Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2004 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2004
<<
Mai 2004
>>
D
L
M
M
J
V
S
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          
Cautare
Burse de excelenta pentru romani in FrantaPDF Print E-mail
Franta / R\RGNPRESS
Accesari :1396
Friday, 07 May 2004

Pentru a celebra extinderea istorica a Uniunii Europene si pentru a contribui concret la integrarea economica si culturala a unei Europe Reunite, Scoala de Afaceri EDHEC, scoala franceza de comert inzestrata cu acreditari internationale, va acorda 26 de burse de studiu unor tineri cetateni ai noilor state membre ale Uniunii Europene si unor cetateni din tarile candidate.

Un juriu international format din profesori si directori de ntreprindere ii vor desemna pe laureatii care isi vor putea perfectiona pregatirea tehnica si manageriala in sanul programelor Master of Science organizat de scoala de Afaceri EDHEC. Acestia vor putea beneficia de exonerearea totala de la plata taxelor de scolarizare, reprezentand echivalentul a 9500 de euro per candidat. Beneficiind de girul fondatiei EDHEC, sub egida Fundatiei Frantei, acest program de burse de excelenta, fara precedent in Franta, se ridica la o suma totala de 250000 de euro.

 
Romania in ghidurile de calatorie anglo-saxonePDF Print E-mail
UK / RGNPRESS
Accesari :1208
Friday, 07 May 2004
Nici o tara nu sfideaza prejudecatile asa cum o face Romania. Tara sufera din pricina unei imagini publice proaste, dar nu te lasa descurajat de asta. Sistemul de cale ferata e surprinzator de eficient si, daca esti doritor sa le descoperi, in Romania te asteapta peisaje extraordinare, o mare diversitate a faunei si un amestec bizar de culturi si populatii.Asa incepe prezentarea Romaniei in foarte recentul ghid de calatorie - Rough Guide-Europa.

Un alt ghid, Lonely Planet, consacrat Romaniei si Republicii Moldova, prefera calamburul: `Romania e vestul salbatic al Europei de Est!'" Primul lucru care sare in ochi e absenta punctualitatii: "Conceptul de intirziere, vai, sa nu intirziem nu exista pentru cei mai multi dintre romani, mai cu seama in provincie, unde oamenii nu prea au slujbe, n-au unde se grabi si sint gata sa stea la coada ore-n sir la oficiul postal sau la vreun magazin. Partea buna a fenomenului e ca foarte multi dintre romani isi vor lasa treburile deoparte ca sa ii ajute pe calatori, fiind gata sa petreaca ceasuri intregi vorbind cu tine. Acesti oameni sint, pe de alta parte, foarte preocupati de propria persoana, de obicei foarte siguri pe parerile lor, mindri si plini de incapatinare, neclintiti in constiinta radacinilor lor.' E opinia Lonely Planet, urmata de un sfat: `Ospitalitatea romanilor e formidabila. Oamenii astia isi pun sufletul pe tava dinaintea ta, te primesc cu bratele deschise in casele lor modeste, te ospateaza pina la refuz si nu asteapta absolut nimic in schimb, in afara de prietenie, pur si simplu. Nu respingeti aceasta apropiere.' Insa, aprecierea fata de persoanele ca atare nu ii opreste pe vizitatori sa puna diagnostice sociale: `Mita si coruptia sint infloritoare in Romania, ungind uzata masinarie a vietii de zi cu zi, care scirtiie din toate incheieturile. Mita, bacsisurile sau ciubucul sint caile prin care poti obtine ingrijire medicala buna, un telefon, un loc de parcare, diverse bunuri, promovarea in functie. Lista e, de fapt, nesfirsita."Finalul Rough Guide suna ca un raport intocmit de institutiile internationale de monitorizare: `Cel mai devreme, Romania ar putea intra in UE in 2007, dar in momentul de fata aceasta tinta pare de neatins, date fiind indoielile provocate de coruptie, protectia mediului, politizarea justitiei si a organismelor statului si, mai cu seama, dezvoltarea unei economii de piata stabile.RGNPRESS

 
Picatura de culturaPDF Print E-mail
Canada / RGNPRESS
Accesari :1430
Friday, 07 May 2004
Iubitorii de arta si cultura romaneasca Picatura de cultura  din Vancouver s-au reunit recent pentru un schimb de idei si pareri despre ceea ce reprezinta spatiul cultural romanesc. Evenimentul este organizat de Centrul Comunitar Romanesc din British Columbia, si va fi gazduit de restaurantul Con Amore e Sapore din New Westminster

Intalnirea, aflata deja la a doua sa editie, a avut in program omagierea unor personalitati cultural artistice romane, printre care Emil Cioran, Octavian Goga, Ion Minulescu, Vasile Voiculescu, Gala Galaction, Nicolae Tonitza si Theodor Palady.

De asemenea in cadrul intrunirii s-au rememorat momente istorice precum Urcarea lui Stefan cel Mare pe tronul Moldovei, in aprilie 1457, sau moartea lui Dragos, descalecatorul Moldovei.Organizatorii evenimentului isi propun ca intalnirea lunara sa fie un prilej de intalnire pentru toti iubitorii de arta si cultura romaneasca. RGNPRESS 

 
Excursie la cimitirul Eroilor Romani din SultzmattPDF Print E-mail
Germania / RGNPRESS
Accesari :1325
Friday, 07 May 2004
Asociatia A.I. Cuza din Heidelberg (www.cuza.de) organizeaza excursia-pelerinaj la Sultzmatt, la fel ca in fiecare an. Este o excursie care doreste sa imbine vizitarea zonei turistice cu pelerinajul la cimitirul eroilor romani din Sultzmatt. Cele doua obiective turistice care vor fi vizitate sunt: Kintzheim pe Calea Vinului, in Alsacia: Die Adelburg (La Volerie des Aigles) cu demonstratii de zbor de vulturi, soimi si Der Affenberg (la Montagne des Singes), cu maimute Magot, din specia Gibon, precum si castelul Haut Koenigsbourg si foarte frumosul oras Colmar.

Aici se poate vizita Biserica Dominicanilor, cu celebra pictura din Evul Mediu "Madonna im Rosenhag" de Martin Schongauer, muzeul "Unter den Linden" cu Issenheimer Altar, pictat de Grnewald, opere de arta ale lui Schongauer, Lukas Cranach, picturi moderne de Monet si Poliakoff, obiecte arheologice si de arta decorativa si / sau orasul vechi, cu cartierul Petite Venise (Mica Venetie) - canale, gondolete. Programul mai cuprinde o iesire la restaurantul Ferme Elter, in Colmar, unde se danseaza pana tarziu. Se innopteaza in Colmar, in oras, la Hotel-Restaurant Relais Marmotte. Duminica se merge la Cimitirul Eroilor din Sultzmatt, unde se serbeaza o slujba religioasa festiva (mitropolitii Serafim din Nrnberg si Iosif din Paris, mai multi preroti, oficialitati, etc.), intru pomenirea martirilor morti in prizonierat in Primul Razboi Mondial in Alsacia si Lorena. Pe campul de langa cimitir se face picnic la iarba verde, gratare etc.

 
Romanii ajuta romaniPDF Print E-mail
Italia / RGNPRESS
Accesari :1336
Friday, 07 May 2004
O fetita de un si trei luni, aflata intr-un spital din Palermo a miscat sufletele romanilor de pretutindeni. Simona Moanta, este in prezent spitalizata  in Italia dupa ce a suferit o operatie foarte complicata. Ea se afla inca la Terapie Intensiva, fiind conectata la un sistem artificial inima-plamani. Starea sa este in continuare grava si nesigura. Romanii din Italia si nu numai s-au solidarizat intr-o actiune de ajutorare a familiei Simonei, transmite corespondentul RGNPRESS.Familia Moanta a ajuns in Italia pentru operatie printr-o asociatie care i-a incurajat in mod insistent sa vina acolo, iar acum nu le mai da banii promisi pentru operatia micutei. Desi trebuiau sa suporte costurile interventiei chirurgicale, care se ridicau la 7000 de euro, cei de la asociatie nu au trimis nici un ban in contul spitalului. Singurii bani pe care dl Moanta, tatal fetitei i-a primit au fost 100 de euro, si acestia veniti in trei transe.  El spune ca in spital nu li se acorda atentia necesara tocmai pentru ca nu a venit nici un ban pentru operatie si pentru spitalizare.Se pare ca va mai fi nevoie de inca zece zile de spitalizare pentru Simona, ceea ce face ca ramanerea in Italia pentru familia Moanta sa fie tot mai grea, in conditiile in care ei vor avea nevoie de foarte multi bani pentru cazare, mancare si intretinerea fetitei in spital. Dl Moanta se teme ca in foarte scurt timp vor fi dati afara din spital.In conditiile in care statul roman nu ajuta in nici un fel familia Moanta, romani din comunitatile din strainatate, care se intalnesc zilnic pe forumuri au lansat un apel catre cei care pot ajuta in vreun fel familia aflata la ananghie. O doamna din Franta care adorit sa ramana anonima a donat deja familiei biletele de intoarcere in tara.
 
Sarbatoare ortodoxa romana la GenevaPDF Print E-mail
Elvetia / RGNPRESS
Accesari :1216
Friday, 07 May 2004

Biserica romana din Geneva organizeaza cea de-a 25-a aniversare de la fondarea primei biserici romane in Elvetia. Sarbatoarea aniversara va avea loc in data de 8 mai, la parohia ortodoxa romana Saint Jean-Baptiste. Sarbatoarea va debuta printr-un cult ecumenic prezidat de Eminenta Sa Arhiepiscopul si Mitropolitul Joseph de la biserica Trinite din Grand Lancy

Festivitatile vor continua cu o kermeza la Sala Comunala din Grand-Lancy. Partcipantii la reuniune vor putea asculta muzica traditionala romaneasca, vor putea dansa si chiar participa la o tombola. Fondurile care se vor aduna in urma kermezei vor fi destinate lucrarilor de renovare a salii parohiale a bisericii Trinite din Grand-Lancy.
 
Escape From Romania ii uneste pe romanii din CanadaPDF Print E-mail
Canada / RGNPRESS
Accesari :1409
Friday, 07 May 2004
Romanii din tara frunzei de artar au gasit un mod inedit de a strange randurile. Sub o titulatura mai mult decat graitoare pentru ce inseamna pentru ei faptul ca s-au stabilit in alta tara. Asociatia Escape from Romania  s-a nascut in Canada si organizeaza periodic intalniri pentru romanii de peste granite.  La aceste manifestari sunt chemati sa participe atat membrii EfR, cat si romanii care nu fac parte din organizatia mentionata. Ultima intalnire de acest gen a fost prilejuita de apropierea Craciunului.

Festivitatea s-a desfasurat la sala de banchete a catedralei sarbe Sfantul Sava din Mississauga.  Copiii familiilor care au ales sa participe la intalnirea EfR s-au putut bucura de cadouri, pe liste, din partea lui Mos Craciun.

 Serbarile organizate de Escape from Romania includ programe artistice, program de dans si prezenta unui DJ profesionist. Nu exista fonduri publice pentru finantarea acestor manifestari, de aceea li se cere celor prezenti sa achite o taxa de intrare de 20 de dolari, pentru a acoperi cheltuielile. In invitatie se precizeaza insa ca taxa nu este obligatorie pentru cei care nu dispun de banii acestia sau care ar resimti prea tare lipsa lor din bugetul zilnic. De asemenea o contributie la bufetul comun este binevenita, atata timp cat nu este in cantitati exagerate, se anunta in invitatia EfR.

Organizatia Escape From Romania isi propune sa fie un ajutor pentru romanii care doresc sa emigreze in diverse tari, intr-un fel sau altul si pentru cei care doresc sa obtina o bursa de studii sau un loc de munca.
 
Un preot roman a stat de vorba cu actorul principal din Passion of ChristPDF Print E-mail
SUA / RGNPRESS
Accesari :1702
Friday, 07 May 2004

Preotul roman Claudiu Barbut  l-a intalnit  pe actorul Jim Caviezel, care a avut rolul principal n filmului The Passion of the Christ a lui Mel Gibson. Seara, actorul a dorit sa prezinte el insusi filmul intregii Curii Romane prezente in aula amfiteatrului Regina Apostolorum al Ateneului Pontifical. Am avut marea ocazie sa vad acest film n avanpremiera si sa stau de vorba cu actorul Jim Caviezel la sfarsitul proieciei. A fost o experiena extraordinara pe care as dori s-o mpartasesc marturiseste inaltul prelat.

Jim Caviezel: Interpretarea rolului lui Isus m-a ajutat sa-L cunosc mai bine pe Mantuitorul. () Nu m-am gandit niciodata de ce, cand eram mic, imi placea mult sportul, in mod special baschetul. Am crezut, pana nu de mult, ca voi ajunge un bun atlel. Cand eram adolescent, in perioada cautarilor,  m-am dus la tatal meu si i-am spus: 'Cred ca Domnul ma chiama sa fac un lucru deosebit in viata, insa nu descopar inca ce anume trebuie sa fac. Simt ca ma chiama, insa nu stiu in ce directie sa merg'. Tatal meu mi-a raspuns: 'Poate te chiama sa fii preot'. Anii care au urmat nu au confirmat cuvintele tatalui meu, insa crescand, parintii m-au ajutat sa descopar - in Biserica Romano-Catolica - darul credintei in Isus. Cu anii am descoperit si calitati proprii, in mod special talentul de a intepreta. Am inceput sa ma pregatesc pentru a fi actor, totul mergea fantastic, am crescut din toate punctele de vede si am ajuns la Hollywood unde...reputatie, faima si glorie (pamanteasca).

Intr-o zi primesc un telefon de la managerul lui Mel Gibson: 'Sunteti cautat de Gibson pentru a interpreta un rol in care este esential sa stiti sa faceti Surf '. Am acceptat si m-am intalnit cu Mel GibsonIn primele minute regizorul mi-a vorbit despre surf si apoi m-a ntrebat daca eu cred in Dumnezeu si ce cred eu despre Patimirea lui Cristos. Imediat mi-am dat seama ca surf-ul nu avea nici o legatura. Era numai un motiv. I-am raspuns: Vrei sa fac rolul lui Isus? El nu mi-a spus nimic si mi-a lasat timp de gandire pana a doua zi.

Primesc un telefon a doua zi de la el. 'Cine e?' 'Mel', raspunde. 'Mel si mai cum?' intreb. 'Mel...Cross'. 'In acest caz eu sunt Isus Cristos', am raspuns. Mel a inceput sa-mi spuna ca acest rol este dificil, incomod, ca imi pot ruina cariera de actor, ca o sa fiu luat in ras de colegii mei actori de la Hollywood. A incercat sa ma convinga sa nu accept acest rol, nsa am decis contrariul.

Astfel am descoperit ca sporturile pe care le-am facut, evolutia pe care am avut-o din punct de vedere uman si artistic au avut un anume scop: acela de a putea interpreta acest rol crucial din viata mea. Nu a fost usor: chiar din punct de vedere fizic a fost un rol extenuant. Mi-am amintit ca Mel imi povestea ca a avut momente dificile in viata, odata ajungand chiar in pragul sinuciderii, insa credinta in Isus l-a salvat. Atunci a promis Domnului ca va face un film pentru ca el, si poate si altii de langa el, sa poata pretui marele dar al Mantuirii.

 

-         Acest film te-a ajutat sa cresti in credinta? l-a intrebat preotul roman la sfarsitul filmului pe Jim Caviezel.

 

Jim Caviezel:  -Da, si cred ca foarte mult. Am avut o ocazie privilegiata de a ma apropia de cuvantul lui Isus, de a avea o comuniune speciala cu El. Cand am inceput filmarile mi-am dat seama ca fiecare minut insemna o noua sansa de a ma apropia de Mantuitorul. Am inceput sa studiez latina si aramaica. Nu eram pregatit si stiam ca am nevoie de ajutorul Sau ca sa-l pot face cunoscut. Prietenii mei preoti m-au ajutat sa inteleg si sa ma rog. Stiam ca nu as fi putut sa intereptez acest rol fara ajutorul lui Isus si al Mamei sale Sfinte. Intrarea in comuniune cu Dumnezeu m-a ajutat sa trec bariere umane pe care nu credeam ca sunt capabil sa le depasesc: frigul pana la congelare, biciurea si oboseala fizica pana la extenuare. In zilele in care am filmat momentul crucificarii, a trebuit sa raman pe cruce ore intregi. Datorita frigului si a pozitiei, nu eram capabil sa mananc. Au fost zile in care m-am hranit numai cu Trupul Domnului, dimineata, la Sfanta Liturghie. I-am cerut in acele momente, precum si in toate zilele cat au durat filmarile, sa ma ajute sa-l comunic lumii pe El si nu pe mine ca protagonist

 

-         Astazi a fost o zi speciala pentru tine?

 

-  Absolut. Dimineata am avut marea onoare de a-l intalni pe Sfantul Parinte si de a-i multumi pentru tot ceea ce face. I-am marturisit ca pentru mine el a fost un model de curaj care mi-a dat forta in momentele dificile. Ma aflu in acesta aula in fata multor cardinali, episcopi, preoti si surori si sunt emotionat. Va multumesc pentru tot ceea ce faceti, pentru ca v-ati oferit viata Domnului, pentru marturia voastra de credinta.

Voi sunteti eroii mei si veti ramane astfel pentru totdeauna in sufletul meu. Rugati-va pentru mine.

 

The Passion of the Christ vizionat cu ochii credintei te patrunde in profundul sufletului, te face sa constientizezi marele dar al mantuirii dat noua prin Cristos, stimulandu-te sa meditezi asupra vietii tale, asupra lucrurilor realizate pana acum si a celor pe care trebuie sa le infaptuiesti, in lumina marelui dar al credintei primite la botez. Este o ocazie care ni se ofera si prin care noi putem sa ne apropiem mai mult de realitatea credintei noastre, ocazie la care noi putem sa raspundem cu un act de credinta, facand  viata nostra asemeni cu cea a lui Cristos aceasta este concluzia preotului Claudiu Barbut, dupa ce a vizionat filmul si dupa scurta discutie cu actorul amintit.
 
Programe TV si radio de limba romana in AustraliaPDF Print E-mail
Australia / RGNPRESS
Accesari :1409
Friday, 07 May 2004
Pentru prima data in Australia se vor receptiona programele romanesti in direct, ne anunta corespondentul RGN din Sydney care a realizat si un scurt interviu cu cei doi romani care au facut posibila aceasta performanta tehnica. Astfel se pot viziona si asculta in limba romana, ultimele stiri nationale  si internationale, reportaje, muzica romaneasca, filme, etc. prin programele Realitatea TV, TV Romania International, Etno, Atomic si Romed Tv.

Corespondent RGN Press: De cand aveti interesul pentru acest demers si cum ati reusit?

Doru Badulescu: Inca din 1998 impreuna cu Adrian Rujoiu, actualul partener, incercam sa aducem in Australia programele tv si radio romanesti. Recent insa am avut noroc cu cativa oameni de afaceri de aici, care ne-au ascultat doleantele.

Adrian Rujoiu: Trebuie spus ca noi nu preluam decat productiile romanesti ceea ce este un lucru extrem de important. Ne bucura sa descoperim ca exista o cerere foarte mare pentru aceste programe si ca romanii din Australia vor televiziune romaneasca.

Corespondent RGN Press: De la guvernul roman ati cerut vreun sprijin financiar?

D.B.: Nu, nu am cerut de la nimeni. Tot ce am realizat sunt eforturile noastre financiare si in felul acesta avem exclusivitate pentru emiterea programelor romanesti in Asia - Pacific. Singurul sprijin pe care il asteptam insa, sunt abonamentele, adica romanii de aici sa se aboneze in numar cat mai mare.

Corespondent RGN Press: Dar romanii din Noua Zeelanda vor putea receptiona programele Dvs.?

A.R.: In acest moment nu suntem receptionati decat de cei din insula sudica a N.Z. dar speram la zile mai bune.

D.B.:  Am gasit romani si in Papua Noua Guinee care sunt interesati de programele noastre!
 
Executivul va pastra legislatia discutata cu CE privind adoptiile internationalePDF Print E-mail
Bucuresti / RGNPRESS
Accesari :1219
Friday, 07 May 2004

Ministrul de Externe Mircea Geoana a apreciat, ieri, ca guvernul din care face parte ar trebui, si foarte probabil o va face, sa pastreze legislatia privind adoptiile in  forma in care a fost prezentata Parlamentului. Geaona este de parere ca aceasta varianta a fost realizata in concordanta cu  pozitia clarificatoare a UE exprimata in mai multe randuri, ea confirmand faptul ca "o atitudine restrictiva si prudenta" pe acest subiect este "calea de urmat".

Ministrul roman de externe sustine ca guvernul Nastase va pune accentul in principal, pe constituirea institutiilor care sa asigure protectia copilului si evitarea abandonului in Romnia.

Conform spuselor lui Geoana  Cabinetul Nastase intetioneaza promovarea unei politici "mult mai agresive, cu mai multe resurse si mai multa comunicare publica", in ceea ce priveste combaterea abandonului de copii. Pe cat se pare Bruxelles-ul va prezenta in cateva zile o pozitie mult mai clara in privinta adoptiilor internationale insa semnalele pe care Mircea Geoana sustine ca le-a primit din partea Comisiei Europene sunt favorabile pastrarii legislatiei asa cum a fost ea trasmisa de catre guvern, spre dezbatere si adoptare la parlament.

 
UE militeaza pentru interesul copilului, nu al familieiPDF Print E-mail
Bucuresti / RGNPRESS
Accesari :1448
Friday, 07 May 2004
In replica la presiunile SUA, in problematica adoptiilor internationale, Comisia Europeana si-a reafirmat punctal de vedere aratand ca primordial este interesul copilului si nu al familieli care vrea sa-l adopteze sau al ONG-urilor care reprezinta familiile adoptive. Politica noastra este foarte clara si neechivoca in interesul copilului. Adica impotriva unei politici care urmareste interesul familiilor ce doresc sa adopte copii din orice tara, il citeaza Delegatia Comisiei Europene pe Gunter Verhoegen, intr-un comunicat de presa remis redactiei RGNPRESS.

Este o diferenta cruciala. Daca nu pui in centru interesul copilului, ci al familiei care vrea sa adopte si al ONGurilor care reprezinta interesele familiei, atunci creezi o piata. Cnd creezi o piata, poti fi sigur ca in Romnia acest lucru va crea probleme. Prin urmare, Comisia Europeana insista ca moratoriumul pe adoptii internationale este necesar atta vreme ct nu exista legislatie care sa corespunda pe deplin normelor si standardelor internationale din domeniul protectiei copilului, si atta vreme ct nu exista structuri administrative care sa garanteze aplicarea unei astfel de legislatii a afirmat pe 10 martie a.c. Comisarul pentru Extindere, Gunter Verheugen, in Parlamentul European. Comisia Europeana nu este impotriva adoptiei internationale in sine. Cu toate acestea, Conventia ONU privind Drepturile Copilului prevede ca adoptia internationala poate fi luata in consideratie numai daca un copil nu poate fi plasat in asistenta maternala sau intr-o familie adoptativa sau nu se poate bucura de o forma de protectie corespunzatoare in tara de origine. Adoptia internationala ca ultima solutie trebuie inteleasa in contextul prevederii care se refera la importanta mentinerii continuitatii mediului cultural, lingvistic, etnic si religios in cresterea unui copil. Romnia a ratificat Conventia ONU privind Drepturile Copilului, la fel ca toate statele membre ale UE si candidate la aceasta. Comisia Europeana a creat un grup independent de experti in dreptul familiei, din State Membre. Grupul, la cererea Guvernului, face recomandari privind proiectele de lege din domeniu. Uniunea Europeana sustine autoritatile romne in procesul de inchidere a institutiilor mari, rezidentiale de protectia copilului si inlocuirea acestora cu forme de ingrijire alternativa, precum asistenta maternala, adoptia nationala si casele de tip familial. S-au facut deja progrese semnificative. Comisia Europeana este in favoarea moratoriului privind adoptiile internationale atta vreme ct nu este in vigoare o legislatie care sa fie intrutotul compatibila cu prevederile Conventiei ONU privind Drepturile Copilului, si atta vreme ct nu exista capacitatea administrativa de aplicare a acestei legislatii.

 
Emma Nicholson atentioneaza The Guardian asupra presiunilor la care este supus guvernul romanPDF Print E-mail
Bruxelles / RGNPRESS
Accesari :1370
Friday, 07 May 2004

Baroneasa Emma Nicholson de Winterbourne a transmis recent o scrisoare conducerii ziarului britanic The Guardian in care atrage atentia grupului editorial ca nu a cerut opinia Comisiei Europene sau Parlamentului European inaintea publicarii unui articol despre modul duplicitar in care Romania trateaza problema adoptiilor internationale. Daca ar fi fost cerute si opinii din aceasta zona, spune baronesa, corespondentul cotidianului britanic ar fi putut prezenta un material mult mai echilibrat.

Aceasta noua lege care este criticata, este asemanatoare legislatiei, daca nu din multe tari, daca nu cumva din majoritatea tarilor membre UE, inclusiv Grecia, Finlanda, Franta si Germania se arata in scrisoarea raportorului Parlamentului European pentru Romania. Baronesa le explica ziaristilor birtanici, prin intermediul scrisorii amintite ca guvernul roman este supus unu lobby sustinut venit din partea unor agentii bine platite pentru a sustine adoptiile internationale, multe dintre ele distorsionand realitatea despre situatia in care traiesc copii la care fac referire pentru a castiga sume enorme. Trebuie sa ne reamintim ca problema principala este aceea ca fara o asemenea lege un copil poate  fi luat de langa mama sa pe baza unor informatii false, dus temorar in sanul unei familii adoptive sprijinita cu fonduri de stat, dar apoi poate fi vandut pe baza unei fotografii publicate pe internet unor persoane necunoscute, conchide baroneasa in scrisoarea adresata cotidianului The Guardian.

 
Liderii romanilor din Serbia, primiti la Belgrad de ministrul minoritatilorPDF Print E-mail
Belgrad / RGNPRESS
Accesari :1485
Friday, 07 May 2004
 Pentru luni 10 mai este programata o intalnire a lui Rasim Ljajici ministrul minoritatilor din Serbia-Muntenegru cu mai multe organizatii romanesti atat din Timoc cat si din Voivodina pentru conturarea unui punct de vedere comun privind constituirea Consiliului National al Romanilor din Serbia-Muntenegru.

Organizatiile cele mai reprezentative care vor participa la consultare vor fi Partia Democrata a Romanilor din Serbia (Timoc) condusa de dr. Pedrag Balasevici, Comunitatea Romanilor din Serbia (Voivodina), condusa de Ion Cismas, Miscarea Democratica a Romanilor din Serbia(Timoc), condusa de Dimitrie Craciunovici, Asociatia pentru cultura romanilorvlahilor Ariadnae Filum (Timoc), condusa de Slavoliub Smetanovici. Din surse neoficiale de la Varset se afirma ca initiatorul acestei consultari a fost Ion Cismas, pana de curand prefect al Banatului de Sud. Aceleasi surse afirma ca lideri ai unor organizatii romanesti nereprezentative, apropiate sferelor de influenta ale fostului regim Milosevici doresc inlaturarea lui Cismas de la conducerea Comunitatii Romanilor din Serbia, in felul acesta reusind despartirea romanilor din Timoc de cei din Voivodina. Se incearca de asemenea intoxicarea autoritatilor de la Bucuresti pentru ca Cismas sa piarda sustinerea de care inca se bucura din partea acestora. Ion Cismas a fost numit prefect al Banatului de Sud de catre guvernul lu Zoran Djindici, recunoscandu-i-se in felul acesta pozitia de opozant al regimului Milosevic si militant activ pentru democratizarea Serbiei-Muntenegru.

 
O delegatie a Comitetului Helsinki s-a intalnit cu organizatia romanilor din TimocPDF Print E-mail
Serbia / RGNPRESS
Accesari :1295
Friday, 07 May 2004

La solicitarea lui Pavel Domoni, reprezentant al Comitetului Helsinki din Serbia-Muntenegru, la Bor a avut loc o intalnire a organizatiilor romanesti cu acesta. Au participat dr. Pedrag Balasevici, presedinte al Partiei Democrate a Romanilor din Serbia, Slavoliub Smetanovici din partea asociatiei Ariadnae Filum, Dragomir Draghici din partea Forumului pentru Cultura Romanilor, Sasa Iovanovici de la Asociatia Curcubeul, Boian Barbutici de la Centrul Cultural Informativ al Romanilor de la Brestovat si Slobodan Djurdjevici de la Uniunea Democrata a Vlahilor din Serbia.

La solicitarea lui Pavel Domoni, reprezentant al Comitetului Helsinki din Serbia-Muntenegru, la Bor a avut loc o intalnire a organizatiilor romanesti cu acesta. Au participat dr. Pedrag Balasevici, presedinte al Partiei Democrate a Romanilor din Serbia, Slavoliub Smetanovici din partea asociatiei Ariadnae Filum, Dragomir Draghici din partea Forumului pentru Cultura Romanilor, Sasa Iovanovici de la Asociatia Curcubeul, Boian Barbutici de la Centrul Cultural Informativ al Romanilor de la Brestovat si Slobodan Djurdjevici de la Uniunea Democrata a Vlahilor din Serbia. In cadrul discutiilor toti cei prezenti au sustinut introducerea limbii romane in scoala si biserica ca element esential al pastrarii identitatii si acordarea de fonduri de catre statul sarb pentru diversele actiuni culturale ale numeroasei comunitatii romanesti din zona.

A fost subliniata sinonimia dintre cuvantul vlah si roman, ambele denumind acelasi popor. Nota discordanta a facut Djurdjevici, cunoscut pentru opiniile sale radicale de crearea unei regiuni autonome vlahe in Serbia, care a sustinut ca nu este de acord cu introducerea limbii romane in scoala si biserica. Anterior, reprezentantul Comitetului Helsinki se intalnise la Zaicear cu alti doi lideri de opinie ai comunitatii romanesti din Serbia de Nord-Est. Atat Dimitrie Craciunovici, presedinte al Miscarii Democratice a Romanilor din Serbia cat si Slavoliub Gatovici cunoscut istoric si etnograf  pronuntindu-se in mod ferm asupra acordarii de urgenta a drepturilor elementare pentru cei aproximativ 400 000 de romani din Timoc.

 
Studentii romani vor inapoi acasaPDF Print E-mail
Canada / RGNPRESS
Accesari :1228
Friday, 07 May 2004
Un procent important din vizitatorii  site-ului creat de studentii romani din Toronto, ar dori sa se intoarca definitiv in Romania. Constatarea, fara aere de studiu aprofundat, are totusi o relevanta importanta daca tinem cont ca la rubrica despre mersul in Romania au raspuns un numar de 116  presupusi studenti si cu siguranta romani. Astfel 23, 28 la suta din cei care au dat un raspuns la aceasta rubrica au optat pentru varianta ma-s inatoarce definitiv in tara. In acelasi timp insa, fapt extrem de interesant, in procente egale ( tot 23, 28 la suta) repondentii au aplicat pentru varianta m-as duce in fiecare vara (n.r. in Romania) daca as putea. Din total, 18, 97 la suta spun ca vin in Romania odata la 2-4 ani, iar 18, 10 la suta sustin ca vin in tara in fiecare vara. Pentru optiunea: care Romania ? (nu m-as duce) au votat 7,76 din totalul de 116, iar la categoria m-as duce dar inca nu am putut s-au inscris 6,3 la suta. Ultima varianta a chestionarului ii priveste pecei care s-au nascut in Canada din parinti romani. Astfel din total numai 2, 59 la suta au raspuns afirmativ. 
 
Elvetia se pregateste sa investeasca in RomaniaPDF Print E-mail
GENEVA / RGNPRESS
Accesari :1365
Friday, 07 May 2004
Universitatea din Geneva a gazduit o conferinta pe tema oportunitatilor de investitii in Romania. Conferinta a fost organizata de Asociatia Romania Network, sub patronajul Ambasadei Romane la Berna, beneficiind si de sprijinul Organizatiei Elvetiene pentru facilitarea Investitiilor si al Camerei de Comert Elvetia Europa Centrala.

Una dintre temele principale de dezbatere a fost evolutia economica pe care Romania a cunoscut-o incepand cu sfarsitul perioadei comuniste, ajungand ca acum sa-si negocieze integrarea in Uniunea Europeana. Prezentata ca o piata dinamica si in permanenta crestere, Romania apare ca un mediu ce ofera oportunitati majore de afaceri, o destinatie privilegiata mai ales in ceea ce priveste activitatile in care primeaza forta de munca. In cadrul intalnirii au fost prezenti si investitori in Romania care si-au impartasit experientele. De asemenea s-a discutat si despre cadrul institutional si despre serviciile oferite investitorilor.

Concluzia generala a conferintei a fost aceea ca tara noastra reprezinta o destinatie economica ce merita exploatata, cum de altfel o fac si cele 1200 de companii elvetiene care au ales deja sa investeasca pe piata din Romania.
 
BBC explica de ce vin romanii in UKPDF Print E-mail
RGN Press / Marea Britanie - Londra
Accesari :1484
Friday, 07 May 2004

Peste 40000 de romani traiesc in prezent in Marea Britanie, se arata intr-o analiza a BBC Online News. Aceasta nu este o cifra oficiala, pentru ca nu exista un astfel de studiu, dar se estimeaza ca in ultima decada comunitatea romaneasca a crescut foarte mult si ca s-a extins in intreaga Marea Britanie.

Jurnalistii de la BBC apreciaza ca romanii abuzeaza de viza de munca pe care o pot obtine, pentru a intra in tara si a lucra ilegal. Viza de munca se poate obtine daca solicitantii dovedesc ca se pot angaja pe cont propriu sau ca pot pune bazele unei afaceri. Aceasta viza este la baza emigratiei actuale, se mai arata in material.

Directorul ziarului Diaspora Romaneasca din Londra, Costel Tasente, citat de BBC, explica motivele pentru care vin romanii in Marea Britanie. In tara, romanii nu au slujbe  si nici sanse de a duce o viata normala. De aceea, cei care vor sa lucreze ca sa-si intretina familiile se vor indrepta in numar tot mai mare catre Europa de Vest.

Costel Tasente spune ca majoritatea romanilor care vin in Marea Britanie o fac ilegal, iar acesta este un lucru cunoscut in cadrul comunitatii. In opinia directorului de ziar acestia sunt oameni cinstiti si muncitori. Fac sacrificii uriase, muncind 7 zile pe saptamana, cate 16 ore, pentru a strange suficient cat sa trimita acasa.

9% dintre romani (aproximativ 1.8 milioane) traiesc intr-o saracie extrema, fiind nevoiti sa supravietuiasca cu mai putin de 37$ pe luna, scrie BBC Online News in continuare. Dar scala emigratiei romane a devenit clara doar in ultima prioada, cand datele oficiale aratau ca exista 2 milioane de romani care lucreaza in afara granitelor tarii.

Atentatele teroriste de la Madrid au socat natiunea cand s-a descoperit ca 8 dintre morti si 80 dintre raniti erau muncitori romani emigranti.

Edward Parry, directorul fundatiei Relief pentru Romania, una dintre organizatiile de caritate cheie dintre cele care lucreaza in tara, spune ca multi tineri considera munca in Europa de Vest singura sansa de a-si intretine familiile.

Costel Tasente apreciaza ca britanicii nu ar trebui sa fie ingrijorati de valul de emigranti din ultima vreme, pentru ca este probabil ultima lor sansa de a reusi in viata, iar acestea sunt meserii pe care britanicii nu le fac. El spune ca ii va sprijini pe cei care vin in Marea Britanie, chiar daca o fac ilegal, iar suspendarea vizelor nu va opri acest lucru, si nu va face nici un bine nici Marii Britanii.
 
Gerhard Schroeder nu agreaza tandemul Bulgaria-RomaniaPDF Print E-mail
Berlin / RGNPRESS
Accesari :1453
Friday, 07 May 2004

Cancelarul german Gerhard Schroeder a facut recent o serie de afirmatii legate de aderarea Romaniei si Bulgariei, extrem de favorabile  Sofiei si foarte rezervate privind Bucurestiul, dupa cum relateaza  varianta electronica a publicatiei EU Bisness.

 Schroeder sugereaza ca Bulgaria nu ar trebui sa sufere, in privinta calendarului de aderare la UE din cauza intarzierilor inregistrate de Romania.

 Unii analisti de politica externa  pun aceste declaratii pe seama efervescentei  electorale de care da dovada in ultima vreme cancelarul german, mai ales ca atat Jaque Chirac cat si Tony Blair au sustinut in repeptate randuri ideea integrarii in tandem a celor doua tari.

 Negocierile pentru integrarea Bulgariei in Uniunea Europeana ar putea fi incheiate la jumatatea acestui an, a declarat recent cancelarul german Gerhard Schroeder, dupa un tete-a-tete cu omologul sau bulgar Simeon Saxa-Coburg. Cancelarul sustine ca Sofia a f`cut asemenea progrese incat exista o larga posibilitate ca negocierile de aderare sa fie incheiate sub presedintia Irlandeza care se incheie la 30 iunie.  O tara ca Bulgaria care a facut asemenea progrese, nu trebuie sa sufere intrzieri a spus Schroeder intr-o conferinta de presa facand trimitere la tandemul Bulgaria Romania, considerat pagubos in mediile bulgare. Cancelarul spune ca si Romania doreste sa devina membra UE in 2007 insa mai are multe de facut pentru a indeplini criteriile de membru.

 
Concerne de peste Ocean cauta ingineri la BucurestiPDF Print E-mail
Australia / RGNPRESS
Accesari :1353
Friday, 07 May 2004
Gigantul industrial american Honeywell, cu o cifra de afaceri de 22 miliarde de dolari, a anuntat infiintarea unui Centru de Inginerie al grupului la Bucuresti. Centrul, unde vor lucra pana la sfarsitul anului 25 de ingineri, va gandi solutii pentru automatizarea fabricilor americanilor din Estul Europei.

Acesta este unul din putinele semnale care arata ca economia romaneasca merge pe drumul dezvoltarii prin cunoastere, in care cercetarea si dezvoltarea sa fie motorul de crestere. Deocamdata, cheltuielile la acest capitol arata o prapastie fata de Occident.

 Decizia Honeywell de a plasa in Romania si o divizie de inginerie, cu oameni care sa proiecteze software industrial, adica sa gandeasca solutii care sa fie aplicate in toate diviziile din Europa Centrala si de Est ale companiei, arata ca economia romaneasca poate miza pe gandire pentru a creste. Practic, americanii trec in Romania, deocamdata la o scara redusa, de la "manufacturing" la "thinking", adica ceea ce in ultimii 20 de ani a ridicat economia americana la cel mai inalt nivel al productivitatii, lasand in urma europenii.

 Un alt exemplu este cel al gigantului IT Oracle. Recent, oficiali Oracle au spus ca la Bucuresti vor fi inaugurate trei centre de suport tehnic, datorita "nevoii de noi resurse de competenta". Primul centru Oracle va deveni operational in iunie cu un nucleu de zece specialisti, in timp ce la al doilea centru vor lucra in faza initiala circa 30 specialisti. Astfel, inginerii si softistii romani, cu inalta calificare si mana de lucru mult mai ieftina fata de colegii din Occident, sunt acum "vanati" acasa de catre gigantii industriali ai planetei, dupa ce ani la rand au fost ei insisi destinatia "exodului de creiere "dinspre Romania sau alte state sarace.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions