Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2004 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2004
<<
Mai 2004
>>
D
L
M
M
J
V
S
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          
Cautare
Centre pentru sprijinul victimelor traficului de persoanePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :566
Tuesday, 18 May 2004
Comisia Europeana intetioneaza sa infiinteze in Romania prin intermediul Agentiei Nationale de Sprijinire a Initiativelor Tinerilor trei centre de consiliere a victimelor traficului de persoane. Aceste centre ar urma sa recruteze politisti, psihologi, sociologi si tineri din licee si universitati pentru a asigura asistenta tuturor persoanelor care au cazut victime unui asemenea flagel. De asemenea centrele amintite vor putea contribui si la combaterea fenomenului prin depistarea impreuna cu politia a retelelor de trafic de persoane. Centrele vor fi infiintate la Bucuresti, Iasi, si Constanta si vor functiona in baza unei finantari a Comisiei Europene. In acest scop, ANSIT, impreuna cu alte ONG-uri vor realiza pe o perioada de sase luni campanii de informare a tinerilor in legatura cu acest flagel prin intermediul unor centre create pe baza de voluntariat pe strada, in cluburi de noapte sau pe terasele unde se intalnesc tinerii. Unul din scopurile programului este desigur, pe langa informarea tinerilor, si integrarea sociala a victimelor traficului. ANSIT va crea pentru asistenta si o linie verde la capatul careia se vor afla voluntari pregatiti de Directia de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog.  Cei care  vor contacta cele trei centre fie ca se afla in tara sau in strainatate  vor putea beneficia de protectie si cazare din partea Politiei Romane.
 
Construirea canalului ucrainean in Delta Dunarii provoaca ingrijorarea Statelor UnitePDF Print E-mail
SUA/Romanian Global News
Accesari :601
Tuesday, 18 May 2004
Statele Unite si exprima ngrijorarea privind impactul negativ asupra mediului pe care l-ar putea avea construirea canalului ucrainean din Delta Dunarii. . In documentul publicat luni, 17 mai,  Departamentul de Stat al SUA se arata ca zona Delta Dunarii a fost desemnata att de UNESCO - prin programul "Omul si Biosfera", ct si "Zona umeda de importanta internationala", n conformitate cu Conventia de la Ramsar, la solicitarea Guvernului Ucrainei. "Ca parte la aceste tratate internationale, Ucraina este obligata sa prezerve si sa protejeze Delta Dunarii", se arata n documentul oficial. Regiunea Biosferei Delta Dunarii asigura habitatul esential pentru specii pe cale de disparitie, precum si terenul vital pentru nmultirea a peste 300 de specii de pasari migratoare si pentru populatia de scrumbie. Practic, prin acest document, Statele Unite se raliaza pozitiei Romaniei in privinta acestei noi provocari ucrainiene. De altfel, seful Comisiei de politica externa a Camerei deputatuilor, Radu Podgoreanu a criticat, marti, 18 mai,  intentia Ucrainei de a construi un canal de navigatie pe bratul Chilia, aratand ca "aceasta maniera de a pune nu numai Romnia, ci si n general comunitatea internationala n situatia faptului mplinit este o maniera inacceptabila", a afirmat Radu Podgoreanu, adaugnd ca nu este prima data cnd Ucraina practica o asemenea maniera de abordare a problemelor bilaterale. In acelasi context, Podgoreanu a tinut sa precizeze ca ca nceperea lucrarilor la canalul de navigatie nu nseamna ca acestea nu pot fi si oprite.
 
Deputatii au aprobat desfiintarea invatamantului superior de scurta durataPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :578
Tuesday, 18 May 2004
Deputatii au dezbatut si aprobat, marti, in plen noua structura a studiilor universitare ce se va aplica din 2005. Articolele noii legi modifica radical actuala structura de organizare a nvatamntului superior, care va fi  compusa din trei cicluri: studii universitare de licenta, cu o durata maxima de patru ani (n special pentru nvatamntul tehnic), studii universitare de masterat, de doi ani, si studii doctorale, cu o durata de trei-cinci ani. Noul mod de organizare a nvatamntului superior pe cicluri de studii reprezinta implementarea efectiva a angajamentelor asumate de ministrii educatiei din Europa n 2001. Organizarea fiecarui ciclu de studii este de competenta institutiilor de nvatamnt superior, cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetarii. Potrivit proiectului de lege, studiile universitare de licenta corespund unui numar de credite de studiu transferabile, cuprins ntre minimum 180 si maximum 240. Prin aceste credite se apreciaza, n medie, cantitatea de munca efectuata de student pentru nsusirea unei discipline. La nvatamntul de zi, durata normala a studiilor universitare de licenta este de trei-patru ani si corespunde unui numar de 60 de credite transferabile pentru un an de studiu. Absolventii cu diploma de licenta si pot exercita profesia sau pot continua studiile universitare prin masterat. Studiile universitare de masterat sunt echivalentul a minimum 90 de credite transferabile, aici absolventii obtinnd calificari cu un grad nalt de specializare, cu continut orientat spre cercetare. Absolventii cu diploma de licenta  pot ocupa posturi didactice n nvatamntul  primar si gimnazial, cu conditia sa parcurga un modul de pregatire psiho-pedagogica. Aceeasi conditie este valabila si pentru absolventii cu diploma de master, numai ca ei pot sa predea si n sistemul universitar. Studiile universitare de doctorat au, de regula o durata de trei ani, iar sustinerea tezei se poate face n termen de maximum trei ani de la terminarea studiilor doctorale. Noul sistem se bazeaza pe cursuri, examene si stagii de cercetare. ncepnd cu anul universitar 2005-2006 universitatile elibereaza gratuit, inclusiv ntr-o limba de larga circulatie, fiecarui absolvent, Suplimentul la Diploma, al carui continut este n conformitate cu normele europene. nvatamntul superior de scurta durata care se desfasoara n prezent n colegiile universitare intra n lichidare sau se reorganizeaza n studii universitare de licenta, iar absolventii acestora si pot continua studiile pentru a obtine licenta. Prevederile acestei legi se aplica nvatamntului superior public si privat, acreditat si autorizat provizoriu.
 
"Sultanul" Mircea Lucescu a devenit "tar", la Sahtior DonetkPDF Print E-mail
Ucraina/Romanian Global News
Accesari :635
Tuesday, 18 May 2004
Alintat, ani de zile, de presa turca si de fani, cu apelativul "sultanul", antrenorul Mircea Lucescu a semnat, marti, un contract cu formatia ucraineana Sahtior Donetk. . Anuntul a fost facut de agentia Ukrainiansoccer, informatia fiind confirmata si de presedintele FC Rapid, Ioan Becali, prezent pe Aeroportul Baneasa pentru a-l ntmpina pe antrenorul olandez Ronald Koeman, ce va sosi n Romnia pentru a participa la evenimentul"Seara Campionilor". Becali a precizat ca durata contractului tehnicianului romn cu echipa din Ucraina va fi de doi ani. Astfel, se incheie epoca "sultanului" care a facut performanta europeana cu echipe de top din Turcia, Galatasaray si Besiktas Istanbul. La Sahtior, "tarul" Lucescu va lucra cu romanii Daniel Florea, Razvan Rat, Flavius Stoican siCiprian Marica, inlocuindu-l pe germanul Bernd Schuster.
 
Dialogul surzilor intre Bucuresti si BelgradPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :542
Tuesday, 18 May 2004
Romanii din Serbia isi pusesera mari sperante in intialnirea dintre premierii Adrian Nastase si Vojislav Kostunica. Romanii din tara vecina si prietena, cum inca ne place sa consideram Serbia, au facut o serie de demersuri oficiale pentru ca aceasta intilnire la nivel inalt sa se soldeze cu recunoastrea lor ca minoritate nationala. Cu toate acestea, s-a dovedit ca apelul lor a fost in van. Subiectul cel mai discutat a fost cel al regimului de vize ce va trebui reglementat ntre Romnia si Serbia. Prima runda de negocieri, desfasurat n aprilie la Belgrad, a esuat, Belgradul reactionand dur la cererea Romniei de a introduce vize. Oficiali sarbi reproseaza Bucurestiului graba cu care vrea sa introduca vize unui bun vecin, invocand in acest sens exemplul Sofiei si Budapestei, au introdus un regim de vizemult mai flexibil Serbia. Si, pentru ca nu exista premize ca in urma negocierilor bilaterale sa ajunga la un consesn, premierul Nastase a propus omologului sau ca problema introducerii vizelor sa fie rediscutata la Bruxelles n prezenta oficialilor europeni, de catre ambasadorii Romniei si Serbiei. Kostunica a fost de acord. probabil ca este si multumit, din moment ce Bucurestiul nu a mai avut taria de a aborda si subiectul romanilor din tara vecina.
 
Romnii/vlahii din Serbia-Muntenegru - străinii de lngă noi?PDF Print E-mail
Bucuresti/Romanian Global News
Accesari :932
Tuesday, 18 May 2004
La cea de-a noua Convenţie a prestigioasei Asociaţii pentru Studiul Naţionalităţilor (ASN) care se desfăşoară anual la Columbia University, Harriman Institute, New York (aprilie 2004), una dintre temele care au apărut pe agendă cu prioritate este cea a Balcanilor şi a minorităţilor de aici; inclusiv cea a vlahilor/romnilor, care a fost dezbătută ntr-o sesiune specială.

Este aproape uluitor să constaţi ct de diferită este, de cele mai multe ori, agenda marilor conferinţe internaţionale privitoare la zonă şi agenda locală (romnească) relativ la acelaşi subiect. Nu există, după ştiinţa noastră, vreo conferinţă de anvergură desfăşurată la Bucureşti pe această problematică, iar miza acestei chestiuni, cu rarisime excepţii, lipseşte din discursul public romnesc. Lipsa aceasta acută de sincronizare la nivelul agendelor publice este, poate, una dintre carenţele cele mai grave ale Romniei n ultimii paisprezece ani. Căci consecinţele nu se lasă aici niciodată mult aşteptate: despre teme cu relevanţă şi semnificaţie pentru Romnia au vorbit şi vorbesc, de cele mai multe ori alţii... Iar cnd a intrat sau intră şi Romnia n vorbă, este deja pe poziţia a doua, reactivă şi defensivă.

Cine sunt romnii/vlahii din Serbia Muntenegru?

n Serbia-Muntenegru există două populaţii de origine romanică. Una trăieşte n Voievodina şi este concentrată n Banatul srbesc şi cealaltă n Estul Serbiei, pe valea Dunării şi a Moravei, n Munţii Homolje şi zona Timocului. Primul grup este format din romnii din Banat şi cel de-al doilea din vlahii/romni din Timoc. Conform recensămntului populaţiei din 1992, există 42 311 de romni n Serbia. Dintre ei, 38 82 trăiesc n Voievodina şi restul n jurul Belgradului. Ei reprezintă circa 2% din populaţia Voievodinei. O mare majoritate a acestora (93%) trăiesc n 11 municipii, dar nu sunt majoritari n nici unul dintre acestea: Alibunar, Vrsac, Bela Crkva, Zitiste, Plandiste, Kovacica, Kovin, Secanj, Pancevo, Zrenjanin and Novi Sad. Romnii din Voievodina vorbesc o variantă bănăţeană a dialectului daco-roman. Conform datelor recensămntului din 2002, n Voievodina trăiesc 30 419 de romni, circa 1,50% din totalul populaţiei. Populaţia de origine romanică din Voievodina nu este nsă miza acestui material, căci despre ea se ştie cte ceva n Romnia (att ct se ştie n Romnia despre o populaţie romnească de dincolo de graniţele ţării). Miza articolului este populaţia romanică din Sud-estul Timocului, deseori prilej de controversă cu iz politic (nu doar vlahii din Serbia, ci populaţia vlahă n genere, complet necunoscută n Romnia şi ignorată cu tipică inconştienţă de vreo zece ani ncoace).

Romnii/vlahii istoriografie şi politică

Cine sunt vlahii? este o ntrebare care a marcat mulţi cercetători sau guverne cel puţin după cel de-al doilea Război Mondial. Nu există o bibliografie lămuritoare pe această chestiune şi cea care există este, mai degrabă, contradictorie n strategii şi concluzii. De pildă, Noel Malcom, n a sa mult lăudata Bosnia: A Short History (London 1994) acceptă ideea că există n Balcani grupuri distincte rasial şi etnic, n ciuda mixajelor inevitabile, ntre acestea figurnd vlahii şi pomacii. Simultan cu cartea lui Malcom, The Times a tipărit The Tribes of Europe (London, 1994), unde nici vlahii nici pomacii nu sunt menţionaţi. Un an mai trziu, n 1995, britanicul T. J. Winnifrith tipăreşte Shattered Eagles. Balkan Fragments (London, 1995), carte cu o perspectivă diferită: nu există grupuri rasiale sau entice n Balcani [rasa, etnicitate] sunt concepte irelevante n Balcani şi nici lingvistic nici religios nu sunt adjective adecvate pentru a clarifica şi lămuri conceptul neadecvat de minoritate. (ntmplător, această tentativă de a pulveriza toate criteriile este aproape stranie cnd vine din partea unui cercetător care, n 1987, a tipărit o lucrare cu un titlu indubitabil - The Vlachs iar n volumul din 1995 reuşea să identifice n diversele capitole ale volumului, fără dificultate, the Vlach Diaspora, Vlachs in Albania, Vlachs in Romania etc.). Concluzia pentru cel care parcurge, fie şi frugal, aceste lucrări este că nu doar această comunitate este risipită şi fragmentată, ci şi literatura care o priveşte direct sau indirect            Cine sunt, totuşi, vlahii? Pentru greci, ei sunt indiscutabil greci, descendenţi ai soldaţilor din garnizoanele romane stabilite ca să protejeze trecătorile şi care s-au căsătorit cu femei locale şi au născut copii vorbitori ai unei limbi latine Această teorie este, n opinia majorităţii experţilor, greu, dacă nu imposibil de crezut, cel puţin pentru motivele că, n primul rnd, nu există proba unei prezenţe instituţionalizate şi continue romane n multe din acele regiuni şi, n al doilea rnd, elementul care perpetuează şi prezervă limba este cel matern, nu cel patern. Pentru unguri cum bine observă Winnifrith - doritori să probeze că ei eu ajuns n Transilvania primii, vlahii trăiesc n locurile originare a romnilor care au venit la nordul Dunării n Evul Mediu trziu, momentul cnd aceştia apar pentru prima dată n istorie, deşi nu există nici o evidenţă a unei asemenea migraţii. Pentru srbi şi bulgari, vlahii sunt pur şi simplu srbi sau bulgari, reprezentanţii/descendenţii unor srbi/bulgari avnd un anumit tip de ocupaţii şi ducnd un mod specific de viaţă, practic, păstori nomazi. Cu alte cuvinte denominaţia ar fi avut şi are un sens socio-profesional şi nu unul etnic (Gheorghe Zbuchea, Romnii timoceni. Scurtă istorie, Timişoara, 2002). Chestiunea limbii, respectiv faptul că aceşti vlahi vorbesc totuşi o limbă ne-slavă, ci una romanică, pune n criză definitiv o asemenea abordare simplistă şi simplificatoare. Acesta este, poate, motivul pentru care teza a suferit n ultimele decenii nuanţări. Etnonimul vlah şi glotonimul vlahă sunt recunoscute la sud de Dunăre, dar se consideră că ele ar fi diferite de etnonimul şi glotonimul romn, reprezentnd un alt popor şi o altă limbă. Această perspectivă este una care atribuie calitatea de popoare diferite nu doar vlahilor, ci şi aromnilor din centrul şi sudul Peninsulei Balcanice. Teza nu este nsă la fel de convingătoare, se pare, cum năzuiesc promotorii ei: ... pe plan internaţional nici o instituţie academică sau reuniune ştiinţifică nu a acceptat o asemenea teorie (Zbuchea, op. cit). Procesul de definire şi auto-definire al unei comunităţi este unul problematic, deseori, dar chestiunea crucială n această dispută este că vlahii nu sunt, cu rarisime excepţii, lăsaţi cu adevărat nu declarativ - să se definească singuri, dincolo de restricţiile politice pe care un stat sau altul le exercită asupra lor. n realitate, faptul că nu sunt recunoscuţi sau recunoscuţi n cadre strmte şi impuse politic de sus n jos nu face dect să sporească criza. Un cadru rezonabil al discuţiei, dacă nu o teorie definitivă, şi care surmontează, cel puţin, dificultăţile majore ale perspectivelor enumerate mai sus, ncadrează vlahii n procesul de romanizarea al populaţiei autohtone (tracii) din acest spaţiu (n zona timoceană trăia o ramură a tracilor, respectiv tribalii), pe o arie geografică cuprinznd att spaţii nord-dunărene ct şi spaţii sud-dunărene. O dată cu apariţia unei noi populaţii romanice, a apărut şi o limbă proprie a acestuia, limba romnă comună, care apoi, n cursul evoluţiei, a căpătat patru nfăţişări dialectale diferite, respectiv: daco-romnii, aromnii sau macedo-romnii megleno-romnii şi istro-romnii (Ibid.). Iorga a descris remarcabil comunităţile de protoromni şi, mai trziu, de romni, denumindu-le romanii populare, respectiv forme de organizare politică-militară a populaţiei romanice aflate n zone de margine ale Imperiului roman, zone din care - ca n Dacia au fost retrase armata şi administraţia romane (Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului romn, 1997) După răspndirea creştinismului, n cadrul romaniilor populare funcţia de conducere a revenit, de regulă, preoţilor sau episcopilor, aşa cum a fost cazul Sf. Severin n Noricum, a cărui viaţă (scrisă de Eugippius) i-a sugerat lui N. Iorga teoria romaniilor populare, ca principal factor al continuităţii romanice. Lingviştii cred că cuvntul din slavona veche vlah (Wloch n poloneză) este o derivaţie a vechiului cuvnt german Walhos sau Wlalh (Encyclopaedia of Yugoslavia, vol. 8, p. 513 - Jugoslavenski leksikografski zavod, Zagreb, 1971). Studiile lingvistice arată că majoritatea vlahilor din Serbia de Est vorbesc o variantă a dialectului daco-romn, la fel precum romnii din Banat. n versiunea vlahă, nsă, există o serie de cuvinte mprumutate (loanwrds), cu origini slave (nu doar srbeşti), dar nu se ştie exact procentul lor; statistici de această natură nu s-au desfăşurat n aceste regiuni. Vlahii din zona Krajina (Timoc) vorbesc o versiune muntenească a dialectului daco-roman, versiune care a fost adoptată de limba romnă standard. Rămne nsă aceea modificare a dialectului datorată limbii slave şi a altor influenţe şi o precaritate (sărăcire) a vocabularului din pricină că n această regiune nu au existat şcoli n limba romnă, deci nici posibilităţi de instruire şi evoluţie din acest punct de vedere. Mixajul dintre aceste limbi existente n Timoc a produs un instrument de comunicare tranziţional, care este nsă, mai degrabă, o derivaţie a celor două versiuni romneşti dect o limbă vlahă separa. Textul acesta nu şi propune nici să treacă n revistă toate teoriile circulate n legătură cu originea şi identitatea romnilor/vlahilor din Timoc nici să le evalueze definitiv (vezi: Brezeanu, Stelian şi Zbuchea Gheorghe, Introducere n istoria romnilor sud-dunăreni, n Romnii de la sud de Dunăre, Bucureşti, 1997). Vrea, deocamdată, doar să semnaleze dificultăţile şi zgura ideologică ce s-a depus peste această problemă. Apatia şi lipsa de profesionalism ale instituţiilor romneşti abilitate cu gestionarea acestei chestiuni a jucat şi joacă un rol crucial n actuala stare de fapt.

Condiţia romnilor/vlahilor din Serbia-Muntenegru

Romnii/vlahii din Estul Serbiei trăiesc n 328 de sate şi 20 de oraşe de-a lungul văii Dunării, de la Veliko Gradiste la munţii rului Tiomok, n valea Morava (majoritatea la este de Velika Morava, dar şi n unele zone de pe malul vestic), n Homolje (pe o suprafaţă ntinsă) şi Timok Krajina. Aceste localităţi se află n jurisdicţia administrativă a următoarelor localităţi: Bor, Boljevac, Golubac, Despotovac, Zajecar, Zagubica, Zabari, Kladovo, Kucevo, Majdanpek, Malo Crnice, Negotin, Petrovac, Paracin, Cuprija, Svilajnac, Pozarevac and Veliko Gradiste. n general, sunt majoritari n satele n care locuiesc, dar proporţia lor n urban este mult mai mică. n conformitate cu recensămntul din 1991, existau 17 807 de vlahi n Serbia. ntr-o primă etapă a recensămntului din 2002, se prognosticau 40.000 de romni şi 120.000 de vlahi, dar n a doua etapă, dată publicităţii n ianuarie 2003, a fost prezentat numărul tuturor minorităţilor din Serbia, exceptndu-i pe romnii timoceni şi bănăţeni. n Monitorul Oficial de la Belgrad, au apărut n cele din urmă următoarele cifre: 39.953 vlahi şi 4.157 romni. Datele recensămntului din 2002 indică 39 953 de vlahi n această regiune (circa 0,73%) şi 4 157 de romni (circa 0,08%) Mişcarea Romnilor/Vlahilor din Iugoslavia afirma că cifrele nu sunt reale, căci numărul lor este, n estul Serbiei, de circa 200 000 300 000 de persoane. Sursa lor principală este cercetarea ntreprinsă de dr. Dragoljub Petrovic, profesor de istorie modernă din Belgrad, care afirmă că există circa 220 000 de vlahi n regiune. Discrepanţa uriaşă ntre cifrele oficiale şi dovezile sau evaluările istorice sau lingvistice probează susţin reprezentanţii vlahilor că recensămntul nu este relevant din acest punct de vedere. Rezervele pe care Mişcarea le are relativ la datele oficiale se bazează pe enormele şi evidentele fluctuaţii ale numărului acestei populaţii de la un recensămnt la altul. n 1948, de pildă, recensămntul indica 102 953 de vlahi şi la puţin timp n 1954 numai 28 074. n 1961, numărul lor a căzut la improbabila cifră de 1368. La următorul recensămnt, n 1971, numărul vlahilor a crescut la 14 724, iar n 1981 la 25 596. Recensămntul din 1991, a indicat o cădere la 17 807. Această apariţie şi dispariţie a vlahilor nu are nici o explicaţie demografică sau naturală, mai cu seamă dacă ţinem seama că nici nu au existat migraţii semnificative n această parte a Serbiei n perioada considerată. Pe de altă parte, reprezentanţii vlahilor afirmă că au exista şi există numeroase presiuni asupra membrilor acestei comunităţii şi un grad ridicat de risc pentru cei care se declară ca aparţinnd unei comunităţi care nu există n Serbia. Realitatea este că ntregul angrenaj statistic este unul manipulat politic, ncepnd de la maniera de ntocmire a chestionarului, de efectuare a anchetei propriu-zise şi de prezentare a rezultatelor. n 1953, de pildă, n formularul de recensămnt (P - 1) la itemul 11 originea etnică oferea următoarele opţiuni: srb, croat, macedonian, sloven, munte-negrean, ungar, german, italian, ceh, slovac, turc, ţigan etc., vlahii nefiind menţionaţi. Aceştia erau notaţi ca atare numai ca urmare a insistenţelor celor care se declarau astfel, deşi o asemenea insistenţă nu era dezirabilă şi nici privită cu indulgenţă de către autorităţiţ Aşa se şi explică de ce la recensămntul din 1953 din zona Timocului a fost nregistrat numai un vlah!!! (Population census 1953, Vol. XI, p. 445; Age, Literacy and Ethnicity, Municipal Records Based on the Administrative Subdivision in 1953, Federal Statistics Administration 1960). n plus, trebuie remarcat că dispariţia vlahilor coincide, n timp, cu perioade istorice specifice n Iugoslavia: după Rezoluţia Cominformului din 1948 cnd tancurile sovietice au fost postate de-a lungul graniţei romneşti şi după ceea ce s-a numit revoluţia anti-birocratică din 1988, cea care a inaugurat conceptul de omogenizare naţională şi creare a unui stat naţional centralizat şi unitar. n estul Serbiei, romnii/vlahii se bucură de statutul de grup etnic, fără ca statutul lor de minoritate naţională să fie recunoscut. n consecinţă, le sunt negate toate drepturile constituţionale şi legale, iar n prezent se străduiesc să primească de la autorităţi acest status care le-ar furniza baza legală pentru a dobndi un număr de drepturi care le sunt astăzi inaccesibile: dreptul la educaţie şi informaţie n limba maternă, utilizarea oficială a limbii şi a alfabetului şi dreptul de a-şi cultiva cultura naţională Minorităţile naţionale din Serbia au dreptul, conform legislaţiei n vigoare, la instrucţie n limba maternă din şcoala elementară pnă n ciclul universitar. Romnii/vlahii nu au, n prezent, şcoli n limba proprie, iar ncercările anterioare pentru dobndirea unei educaţii alternative, au strnit reacţii dure ale autorităţilor srbe (Conform unei scrisori trimise Comitetului Helsinski pentru drepturile omului din Serbia de către reprezentanţii romnilor/vlahilor din Serbia la 14 august 1996). Pentru că limba maternă a comunităţii nu este, deocamdată, recunoscută oficial n partea de est a Serbiei, membrii ei trebuie să folosească, n public cel puţin, limba srbă. n ceea ce priveşte statutul lor religios, situaţia este şi mai dramatică Este util să reamintim aici că procesul de creştinare din această zonă se ncadrează n paternul general caracteristic ntregului spaţiu la perioada respectivă: Astfel, sub Diocleţia n zonă sunt atestaţi clar primii martiri: Basicrate, Valentianus, Hermes etc., ceea ce nseamnă că o parte a populaţiei s-a creştinat mai nainte ca procesul să se generalizeze, n urma edictului de toleranţă al lui Constantin cel mare din anul 313. n zonă n cursul secolului al IV-lea existau mai multe episcopii avndu-şi reşedinţa n aşezări aflate n interior precum: Oescus, Ratiria etc., sau n apropiere la Naisus, Remesiana. n zonă şi-au avut originea şi unii dintre reprezentanţii scriitori bisericeşti mai importanţi precum: Palladius, episcop de Ratiaria. Creştinismul zonei se leagă şi de activitatea episcopului Niceta de Remesiana, trecut n rndurilor sfinţilor şi considerat ca apostol al romnilor. La sfrşitul antichităţii, exista aşadar una dintre trăsăturile specifice ale acestor viitori romni, respectiv vechimea şi caracterul romanic al creştinismului lor, ştiut fiind faptul că att srbii ct şi bulgarii cu care aveau să convieţuiască, s-au creştinat mai trziu, n condiţii istorice specifice (Gheorghe Zbuchea, Romnii timoceni. Scurtă istorie, Timişoara, 2002). n Voievodina, romnii din Banat, creştini ortodocşi n marea majoritate, au dreptul să la serviciu religios n limba proprie n zonele (localităţile) n care numărul lor este semnificativ. Romnii/vlahii din estul Serbiei, majoritar creştin ortodocşi, nu au această posibilitate. Pentru că nu sunt recunoscuţi ca minoritate naţională, nici dreptul lor de a-şi practica religia n limba maternă nu este recunoscut. ncercările repetate de a interveni chiar la Patriarhul Pavle n persoană pentru a căpăta dreptul slujirii n limba romnă nu s-au soldat, deocamdată, cu nici un rezultat concret.

Europa, Romnia şi romnii/vlahi de la sud de Dunăre

Scuzele favorite ale autorităţilor romne care nu s-au ncumetat pnă n prezent să viziteze, fie şi neoficial, Timocul sună cam aşa: e o problemă complexă (!!!), care va fi rezolvată ntr-un cadru democratic, odată cu reintegrarea Serbiei-Muntenegru n structurile europene. E, fireşte, cea mai bună scuză de a nu face nimic, dar o scuză penibilă: vecina noastră Ungaria nu a stat cu minile n sn cnd a fost vorba de minoritatea maghiară din Romnia sau aiurea, ci s-a implicat, avnd acut conştiinţa faptului că Europa este şi ea, Ungaria, deci are şi obligaţii dar şi responsabilităţi. Dar această conştiinţă lipseşte astăzi n Romnia, de aici retorica abundentă şi, concomitent, timorarea şi teama de a face orice. n plus, nu avem nici o certitudine că situaţia populaţiei romne/vlahe de la sud de Dunăre se va modifica substanţial odată cu procesele de integrare europeană n care ncepe să fie implicată şi Serbia-Muntenegru. Orict de non-politically correct ar suna o asemenea afirmaţie....ntr-o primă instanţă, vulgata sociologică legată de aceste procese ar sugera un răspuns clar şi lămuritor: da, vor schimba, şi vor schimba n bine situaţia populaţiei care ne interesează aici, respectiv n acord cu convenţiile şi normele europene etc., etc. La o a doua privire, nsă, peisajul nu mai este att de senin. Este indiscutabil că ţările aflate n procesele de integrare europeană au adoptat noi politici de protecţie a minorităţilor, iar presiunile exercitate de comisiile europeane sau de Consiliul Europei au constituit un factor de schimbare considerabil. Totuşi, ar fi o naivitate să descrii răspndirea politicilor relativ la drepturile minorităţilor n estul Europei ca un transfer al politicilor occidentale. Iar motivul principal pentru asta este că, pur şi simplu, nu există aşa ceva n Europa de vest, respectiv nu poate fi identificat un model occidental n ceea ce priveşte drepturile minorităţilor. n al doilea rnd, nu există probe convingătoare că Uniunea Europeană ar fi difuzat norme ale protecţiei minorităţilor n Estul Europei, căci acestea sunt, unele dintre ele, contestate chiar ntre membrii UE, precum şi n rndul ţările candidate. Şi, n al treilea rnd şi aici este argumentul cel mai important nu este clar, din nici un document al UE, ce anume este (cum se defineşte) o minoritate etnică şi religioasă. Din acest punct de vedere, orict ar părea de paradoxal, aleatoriul şi confuzia domină n acest domeniu şi se pare că va domina şi de aici nainte. (Am mai argumentat, n paginile acestei publicaţii, despre această criză a criteriilor la nivelul instanţelor europene n ceea ce priveşte definirea minorităţilor etnice. Cazul discutat acolo era cel al ceangăilor, dar confuzia europeană care nvăluie acest caz poate foarte bine să fie aplicată şi la nivelul comunităţii romnilor/vlahilor din Serbia-Muntenegru. Să mai spunem, n treacăt, că Romnia tot perdantă a fost şi n acel caz...). Date fiind arbitrariul şi lipsa de criterii care persistă (şi nu dau semne că vor dispărea curnd), viitorul comunităţii romno/vlahe şi consecinţele evoluţiilor pe care le-am prezentat n acest material nu pot fi, deocamdată, evaluate judicios. n nici un caz optimist.

 

Analiza Romnii/vlahii din Serbia-Muntenegru - străinii de lngă noi? este semnat de dl Dan Dungaciu si a aparut in Revista Lumea, numarul din aprilie a.c.

 
O noua retea de transmitere a canalelor TV romanesti in SUAPDF Print E-mail
SUA/Romanian Global News
Accesari :579
Tuesday, 18 May 2004
Familiile de romani din America vor avea in case cele mai bune programe din Romania. Romanian Satellite Network este o noua retea de televiziune, proprietate a unui grup de investitori romano-americani. Scopul principal este de a prezenta obiectiv traditiile romanesti si de asemenea stirile din tara, prin trei canale de televiziune distincte ce vor oferi acces continuu la cele mai populare programe de televiziune din Romania. RSN transmite prin satelit programe de la PRO TV International, Antena 1, Prima TV, Realitatea TV si Etno. Pachetul Romanian Satellite Network consta in trei canale: primul canal  include Antena 1 si Prima TV, canalul al doilea Realitatea TV si Etno, iar cel de-al treilea canal Pro Tv International. Abonamentul lunar este extrem de flexibil si ofera posibilitatea de a alege intre doua si un singur program. In pachet este inclusa si receptionarea gratuita a TV Romania International.
 
Saptamana teatrului romanesc la VienaPDF Print E-mail
Viena, Austria/Romanian Global News
Accesari :568
Tuesday, 18 May 2004
In cadrul festivalului de arta si cultura "Wiener Bezirksfestwochen" de la Viena teatrului si dramaturgiei romanesti ii este dedicata o saptamana de spectacole, in care Teatrul "Nottara" din Bucuresti va prezenta piesa lui Victor Eftimiu "Insir'te margarite" in regia lui Alexandru Dabija, iar Teatrul "Sica Alexandrescu" din Brasov spectacolul "Angajare de clovn" de Matei Visniec, in regia lui Claudiu Goga. Spectacolele sunt jucate in limba romana dar cadrul in care se desfasoara le vor face cunoscute nu numai romanilor stramutati in Austria ci intregul public vienez. Programul reprezentatiilor va fi dupa cum urmeaza: 20 - 22 Mai, orele 20:00, spectacolul Teatrului "Nottara" si 27 - 29 Mai, orele 20:00, spectacolul Teatrului "Sica Alexandrescu".
 
Rromii si Dracula subiecte exponentiale pentru RomaniaPDF Print E-mail
Australia/Romanian Global News
Accesari :578
Tuesday, 18 May 2004
Elevii din Australia invata ca Romania este una dintre cele mai sarace tari din Europa, desi este tara castelelor de poveste, a cetatilor medievale si a padurilor de munte. Acest comentariu despre Romania exista ca material de studiu pentru elevii romani si australieni intr-un Atlas aparut in Australia in 2003. Cei mai multi oameni muncesc in ferme si multi oameni inca mai calatoresc cu calul si caruta, comenteaza autorii Atlasului, preluand probabil date vechi si neactualizate. Nici de data aceasta problema minoritatii roma nu ramane nespeculata, in textele scolare aratandu-se ca in Romania traiesc multi roma (tigani). Acest popor nomad are o lunga traditie in muzica, dresura de cai si acrobatii. Cel de-al doilea mit din istoria Romaniei, legenda Contelui Dracula, este si el adus in atentia elevilor, ei afland ca aceasta legenda isi are originea in personajul lui Vlad Tepes, domnitorul nascut in cetatea medievala a Sighisoarei.
 
Lansarea Monitorului privind armele mici si usoare in Europa de Sud-estPDF Print E-mail
Chisinau, Republica Moldova/Romanian Global News
Accesari :593
Tuesday, 18 May 2004
Situaţia privind fabricarea şi comercializarea ilicită a armelor mici şi a armamentelor uşoare (AMAU) n regiunea separatistă Transnistria se agravează prin prezenţa unor stocuri mari de armament, se arată n Monitorul privind AMAU n Europa de sud-est, lansat luni de către Institutul de Politici Publice din Moldova şi PNUD-Moldova, informează AP FLUX.

Potrivit autorului capitolului despre Republica Moldova al Monitorului Bernardo Mariani, problema armelor mici n Republica Moldova, n special n ce priveşte fabricarea şi comercializarea lor ilicită, stocurile considerabile de armament şi lipsa controlului asupra unui segment mare al hotarului este legată direct de probleme politice şi de securitate, generate de conflictul ngheţat din regiunea separatistă transnistreană. Acest lucru explică de ce dezbaterile asupra AMAU n Republica Moldova sunt axate pe tema Transnistriei. n document se arată că Rusia continuă să menţină unităţi militare n stnga Nistrului Grupul operativ al Armatei Ruse şi un arsenal mare de armament vechi. Pnă n prezent, Rusia a transportat din Transnistria aproximativ 20 mii tone de muniţii, din cele 42 mii tone de material, păstrat n depozitele militare pnă la nceputul anului 2003. n acelaşi timp, potenţialul militar al forţelor transnistrene, cu aproximativ 4.500 de militari, este comparabil cu Armata Naţională a Republicii Moldova, care are aproximativ 6.800 militari.

Reprezentantul permanent al PNUD-Moldova Bruno Pouezat a declarat n cadrul lansării Monitorului că asigurarea unor condiţii favorabile pentru dezvoltare nu este posibilă ntr-o societate care se confruntă cu problema armelor. Fără securitate nu putem obţine o dezvoltare durabilă şi invers, problemele social-economice pot cauza conflicte şi crize. Este nevoie de conjugarea eforturilor noastre pentru a obţine securitatea umană pentru toţi, a conchis Pouezat.

Raportul a fost finanţat de Biroul de Control asupra AMAU n Europa de sud-est al PNUD şi de Pactul de Stabilitate, fiind realizat de ONG-ul Safeworld din Londra. Conţinutul Monitorului prezintă o reflectare independentă şi obiectivă a informaţiei despre activităţile ţărilor din regiune n domeniul AMAU, n baza datelor disponibile. Monitorul va fi actualizat anual. Monitorul a fost lansat n toate ţările incluse n Raport: Albania, Bosnia şi Hertzegovina, Bulgaria, Croaţia, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Republica Moldova, Romnia, Serbia şi Muntenegru, pentru a oferi guvernelor, ONG-urilor şi comunităţii internaţionale posibilitatea de a discuta acţiunile de perspectivă, mai informează AP FLUX.
 
Republica Moldova trebuie să mizeze pe generaţia SaakaşviliPDF Print E-mail
Chisinau, Republica Moldova/Romanian Global News
Accesari :538
Tuesday, 18 May 2004
Republica Moldova va fi scoasă din mocirla comunistă doar de exponenţii generaţiei Saakaşvili, afirmă n ediţia de luni a cotidianului FLUX, editorialistul Petru Bogatu, citat de AP FLUX. Potrivit lui, victoria n alegerile din Georgia a lui Mihail Saakaşvili şi ndepărtarea din Adjaria a feudalului Aslan Abaşidze nseamnă nceputul unei noi ere era Saakaşvili, care va transforma fostele republici unionale n state cu adevărat democratice şi funcţionale. n context, Bogatu menţionează că şi Republica Moldova are şansa să se racordeze la acest proces de desovietizare şi modernizare reală, optnd pentru politicieni, care ar semăna şi la minte, şi la port, mai mult cu un Saakaşvili sau cu un Iuşcenko, dect cu un Şevardnadze sau cu un Lucinschi. La o privire mai atentă, se poate descoperi că există şi la Chişinău lideri de formaţie nouă. Important e să pariem pe ei, nu pe nişte fosile transvestite n opozanţi, susţine Petru Bogatu, citat de AP FLUX.
 
Revista de film romanesc in AngliaPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :565
Tuesday, 18 May 2004
Astazi, 18 mai, are loc la Londra lansarea brosurii Shooting Romania, in cadrul Show-ului de Productie Cinematografica de la Londra desfasurat la Centrul Expozitional Olympia. Brosura a fost pentru prima oara editata si prezentata in cadrul Festivalului International de Film de la Berlin de anul acesta. Shooting Romania este inceputul unui proiect ambitios de un an destinat sa promoveze industria de film din Romania. Prezentarea acestei brosuri va fi realizata de Tudor Giurgiu, renumitul regizor si producator roman de film. El este de asemenea directorul casei de productie Libra din Bucuresti si directorul Festivalului International de Film de la Cluj. Prezentarea va fi urmata de un cocktail.
 
Ro-Chance ii reuneste din nou pe romanii din ElvetiaPDF Print E-mail
Berna, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :549
Tuesday, 18 May 2004
Ro-Chance, platforma de competente romanesti in Elvetia, a organizat la acest sfarsit de saptamana un eveniment de initiere in arta contemporana romaneasca, la galeria Kunstlerhaus din Berna. Debutul manifestarii l-a reprezentat o expozitie de arta romanesca, pictura, grafica si scupltura, Regards et touchers de femme, in care au expus artista Adriana Lucaciu si prietenele sale. In programul primei zile de festivitati s-a aflat si o interventie a organizatorilor, cu prezentarea proiectului Ro-Chance. De asemenea a fost schitata o imagine de ansamblu asupra artei feminine romanesti contemporane sustinuta intr-o alocutiune a domnului Vasile Igna, atasat cultural la Ambasada Romaniei din Berna. Cei prezenti la manifestarea de romanism au mai putut asculta un recital de muzica si poezie romanesca, cu un program bilingv romano-german. La expozitie a mai fost si un stand de carti, incluzand si imagini si peisaje romanesti, literatura, gastronomie. Tot in cadrul evenimentului a mai fost organizata o masa rotunda la care s-au purtat discutii referitoare la activitatile pentru si cu Romania in Elvetia.  O a doua zi de manifestare romanesca a debutat cu o introducere in limba romana, un curs de initiere in obiceiuri romanesti, modul de viata si de a calatori in Romania. Recitalurile de muzica si poezie romanesca au continuat si in a doua zi, si au culminat cu o masa romaneasca, acompaniata de bauturi romanesti.
 
Cornel Mndruţău despre origini, artă, romnism şi RomniaPDF Print E-mail
Ungaria/Romanian Global News
Accesari :563
Tuesday, 18 May 2004
Talentatul regizor de film Cornel Mndruţău din Budapesta este de origine romana si este unul dintre cei mai apreciaţi regizori tineri din Ungaria. Mndruţău este descendent al unei familii romneşti renumite din Ungaria (avnd un bunic şi mai mulţi unchi care au fost preoţi ortodocşi romni).

El a reprezentat Ungaria la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes, editia din 2003,

cu pelicula Kis Apokrif 2 (Micul Apocrif 2).  Mai jos puteti citi interviul acordat de regizorul roman corespondentului RGN Press in Ungaria.

Interviu realizat de corespondentul RGN Press din Ungaria:

RGN Press: Ct ai păstrat n amintire despre bunicii tăi şi despre lumea n care ei au trăit?

CM: Verile le-am petrecut mpreună cu bunicii, la Jaca. Eu m-am născut la Gdllő şi m-am socializat ntr-un mediu unguresc, şi aproape singura legătură cu romnii a fost că umblam la slujbele de la capela ortodoxă din Budapesta, unde era preot unchiul meu Petru. Binenţeles, tatăl meu şi fraţii lui ştiau romneşte. Din păcate, eu nu am mai nvăţat, pentru că am trăit ntr-un mediu unguresc. Dar vreau neapărat să menţionez un lucru: n Ungaria e foarte bine să nu fii cu totul ungur. E bine, pentru că te menţine treaz. n cursul istoriei, aceste două popoare, romnii şi ungurii, nu de multe ori s-au nţeles. Cred că e bine să fii minoritar, pentru că poţi privi lucrurile mai de la distanţă. Eu mă simt bine aşa, ştiindu-mă de origine romnă. n legătură cu originea mea, un alt lucru interesant este că n copilărie am umblat destul de mult cu părinţii n Romnia, n Transilvania. Nu ştiu de ce, dar după multă vreme, anul trecut am simţit prima dată că vreau să văd acea ţară, că pur şi simplu, mă cheamă plaiurile romneşti. M-am şi dus n Romnia, am vizitat mai multe zone, şi m-am simţit acolo ca acasă. Nu m-am simţit străin. n anumite privinţe mă simt mai ciudat n Ungaria, dect n Romnia. E foarte greu să explic ce am simţit acolo. Asta nu nseamnă că nu-mi place să trăiesc n Ungaria. Dar am avut senzaţia că ţara aceea este ntr-un anume fel şi n mine. Probabil, dacă totul va reuşi cum mi-am propus, următorul film de lung metraj l voi face n Romnia, n Delta Dunării. M-a copleşit zona deltei.

RGN Press: Cum iti alegi subiectele filmelor? Majoritatea filmelor tale sunt triste, deprimante, sumbre?

CM: Arta poate fi de două feluri: poate exprima idealul, să arate numai frumosul, iar partea urtă a vieţii să o puna n umbră. Sau poate fi ca o oglindă, cnd se prezintă totul aşa cum este n realitate, cu părţile bune şi urte n acelaşi timp. Eu cred n cea de-a doua categorie, pentru că sunt de părere că dacă ne imaginăm că partea rea nu există, suntem ntr-o capcană.

RGN Press: n ultimul timp, filmele tale au fost rasplatite cu mai multe premii? Cum primeşti aceste laude?

CM:  E bine să fii apreciat, pentru că astea te duc mai departe, astea te fac să cauţi subiecte noi şi să lucrezi şi n continuare. Vreau să menţionez nsă că eu pentru filmele mele ncă n-am primit salariu, deci le fac din pasiune, dintr-o pornire lăuntrică. Dacă critica e bună, cştigul nostru este că cei care sponsorizează cinematografia maghiară, ne vor acorda o atenţie sporită. nsă pe lngă aceste aprecieri, trebuie să ai mare grijă să nu cazi n păcatul laudei, a iubirii de sine. Cred că acest lucru este foarte important pentru orice artist
 
Elvetia a decis sa nu se implice in proiectul Austriei de construire in Romania a unei inchisoriPDF Print E-mail
Elvetia/Romanian Global News
Accesari :613
Tuesday, 18 May 2004
Ministrul justitiei din Elvetia, Christoph Blocher a declarat recent ca tara sa nu se va implica in proiectul austriac de constructie a unei inchisori in Romania pentru infractorii care vor fi prinsi pe teritoriile celor doua tari. Pe de alta parte insa Blocher a aratat ca Elvetia isi va continua programul de repatriere a infractorilor romani. Austria si Romania au semnat recent un acord prin care infractorii romani arestati de autoritatile austriece urmeaza sa-si ispaseasca pedepsele in tara lor de origine intr-o inchisoare ce se va construi din banii guvernului austriac. Posibila implicare a Elvetiei in acest proiect a fost discutata recent la Viena intr-o intalnire tete-a-tete a celor doi ministri de justitie Christoph Blocher si Dieter Bohmdorfer. Blocher a precizat ca desi pentru Elvetia in acest moment romanii arestati nu reprezinta o prioritate, totusi tara sa nu renunta definitiv la ideea austriaca de a construi inchisori in alte tari. Acesta nu a specificat insa care ar fi aceste tari. Trebuie sa mai avem o serie de discutii cu cei din tarile unde ar fi posibila realizarea unor asemenea proiecte a spus Blocher care a precizat totodata ca Elvetia are in inchisorile sale un numar mai mare de infractori straini decat Austria. Conform statisticilor oficiale, Elvetia are in prezent inchisi pe teritoriul sau 3,500 de infractori straini, dintr-un total de 5000 de puscariasi. Din acestia numai 28 de romani sunt inchisi in Elvetia in timp ce numarul romanilor inchisi in Austria se ridica la 144. In perioada urmatoare detinutii romani inchisi in Elvetia s-ar putea intoarce sa-si execute pedepsele in tara, daca Elvetia va ratifica Protocolul Aditional la Conventia privind Transferul Condamnatilor, semnat la finele anului trecut, informeaza Swissinfo.
 
Romania are un nou Consulat: in LiechtensteinPDF Print E-mail
Schaan, Liechtenstein/Romanian Global News
Accesari :614
Tuesday, 18 May 2004
Primul Consulat Onorific al Romaniei in Principatul Liechtenstein a avut deschiderea oficiala saptamana trecuta.  Deschiderea acestui nou consulat este expresia dorintei guvernelor Romaniei si Liechtenstein-ului de a intari relatiile politice, comerciale, culturale si sociale dintre cele doua tari.

Cel care a fost numit consul onorific este Urs Sprenger, un distins om de afaceri si un bun cunoscator  al tarii noastra, mediului sau de afaceri si contextului cultural, informeaza ambasada Romaniei in Elvetia. Ceremonia de deschidere a avut loc in prezenta inaltilor oficiali ai Principatului Liechtenstein, Ministrul de Externe, Ernst Walch, Ministrul Economiei, Hansjorg Frick si alti reprezentanti ai Guvernului. Partea romana a  fost reprezentata de Excelenta Sa, Ambasadorul Romaniei, Ioan Maxim, si de alti membri ai Ambasadei Romane de la Berna.

La eveniment au participat peste 70 de mebri ai comunitatii de afaceri, reprezentanti din domeniul bancar, jurnalisti si consuli onorifici.In discursul sau, Ioan Maxim, ambasadorul Romaniei, a facut o scurta prezentare asupra evolutiei relatiilor diplomatice si si-a exprimat speranta ca noul Consulat Onorific de la Schaan, va juca un rol semnificativ in dezvoltarea si diversificarea cooperarii in varii domenii – comercial, cultural si social. La randul sau, Urs Sprenger si-a exprimat multumirile pentru alegerea sa in calitatea de consul onorific si de asemenea s-a angajat sa serveasca interesele comunitatii de afaceri, arta si cultura din ambele tari. Discursurile au fost urmate de un bufet unde, intr-o atmosfera calda, toti participantii s-au bucurat de specialitati culinare si de vinuri romanesti.
 
Romanii din Kazahstan cer ajutor BucurestiuluiPDF Print E-mail
Kazahstan/Romanian Global News
Accesari :592
Tuesday, 18 May 2004
Copiii romani din Kazahstan invata la scoli ruse. Pentru ca in regiune nu exista invatamant in limba romana copiii si-au uitat deja limba materna. Romanii moldoveni din Kazahstan cer cu durere reintoacerea la cultura si traditiile romanesti. Nici nu va inchipuiti cat de mult ne dorim sa putem sa ne renastem ca identitate, cultura, limba, nu atat pentru noi, cat pentru copiii si nepotii nostri. In Kazahstan nu exista la nici un nivel invatamant in limba romana. Exista in randul comunitatii romanesti ideea crearii si functionarii unei scoli de duminica, in care copiii romani-moldoveni din regiune sa poata invata limba romana si sa mentina astfel legatura cu cultura romanesca. Idea este insa amanata pentru ca nu exista un sediu in care sa se poata organiza cursurile. Comunitatea Romana din Kazahstan a infiintat, in iunie 2003, Asociatia Romanilor-Moldoveni din Kazahstan, si incepand de atunci sunt intr-o cautare continua de fonduri, de sediu si de ajutor din partea romanilor si a organizatiilor din tara care ar putea sa le dea o mana de ajutor. Ideea crearii unei asociatii a venit din teama ca vor fi asimilati de locuitorii din zona, si astfel la 23 mai 2003 la Alma Ata in Kazahstan, s-a infiintat Asociatia Romanilor-Moldoveni din Kazahstan (ARMK). La ultimul recensamant, in 1999, in grupele entice romani/moldoveni erau inregistrate impreuna 20.054 persoane, dintre care 594 s-au declarat romani si restul de 19.460 moldoveni. Cei mai multi dintre ei locuiesc in regiunile din nordul Kazahstanului. Nou infiintata ARMK este menita, conform statutului, sa promoveze actiuni culturale, artistice si sociale ale romanilor din Kazahstan, sa intaresca prietenia dintre cele doua popoare. Asociatia isi propune sa pastreze limba nationala, obiceiurile, traditiile si cultura romanesca. Romanii din Kazahstan sunt printre etniile cel mai putin organizate din aceasta tara. Nu exista nici mass-media in limba romana, nici macar biserici romanesti sau alte locasuri de cult. Singurul preot de origine romana (din Basarabia) slujeste intr-o biserica ortodoxa rusa. Apelam la sentimente de romani, spun romanii-moldoveni din tara fosta membra a URSS, intr-o scrisoare in care cer ajutorul tuturor celor care pot sa-I sprijine. Adresa de mail pe care pot fi contactati membrii asociatiei este  inno_b@hotmail.com.
 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions