigurari sociale. O adresa de Internet ce poate fi deosebit de utila celor care doresc sa-si gaseasca de lucru in Germania este www.arbeitsamt.de.

Restul Europei

Acorduri sunt incheiate si cu Ungaria, Elvetia, Luxemburg, Portugalia si Spania. Cu Portugalia si cu Spania acordurile nu sunt contingentate, in sensul ca nu se prevede o limitare a numarului anual de lucratori selectionati si se aplica tuturor categoriilor profesionale in functie de ofertele de munca transmise. De asemenea, e mentinuta obligativitatea egalitatii de tratament. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca lucratorii romani ce vor sa munceasca in Portugalia sunt: sa nu aiba cazier, sa aiba calificarea profesionala solicitata, sa nu fie pe lista persoanelor neadmise a Sistemului de Informatii Schengen si sa fie in posesia unui certificat medical care sa ateste faptul ca sunt apti de munca. In Spania, lucratorii vor fi supusi legislatiei de securitate sociala a tarii gazda si vor avea dreptul la prestatiile de securitate sociala prevazute de aceasta legislatie. Cu Ungaria avem si un acord privind schimbul de stagiari ce nu s-a bucurat de mare succes, anul trecut plecand la stagiatura doar doi angajati. In Elvetia, mare cautare au asistentele medicale. Ele pot face bani frumosi lucrand fie la familii, fie in caminele de batrani sau in spitale, salariul lor sarind de la 3000 de franci elvetieni pentru o simpla ingrijitoare, la 6000 de franci pentru cele care asista in salile de operatii. Anglia, Grecia sau Italia prefera sa faca o selectie individuala a fortei de munca din tara noastra, nefiind interesate sa incheie acorduri interstatale.

Australia: varsta maxima pentru emigranti - 45 de ani

In indepartata Australie, profesiile cu cea mai mare cautare sunt prezentate pe formularele de emigrare, astfel incat orice persoana afla din timp cat este pretuita specializarea sa. Potrivit normelor australiene, varsta maxim admisa pentru emigrare este de 45 de ani. Nicusor Szaiff, directorul unei firme de consultanta in emigrare, ne-a asigurat ca in Australia "sunt foarte cautati specialistii in informativca (ORACLE, CISCO) si web designer-ii". Sunt cotate bine si asistentele medicale, fiind cautati si asistentii sociali, educatorii, farmacistii, medicii (neurochirurgi, radiologi, specialisti in sonografie). Din domeniul tehnic, sunt solicitati inginerii (in special electronistii). O categorie aparte este cea a specialistilor in machiaj si coafura care sunt, de asemenea, foarte solicitati.

Noua Zeelanda recunoaste orice diploma

Noua Zeelanda e in cautare de ciobani. Cei mioritici nu se duc insa cu "transhumanta" chiar atat de departe. Potrivit celor declarate de Cosmin Punga, reprezentantul unei firme de emigrare in Noua Zeelanda, aceasta destinatie ofera avantajul incontestabil ca orice profesie este recunoscuta, fara a mai fi necesara sustinerea de examene sau de diferente. Astfel, Noua Zeelanda pare sa fie singurul loc unde un absolvent al Facultatii de Drept din Romania poate profesa ca avocat pledant sau jurist doar cu conditia sa treaca un test foarte exigent de limba engleza, sa faca dovada ca are 3-5 ani experienta si sa se inscrie in Uniunea Avocatilor (Juristilor) din Noua Zeelanda. Mai sunt cautati si inginerii de toate specialitatile, doctorii, mai ales stomatologii. Si croitorii si asistentii medicali isi pot gasi usor de lucru in N oua Zeelanda.

SUA au piata restransa dupa atentate

Atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 au adus multe modificari pe piata locurilor de munca din Statele Unite ale Americii. Reprezentantii firmelor de profil cu care am discutat ne-au declarat ca "in SUA s-a mers foarte greu. Rezista inca ofertele de baby-sitter, mecanici auto, soferi de TIR si ingineri automatisti, web designeri, barmani, muncitori necalificati pe platformele maritime." Mai multe date sunt oferite si de site-urile de locuri de munca ce publica regulat ofertele de munca disponibile si lasa candidatului posibilitatea de a-si trimite CV-ul pe Internet din orice colt al lumii. Aflati pe Internet cum se cistiga milioanele de dolari George Soros si-a cistigat averea prin jocuri riscante la bursa. Dar dumneavoastra aveti citeva avantaje: ii puteti studia modul de operare sub toate aspectele si puteti sa va antrenati in jocuri similare, chiar daca nu aveti capital. Cei care doresc sa invete regulile pietelor de capital au la dispozitie citeva surse de asistenta gratuita. O foarte eficienta modalitate electronica de antrenament a fost ani la rind la indemina studentilor din Academia de Studii Economice. In multe facultati din ASE sint folosite programe pe computer care simuleaza diverse aspecte dintr-o economie reala. Recompensa studentilor consta in note de trecere.Exemplul a inspirat diverse versiuni pe Internet, cum ar fi sistemele de tranzactionare virtuala de pe www.vanguard.ro sau de pe noul www.investopia.ro. Acestea ii acorda utilizatorului de Internet o suma virtuala, pe care acesta o poate cheltui in mii de feluri. Conceptul suna grozav, dar jucatorul descopera repede cit de putine sint deciziile cistigatoare, iar experientele il costa din ce in ce mai scump. In lipsa unor informatii detaliate despre viata reala a bursei, jucatorul risca sa isi piarda rabdarea. Din fericire, o solutie este oferita pe Internet de catre profesorii Academiei de Studii Economice. Conceptele de baza ale tranzactiilor bursiere pot fi deprinse direct din cursurile predate la ASE. Acestea pot fi copiate de pe paginile de web ale profesorilor de la disciplinele “Piete internationale de capital” si “Gestiunea riscului”. Pentru a va pune la punct cu conceptele esentiale ale burselor de marfuri sau capital, accesati mai intii pagina de la adresa http://www.rei.ase.ro/capital/prezentarepiete.html. Profesorul universitar doctor Ioan Popa si conf. univ. dr. Geo Hurduzeu pun la dispozitia curiosilor continutul cursului complet pe care il predau la scoala. Acesta poate fi copiat gratuit, sub forma unui consistent document Microsoft Word. Veti invata care sint principalele tehnici intrebuintate de campionii burselor, cu un istoric al unor evenimente care au creat si au distrus averi celebre. In colaborare cu asist. univ. drd. Radu Lupu, de la disciplina “Burse de Marfuri”, profesorul Ioan Popa a realizat si pagina disciplinei de “Gestiune a riscului”, la adresa http://www.rei.ase.ro/riskman/risc.html. Sint disponibile gratuit notitele a zece cursuri universitare, care pot fi vizionate in browser si cu ajutorul aplicatiei Microsoft PowerPoint. Vizitatorii au la dispozitie si o interfata web pentru varianta originala a jocului de bursa intrebuintat la ASE in cadrul acestei discipline. Ministerul Educatiei isi construieste un portal Ministerul Educatiei si Cercetarii a lansat de curind un instrument online pentru uzul tuturor celor implicati in sistemul national de invatamint. Site-ul de la adresa www.portal.edu.ro pune in prim-plan informatii legate de admiterea in liceu, dar de fapt continutul sau se refera la planul mai larg de informatizare a invatamintului. Exista in plan o sectiune care va prezenta date complete despre fiecare unitate de invatamint din Romania, cu tot cu dotarile de care beneficiaza aceasta, si ni se promite ca informatiile se vor actualiza constant. Vizitatorul va aprecia pe site in special efortul de a construi o colectie cu linkuri catre site-urile romanesti despre care specialistii ministerului considera ca au continut educational. Site-ul este abia la inceput, dar pare a avea un mare potential.

Cele mai interesante site-uri

http://www.panoguide.com Panoramele fotografice au o istorie lunga. Prin urmare, pregatiti-va sa petreceti mult timp pe acest site. Puteti vedea atit panorame sepia, ale unor peisaje care acum nu mai exista, cit si imagini color care va permit sa va concentrati sa mariti si sa micsorati nivelul de detaliu. Multe secvente necesita instalarea playerului gratuit Quicktime, care poate fi instalat de la www.apple.com. http://www.photosig.com O uriasa comunitate de fotografi care publica si comenteaza lucrari de cele mai diverse calibre. Printre membrii site-ului se numara fotografi celebri din presa, moda sau publicitate, precum si amatori mai mult sau mai putin talentati. Comentariile lor pe marginea fotografiilor constituie lectii excelente pentru cei care doresc sa isi cizeleze bunul gust. Vizitatorii neinregistrati pot vedea doar o mica parte din cele peste 60.000 de imagini. Din fericire, inregistrarea este gratuita. http://www.executiveplanet.com O larga baza de date cu informatii despre obiceiurile de protocol ale oamenilor de afaceri din diverse colturi ale lumii. Informatiile de pe aceste pagini va pot ajuta sa faceti impresie asupra unui strain sau sa evitati o sitiuatie jenanta. Site-ul poate fi citit chiar si de cei care nu se pregatesc de negocieri internationale deoarece e plin de curiozitati si ciudatenii. http://www.entrepreneur.com Acest site isi propune sa devina o destinatie centrala pe Internet pentru cei care se gindesc sa isi deschida o mica afacere. Paginile sale bogate explica pe intelesul tuturor ce este managementul, care sint etapele realizarii unui studiu de piata, ce este o franciza si care sint avantajele si dezavantajele micilor afaceri personale de tip “multi-level marketing”. Paginile cu statistici privind succesul international al diferitelor afaceri sint in masura sa ofere multe idei oamenilor curajosi. http://www.metapet.net Un amuzant joc online care va cere sa ingrijiti o fiinta virtuala. Sinteti pus in rolul unui angajat al unei companii care antreneaza directori de firma. Dumneavoastra, antrenorul, trebuie sa sporiti performanta clientilor prin orice mijloace. Daca dati peste o fiinta insuficient de harnica, o puteti motiva sa munceasca micsorindu-i ratia alimentara sau, dimpotriva, angajindu-i un psihoterapeut.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions