Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2004 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2004
<<
Mai 2004
>>
D
L
M
M
J
V
S
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          
Cautare
Ioan Matei: In Romania se stiu foarte putine despre romanii din UngariaPDF Print E-mail
Budapesta / Romanian Global News
Accesari :597
Sunday, 16 May 2004

La Festivalul Internaţional de Carte de la Budapesta a fost lansat volumul Romnii din Ungaria n 2004, semnat de jurnalistul şi scriitorul Ioan Matei. Cartea, apărută la Editura Institutului Cultural Romn de la Bucureşti, prezintă informaţii la zi despre romnii din această ţară şi interviuri cu cteva personalităţi de seamă ale comunităţii romneşti din Ungaria. Corespondentul RGNPRESS din Ungaria a realizat un scurt in terviu cu autorul volumului.

Pe ce considerente v-aţi ales tocmai acest subiect pentru carte?

Am ales acest subiect din mai multe motive. Primul ar fi acela că mă aflu de mai bine de trei ani la Budapesta, iar n această perioadă am reuşit să cunosc o parte nsemnată a comunităţii romneşti din Ungaria, pe reprezentanţii acesteia şi chiar multe dintre problemele lor. Apoi, chiar dacă s-au mai scris cărţi despre romnii din Ungaria, nu am găsit pnă acum o lucrare n care aceştia să se exprime direct, să-şi spună părerile legate de viaţa comunităţii, de relaţiile cu majoritarii şi cu instituţiile politice şi administrative ungare şi romneşti. O lucrare bazată exclusiv pe cercetare istorică ar fi implicat n foarte mare măsură subiectivismul autorului şi risca să nu prindă pulsul comunităţii. n cazul interviului se elimină considerabil acest subiectivism, iar autorul devine un intermediar ntre cel care se exprimă şi cititor. Nu n ultimul rnd, mi-a fost uşor să abordez acest subiect, deoarece sunt şi eu ziarist, iar n cariera mea de pnă acum am făcut sute de interviuri cu personalităţi din toate domeniile.

n introducere mărturisiţi că v-aţi propus să oferiţi cititorilor o imagine la zi despre minoritatea romnească din Ungaria. După cteva date istorice şi statistice, publicaţi interviuri cu cţiva reprezentanţi ai comunităţii romneşti. Cum v-aţi ales interlocutorii?

Menţiunea din introducere nseamnă că n carte sunt cuprinse date de la ultimul recensămnt din Ungaria, informaţii de la ultimele alegeri pe ţară ale Autoguvernarea pe Ţară a Romnilor din Ungaria (AŢRU) şi referiri, n premieră ntr-o carte, despre Coaliţia Romnilor din Ungaria. Astfel, se conturează o imagine la zi, completată cu alte date şi informaţii care se regăsesc n opiniile celor intervievaţi. Ct despre alegerea interlocutorilor, trebuie să vă spun că nu am avut nici o prejudecată n ce-i priveşte şi nici interese de alt gen. S-a ntmplat ca pe unii să-i cunosc cu diferite ocazii, despre alţii am aflat că au ocupat sau ocupă posturi n structurile comunităţii, iar unii pur şi simplu mi s-au părut persoane interesante şi corespunzătoare proiectului meu. Revăznd acum tot materialul, mi-am dat seama că flerul gazetăresc m-a ajutat să adun n carte personalităţi din toate zonele de interes ale comunităţii: autoguvernare, nvăţămnt, cultură, biserică, presă, administraţie locală şi centrală etc. Nu neg că mai sunt multe personalităţi interesante n comunitate, nsă oricum aş fi procedat, tot ar mai fi rămas ceva de spus. Din păcate, am fost şi refuzat ori amnat nepermis de mult de unele persoane abordate pentru această lucrare şi pot spune acum că pierderea este a lor şi nu a mea.

După experienţe proprii pot să spun că, din păcate, n Romnia şi acum se ştie foarte puţin despre romnii din Ungaria. Cartea dvs. a apărut cu sprijinul Editurii Institutului Cultural Romn de la Bucureşti. Va intra acest volum şi n circuitul librăriilor, bibliotecilor din Romnia, deci va putea ajunge la orice persoană interesată de temă?

Prima parte din ntrebarea dumneavoastră nseamnă ncă un motiv care m-a determinat să aleg acest subiect. Este adevărat, n Romnia se ştie puţin despre comunitatea romnilor din Ungaria. Nu este acum momentul să analizăm cauzele, nsă consider că lucrarea pe care am elaborat-o poate fi un instrument util pentru cei care doresc să afle mai multe despre etnicii romni de aici şi despre problemele lor. Faptul că această carte a apărut la prestigioasa editură a Institutului Cultural Romn din Bucureşti este o garanţie că cititorii o vor putea găsi n librării şi n biblioteci. Din cte ştiu, există chiar o prevedere legală care obligă editurile să trimită exemplare din cărţile publicate la toate bibliotecile importante din ţară şi sunt convins că Editura ICR face acest lucru. n plus, Institutul Cultural Romn coordonează toate institutele culturale romneşti din străinătate, are legături şi cu organizaţiile şi asociaţiile romnilor din diaspora cărora le face frecvent donaţii de carte, aşa că există toate premisele ca această lucrare să ajungă la ct mai mulţi cititori. Şi mai cred că nu ar fi lipsit de importanţă dacă Uniunea Culturală a Romnilor din Ungaria ori Autoguvernarea pe Ţară a Romnilor din Ungaria ar comanda editurii un număr de exemplare pentru romnii de aici şi pentru bibliotecile şi şcolile romneşti.

Aveţi şi alte planuri editoriale care vizează romnii din Ungaria?

Deocamdată nu mi-am făcut alte planuri n legătură cu acest subiect. Cineva mi-a sugerat că ar fi bine ca această lucrare să fie tradusă şi n limba maghiară pentru a fi accesibilă şi celor care nu mai vorbesc romneşte. Cred că este o idee bună şi urmează să discut n acest sens cu cei de la Editură pentru că ei deţin acum toate drepturile asupra cărţii. nsă dincolo de aceste probleme, dorinţa mea este să constat mai multă unitate n rndul comunităţii romneşti şi mai mult interes din partea autorităţilor de la Budapesta şi Bucureşti pentru soarta etnicilor romni din Ungaria

 

 
Kostunica si Nastase interpelati de romanii din Serbia-MuntenegruPDF Print E-mail
Belgrad / Romanian Global News
Accesari :611
Sunday, 16 May 2004
Saptamana trecuta la Belgrad, a avut loc o ntrevedere a Ministrului pentru drepturile omului şi a minorităţilor, Rasim Ljaić cu organizaţiile romneşti din Serbia. Convorbirea a fost organizată la iniţiativa Comunităţii Romnilor din Serbia si au participat cele mai reprezentative organizatii romneşti din Voivodina şi Timoc. La sfarsitul intalnirii s-a adoptat o declaratie care a fost trimisa misiunilor diplomatice acreditate la Belgrad, opiniei publice interne si internationale, primilor-ministri din Serbia si Romania.

Ca urmare a faptului ca luni 17 si marti 18 mai, seful guvernului de la Belgrad, Vojislav Kostunica s-a aflat la Bucuresti, fiind primit de omologul sau roman Adrian Nastase, precum si de Presedintele Ion Iliescu, Romanian Global News prezinta in exclusivitate declaratia organizatiilor romanesti din Serbia-Muntenegru.

 

DECLARAŢIA DE LA BELGRAD

 

Emisă şi semnată de liderii partidelor, asociaţiilor şi organizaţiilor romnilor (şi aşa numiţilor "vlahi" de catre poporul majoritar srb), din Uniunea statală Serbia şi Muntenegru, n data de 10 mai 2004;

In urma ntrevederii avute cu ministrul unional pentru drepturile omului şi ale minorităţilor, Rasim Ljajić participanţii la ntlnirea de la Belgrad, reprezentnd voinţa liber exprimată a romnilor din nordul şi sudul Dunării, respectiv a majorităţii romnilor şi a filonului spiritual romnesc din Republica Serbia, aduce la cunoştinţa opiniei publice interne şi internaţionale, a misiunilor diplomatice acreditate n Uniunea statală Serbia şi Muntenegru, următoarele:

 

1. Ne afirmăm ncrederea n obiectivele şi principiile Chartei ONU, conform aplicării efective a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a instrumentelor legislaţiei interne din Uniunea Statală Serbia şi Muntenegru precum şi angajamentul reciproc privind apărarea valorilor comune ale romnilor, pe baza democraţiei, drepturilor omului şi respectării legii, şi revendicăm

RECUNOAŞTEREA MINORITĂŢII ROMNE (şi a FILONULUI ROMNOVALAH) PE NTREG TERITORIU REPUBLICI SERBIA;

 

2. Suntem hotărţi să acţionăm n baza declaraţiei de la Timişoara, din 13 martie 2004, nţelegerii de la Brestovačka Banja din 25 aprilie 2004 şi a ntlnirii de la Belgrad din 10 mai 2004, şi aşa cum a fost prezentat domnului ministru Rasim Ljaić, să constituim

CONSILIUL NAŢIONAL AL ROMNILOR, CARE VA REPREZENTA PE TOŢI ROMNII DIN UNIUNEA SERBIA-MUNTENEGRU, INDIFERENT DE DENUMIRILE CARE NI SE ATRIBUIE: ROMNI, RUMNI SAU VLAHI.

DORIM CA PRIN DENUMIREA N LIMBA SRBĂ DE CONSILIU NAŢIONAL AL ROMNILOR ŞI VALAHILOR DIN SERBIA ŞI MUNTENEGRU SĂ FIE REUNITE CELE DOUĂ RUBRICI MENŢINUTE ARTIFICIAL LA RECENSĂMNTUL POPULAŢIEI DIN 2002.

 

3. Ignorarea revendicării legitime de constituire a Consiliului Naţional, de către actuala conducere politică, o vom considera continuarea metodelor de opresiuni purtată de fostele regimuri şi atac asupra standardelor democratice a drepturilor omului şi a supremaţiei legii.

 

Minoritatea romnă din Serbia şi Muntenegru este hotărtă să constituie un singur Consiliu reprezentativ şi să mpiedice continuarea nedreptăţii;

 

Totodată, ne adresăm prim-miniştrilor guvernelor Republicii Serbia şi Romniei să ntreprindă măsurile necesare pentru respectarea Acordului bilateral semnat ntre cele două state, referitor la Articolul 1 şi să urmărească n continuare evoluţiile de constituire ale Consiliului Naţional Romn, unic şi reprezentativ;

 

Acceptarea şi aplicarea măsurilor propuse ar soluţiona definitiv problema romnească din Republica Serbia.

 

Comunitatea Romnilor din Serbia, Ion Cizmaş preşedinte şi Pavel Greoneanţ secretar general (Voivodina);

Partia Democrata al Rumnilor din Serbia, Predrag Balaşevici preşedinte şi Milivoie Ianoşevici vicepreşedinte (Timoc);

Alianţa Romnilor din Voivodina, Ion Sfera preşedinte şi Nicu Ciobanu vicepreşedinte (Voivodina);

Mişcarea Democratica a Romnilor din Serbia, Dimitrie Craciunovici preşedinte (Timoc);

Asociatia pentru cultura vlahilor-romanilor Ariadnae Filum, Slavoliub Smetanovici preşedinte ad-interim (Timoc)
 
"Salvati un inger de fetita!"PDF Print E-mail
Romania / Romanian Global News
Accesari :731
Sunday, 16 May 2004

Teodora este o fetita superba, de numai 1 ani si o luna, dar chinuita si macinata de boala. Deja are trista experienta a internarilor, in spitale din Bucuresti, Sibiu si Cluj. Boala ei rara, o tulburare genetica de metabolism, o impiedica sa zambeasca, sa doarma, sa mearga sau sa vorbeasca! Teodora nu poate sa-si strige durerea, parintii ei, o familie de oameni simpli din orasul Horezu, jud. Valcea, sunt epuizati si neputinciosi in fata bolii de de nerezolvat in Romania! Sansa micutei este internarea pentru investigatii la o clinica din Elvetia unde Dl Doctor Boltshauser o poate salva! Costul: 15.000 EURO. Din lipsa banilor a pierdut doua programari de la inceputul anului. Tatal ei bate la toate usile: Ministerul Sanatatii, firme cu putere financiara, anunt umanitar in presa! Este dispus sa cerseasca dar nu stie unde, usile se inchid tacute peste viata fetitei lui! Banii stransi din bunatatea celor care au aflat de Teodora sint putini (aproximativ 4.000 de euro din 15.000).

 

Detalii puteti gasi si la adresa:

http://www.casa-romanilor.ch/teodora.htm

 

Conturi umanitare deschise la :

RAIFFEISEN BANK - SUCURSALA HOREZU

Cont LEI - 2383874

Cont EURO - 4097557

Cod SWIFT - RZBRROBU

Puteti contacta familia fetiteii la urmatoarele numere de telefon:

0250.861.615

0724.143.202

 

 
Romanii din Serbia lupta in continuare pentru unitatePDF Print E-mail
Accesari :545
Sunday, 16 May 2004
Comunitatea Romanilor din Serbia revendica crearea unui Consiliu Naţional al Romnilor, care sa-i includa si pe valahi, şi recunoaşterea acestuia, drept Consiliu Naţional al minorităţii romne din Serbia şi MuntenegruIntr-o intrevedere ce a avut loc in 10 mai intre Ministrul pentru drepturile omului si minoritatilor, Rasim Ljaic si organizatiile romanesti din Serbia, la 10 mai, a fost sustinuta ideea apartenentei la aceeasi etnie a romanilor si valahilor si se cereau aceleasi drepturi pentru romanii de la sud si de la nord de Dunare. Ministrul pentru drepturile omului si minoritatilor s-a aratat in cadrul acestei intruniri complet dezamagit de functionarea actualului Consiliu National al Romanilor, in care practic romanii din Valea Timocului nu exista, si a recomandat formarea a doua consilii separate, unul al romanilor si unul al valahilor, care mai apoi sa se unifice. Ljaic a apreciat ca astfel romanii nu vor fi un spin in ochii nimanui. Propunerea a fost respinsa de reprezentantii romanilor care au vazut in aceasta initiativa o tocmeala care ar putea periclita pentru totdeauna unificarea celor doua spatii locuite de romanii din Serbia, se arata intr-o comunicare de la Belgrad. Ei au mai adaugat ca nasterea a doua consilii separate nu este decat cadrul institutional de separare a romanilor. Daca oficialul sarb afirma ca nu exista o vointa politica de recunoastere a valahilor ca romani, romanii de pe ambele maluri ale Dunarii intentioneaza sa lupte in continuare cu toate mijloacele legale si in afara institutiilor, pana la crearea unei vointe politice, la nivelul statului sarb, care sa-i recunoasca pe romanii din sudul Dunarii alaturi de cei din Voivodina ca facand parte din acelasi filon romanesc si ca fiind reprezentantii unei spiritualitati comune. Ministrul Rasim Ljaic a tinut totusi sa arate ca exista un cadru legal pentru constituirea unui nou Consiliu National al Romanilor, si ca ramane la latitudinea organizatiilor romanesti cum vor proceda
 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions